Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Revista LUCEAFĂRUL


ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...



LUCEAFĂRUL de seară


E lungă noaptea însetaților de amar


Stop cadru! Notre – Dame și Centrul Vechi al Botoșanilor, în refacere și restaurarea cu imprimante 3D


Regrete târzii


Iubire milenară


Petala iubirii


Știre de interes cultural. Grupul de inițiativă pentru fondarea Societății Scriitorilor Botoșăneni ,,Mihai Eminescu”


ELEMENTE DE DIAGNOZĂ SOCIALĂ. Noi identificări ale lui Marin IFRIM, buzoianul de care avem nevoie și la Botoșani


Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA


Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă


Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene


Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL


ZI ANIVERSARĂ – ION N. OPREA


Protejat: Scrisoarea Prof. Univ. D-r Constantin Burac


Protejat: Prestigioasa revistă de cultură “Luceafărul” din Botoşani.


Şfichiul zilei. Locul de joacă al copiilor din locuinţele sociale din Centrul Istoric al Botoşanilor


Dragos NICULESCU: multumiri revistei de cultura „Luceafarul”


Florin T. Roman: mesaj insotitor la editorialul Cu durere şi dragoste despre artistul contemporan


Lucia Olaru Nenati: sub semnul Binelui, Frumosului si Adevarului


Mihai Ştirbu: să vă umpleţi potirul sufletului cu împliniri


Pop Stelu: SĂRBĂTORI PASCALE BINECUVÂNTATE DE LUMINĂ ȘI IUBIRE!


Vasile Fetescu: Cu prilejul Sărbătorilor Pascale


Teona Scopos: Colectivului redacaţional


Ion N Oprea> Sărbători fericite cu Sănătate, întru Mulți ani, Hristos a înviat!


Scrisoare. Ion N. Oprea, Colegiului redacțional al Rev. Luceafărul


Scrisoare. Ion N. Oprea, revistei Luceafărul-Botoșani


Mai multe articole din Luceafărul de seară →

Eşti aici » prima pagină » Istoria culturii

Tristan Tzara

Tristan Tzara
Despre Tristan Tzara Informații preluate de la: http://sites.google.com/site/avangardaromana/tristan-tzara Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896 Moineşti – d. 25 decembrie 1963 Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet şi eseist evreu român, născut în Moineşti, România şi stabilit mai târziu în Franţa, cofondator al mişcării culturale dadaiste care a condus la o revoluţie... 

CARAGIALE ȘI EMINESCU

Revista Luceafărul
CARAGIALE ȘI EMINESCU În toamna anului 1868 Caragiale era elev la cursul de declamațiune al lui Costache Caragiali. Avea numai 16 ani , un tânăr bine legat, cu studiile întrerupte și pus pe căpătuială. În anul 1868, adunat de pe drumuri de Costache Caragiale, Eminescu, se atașază de trupa lui de teatru . Văzând în el un copiator de texte excelent, cu un scris impecabil, și iubitor... 

EPISTOLARUL ROMÂNESC (10) ,,O petală de garoafă galbenă’’

Revista Luceafărul
EPISTOLARUL ROMÂNESC 10. ,,O petală de garoafă galbenă’’ Autor, Dumtiru LAVRIC Ciprian Porumbescu este unul din puţinii epistolieri români care îşi declară deschis disponibilitatea şi plăcerea de a practica această modalitate de comunicare, stabilind şi baza psihologică ce o face necesară. ,,Făcând abstracţie că eu scriu cu plăcere scrisori – i se mărturisea în 1881 pictorului... 

Corespondenţa care face istorie: Alexandru D. Faliboga – Eugen D. Neculau (V)

Revista Luceafărul
Corespondenţa care face istorie: Alexandru D. Faliboga – Eugen D. Neculau (V) Joi, 9 apr. 1964 – Vlăsineşti Autor, Ionel Bejenaru ,,Stimate şi bunule bădie Eugen!/ Nu mă-ndoiesc că-mi vei ierta aşa de lungă tăcere! La revederea noastră care va avea poate loc, imediat după Paşti…, măcar vreo zi, două, prin Iaşi, îţi voi povesti – vorba românului – , de-a fira-n... 

Corespondenţa care face istorie: ALEXANDRU D. FALIBOGA – EUGEN D. NECULAU (IV)

Revista Luceafărul
Corespondenţa care face istorie: ALEXANDRU D. FALIBOGA – EUGEN D. NECULAU (IV) 17 noiembrie 1963 Autor, Ionel Bejenaru ,,Mult stimate bădie Eugen! Să nu-ţi închipui o clipă măcar c-am fost bolnav, rea voinţă, ori, că-n această lungă tăcere nu te-am evocat în mintea, sufletul şi inima mea, de zeci de ori poate, în unele împrejurări unde a putut să vie vorba şi de mata, mult bunul... 

Șezătorile iernii – Nunta tradițională la Cordăreni

Șezătorile iernii - Nunta tradițională la Cordăreni
Nunta tradițională la Cordăreni Autor, Mariana Adăscăliței Spectacol organizat și desfăşurat la Cordăreni sub genericul ,,Șezătorile de iarnă”, în timpul „câşlegilor de iarnă” atunci când, prin rânduiala rămasă prin datina neamului, se legau nunţile de peste an. Căminul din Cordăreni a fost din nou plin, ca de fiecare dată când Ansamblul ,,Cordăreanca” pune... 

ERA ODATĂ LA BOTOŞANI

ERA ODATĂ LA BOTOŞANI
Primit pentru publicare: 26 mart. 2012 Autor:  Silvia CIUBOTARU Drepturi rezervate Publicat: 27 mart. 2012 Actualizare: 28 oct. 2016 Editor: Ion ISTRATE   ERA ODATĂ LA BOTOŞANI Puţini mai ştiu că pe la 1900 se muta în Botoşani, venind de la Zamostea, Haralamb Enescu, vărul primar al lui Costache Enescu, tatăl marelui muzician. Dumitru, tatăl lui Haralamb, era fratele preotului... 

Limba Noastră

Revista Luceafărul
Limba Noastră (de Alexei Mateevici) Limba noastră-i o comoară In adîncuri înfundată Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Limba noastră-i foc ce arde Intr-un neam, ce fără veste S-a trezit din somn de moarte Ca viteazul din poveste. Limba noastră-i numai cîntec, Doina dorurilor noastre, Roi de fulgere, ce spintec Nouri negri, zări albastre. Limba noastră-i graiul pîinii, Cînd... 

MIHAI EMINESCU LA GALAŢI

MIHAI EMINESCU LA GALAŢI
 MIHAI EMINESCU LA GALAŢI  Autor, Nicolae IOSUB   De la Brăila trupa de teatru sub conducerea lui Mihail Pascali s-a îndreptat spre Galaţi, oraş port la Dunăre, sediul reprezentanţelor navale din ţările europene, oraş ,,Porto-Franco”. Portul Galaţi era port internaţional, antrepozitul întregii regiuni dintre Carpaţi şi Balcani, unde comerţul fluvial şi maritim era în plină... 

Monahismul ortodox în Transilvania celei de-a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea și acțiunea distructivă a baronului Buccow

Monahismul ortodox în Transilvania celei de-a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea și acțiunea distructivă a baronului Buccow
Monahismul ortodox în Transilvania celei de-a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea și acțiunea distructivă a baronului Buccow Autor, Iulius-Marius MORARIU Creștinismul răsăritean a fost, de-a lungul istoriei, un element caracteristic al românilor transilvăneni. În ciuda tuturor încercărilor de catolicizare și calvinizare, încheiate prin unirea de la 1700, românii au rămas majoritar... 

CARAGIALE ȘI EMINESCU

Revista Luceafărul
CARAGIALE ȘI EMINESCU În toamna anului 1868 Caragiale era elev la cursul de declamațiune al lui Costache Caragiali. Avea numai 16 ani , un tânăr bine legat, cu studiile întrerupte și pus pe căpătuială. În anul 1868, adunat de pe drumuri de Costache Caragiale, Eminescu, se atașază de trupa lui de teatru . Văzând în el un copiator de texte excelent, cu un scris impecabil, și iubitor... 

GRIGORE VIERU A TRECUT ŞI PE LA SĂVENI

GRIGORE VIERU A TRECUT ŞI PE LA SĂVENI
GRIGORE VIERU A TRECUT ŞI PE LA SĂVENI Motto: „Basarabia este un copil înfăşurat în sârmă ghimpată. Dacă visul unora a fost sau este să ajungă în cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul” ( Grigore Vieru – 1973 ) Recent, căutând nişte documente în arhiva personală, am dat peste un dosar în care am găsit documente legate de spectacolul „Rădăcini de foc”,... 

BARTOLOMEU ANANIA – LEUL ARDEALULUI

BARTOLOMEU ANANIA - LEUL ARDEALULUI
Bartolomeu Anania – Leul Ardealului, o viață în slujba peniței și a Bisericii lui Hristos Autor, Morariu Iuliu-Marius S-a scurs un an de când ,,Leul Ardealului” a plecat să se întâlnească cu buna sa maică, pe care n-o mai văzuse de dinainte de încarcerare și cu toți ce care i-au fost dragi. N-a plecat însă de tot dintre noi. Și astăzi, glasului tună cu putere, însă nu... 

Personalități botoșănene – eminescologul I.D. Marin

Revista Luceafărul
Personalităţi botoşănene – eminescologul I.D.Marin o sută de ani de la naştere S-a împlinit, în ziua de 3 ianuarie, un secol de la naşterea unuia dintre cei mai importanţi oameni de cultură botoşăneni ai epocii contemporane, profesorul, scriitorul, cercetătorul şi nu în ultimul rând, eminescologul I.D.Marin. Născut în localitatea Stânceşti, din apropierea Botoşanilor, dublu... 

Tradiția ștergarului în colindă

Tradiția ștergarului în colindă
Tradiția ștergarului în colindă Autor, Ana Maria Maluș Botoșani, 30 decembrie 2011 Sensibilitatea, gustul pentru frumos și grija pentru tradiția populară în preajma sărbătorilor de iarnă sunt elemente care marchează viața și activitatea unor oameni. Totuși, doar unii au puterea și darul ceresc de a-i uimi pe cei din jur, într-un mod cu totul strălucitor și încântător, în asemnea... 

Atunci a răsărit Luceafărul

Atunci a răsărit Luceafărul
Atunci a răsărit Luceafărul! Prof. Viorica Lavric, Gura Humorului Pe când românii îşi căutau cărarea spre Unire şi carul soartei nu părea a se lumina, încât şi cărturarii şi plugarii îşi încălzeau prin doine şi balade zilele şi nopţile, visând la norocul sperat, într-un mijloc de ianuarie, a răsărit Luceafărul! Despre miracol aflăm dintr-o proză a lui Geo Bogza (1908-1993),... 

Ion Mircea, poetul

Ion Mircea, poetul
sursa:http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Mircea Ion Mircea (n. 1 septembrie 1947, Sărmaș), poet și scriitor român, este unul dintre membrii fondatori ai grupării și publicației studențești de cultură “ECHINOX” (1968). Activitate • Este laureatul pentru poezie al primului Festival național studențesc de literatură (București, 1969). A absolvit Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca,... 

Turism cultural cu Eminescu

Turism cultural cu Eminescu
Turism cultural cu Eminescu Alina Cojocaru Pe ritmuri de vacanţă, în Transilvania, atrasă de aerul medieval – pigmentat de elemente baroce, neoclasice şi gotice – am îngăduit nu demult pe aleele din Târgu Mureş. Oraşul, conservator numai la prima vedere, îşi dezvăluie încet farmecul, lăsându-ţi senzaţia pătrunderii într-un spaţiu al unei aristocraţii încă vii. Cum însă... 

MIHAI EMINESCU LA BRĂILA

MIHAI EMINESCU LA BRĂILA
MIHAI EMINESCU LA BRĂILA Oraşul Brăila este unul dintre oraşele importante ale ţării noastre care a avut norocul să-l aibă ca oaspete pe Mihai Eminescu, unde fratele său, căpitanul Matei Eminovici, a lucrat şi locuit o bună perioadă de timp în acest oraş- port la Dunăre. Mihai Eminescu a trecut de cel puţin de două ori prin oraşul Brăila; prima dată cu trupa de teatru condusă... 

SPRE NEUITAREA LUI NICOLAE IORGA

SPRE NEUITAREA LUI NICOLAE IORGA
SPRE NEUITAREA LUI NICOLAE IORGA Noiembrie, luna destinului său mioritic  Autor, Dr. Şt.Umaniste Lucia OLARU – NENATI                Am  avut cândva revelaţia semnificaţiei speciale, definitorii, a baladei Mioriţa asupra destinului fiinţei noastre naţionale. Mi s-a părut a fi un adevăr orbitor în mesajul conţinut şi transmis de veacuri în alcătuirea ei. Acesta se... 

ADRIAN PĂUNESCU – UN AN DE ABSENŢĂ

ADRIAN PĂUNESCU - UN AN DE ABSENŢĂ
Adrian Păunescu – un an de absenţă                                                                                   Autor,  Gruia Cojocaru         Dacă oportunismul economic cu aviditate se hrăneşte dintr-un sistem economic ori financiar ce colapsează, notorietatea postmodernistă se alimentează, adeseori,... 

MONOGRAFIA COMUNEI VIIŞOARA, LANSATA DUMINCĂ – 6 NOV.2011

MONOGRAFIA COMUNEI VIIŞOARA, LANSATA DUMINCĂ - 6 NOV.2011
Sursa: http://botosaninews.ro/75200/administratie/a-fost-lansata-monografia-comunei-viisoara/   Duminică după amiază, a avut loc la Căminul Cultural din Viişoara, lansarea “Monografiei comunei Viişoara”. Volumul, apărut la Editura Agata din Botoşani, este realizat cu ajutorul profesorilor şi preotului din comună (Gheorghe Epure, Maria Epure, Radu Epure, Vasile Midoschi, Florin Bejenariu... 

Apariții editoriale: Mihai Maxim, ,,Brăila 1711. Noi documente otomane” și Ionel Cândea, ,,Brăila 1711. Documente și studii”

Apariții editoriale: Mihai Maxim, ,,Brăila 1711. Noi documente otomane” și Ionel Cândea, ,,Brăila 1711. Documente și studii”
Apariții editoriale: Mihai Maxim, ,,Brăila 1711. Noi documente otomane” și Ionel Cândea, ,,Brăila 1711. Documente și studii” Sursa: http://www.rgnpress.ro/  Editarea în Germania, la Berlin, Dresda şi Hamburg, acum 300 de ani, a primei lucrări privind Brăila, şi anume o broşură de propagandă, semnată de cancelarul rus Golovkin, care căuta să atenueze penibila impresie produsă... 

Profesorul Gheorghe Obadă – Omul care și-a consacrat întreaga viață luminării minții copiilor

Profesorul Gheorghe Obadă – Omul care și-a consacrat întreaga viață luminării minții copiilor
Profesorul Gheorghe Obadă – Omul care și-a consacrat întreaga viață luminării minții copiilor Autor, Prof. Teodor Epure “Învățător de oameni înseamnă acel care e gata oricând să-i învețe și are oricând despre ce să-i învețe. Înțelepciunea e a ta numai când o dai altuia ; altfel, ea este numai în tine.” Nicolae Iorga Dacă amintirea e cea mai sfântă comoară a vieții... 

Contrabandistul Eminescu

Revista Luceafărul
Contrabandistul Eminescu Autor, Lucia Olaru Nenati Puţini ştiu că Eminescu nu a luptat numai cu pana şi cuvântul pentru idealurile naţionale, ci a făcut-o şi prin fapte, chiar dintre cele care i-au cerut un curaj deosebit şi l-au expus la riscul arestării pentru contrabandă şi atentat la siguranţa imperiului. Iată cum s-au desfăşurat lucrurile! În 1875 se împlineau 100 de ani de la... 

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXVII)

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXVII)
MIHAI EMINESCU LA LUGOJ Autor, Nicolae Iosub Mihail Pascaly a pregătit turneul de teatru din Ardeal bizuindu-se pe sprijinul cărturarilor ardeleni Al. Papiu Ilarian şi Gheorghe Bariţiu. Papiu Ilarian scrie lui Bariţiu o scrisoare în care recomandă trupa lui Pascaly pentru un turneu la Lugoj: ,,D. Mich. Pascaly, întâiul artist dramatic al României, face împreună cu trupa sa o escursiune... 

MEMORIA BOTOŞANILOR. LUDOVIC DAUŞ – UN SERIAL DE EVOCĂRI ALE BOTOŞANILOR NATALI

MEMORIA BOTOŞANILOR. LUDOVIC DAUŞ - UN SERIAL DE EVOCĂRI ALE BOTOŞANILOR NATALI
LUDOVIC DAUŞ – UN SERIAL DE EVOCĂRI ALE BOTOŞANILOR NATALI Autor, Ionel Bejenaru Scriitorul LUDOVIC DAŞ (n. 19 septembrie 1873, Botoşani – m. 17 noiembrie 1954, Bucureşti) – romancier, poet, dramaturg, traducător, publicist-, botoşănean get-beget, era fiul lui Alfred Dauş, ceh de origine şi al Mariei (născută Negri, aparţinătoare unei vechi familii moldoveneşti, aceeaşi... 

AUREL I. GHEORGHIU

AUREL I. GHEORGHIU
AUREL I. GHEORGHIU – Un fotograf a locurilor eminesciene Autor, Nicolae Iosub Dacă de la Otto şi Jean Bielig ne-au rămas cele mai importante fotografii legate de Mihai Eminescu şi locurile sale natale, de la Aurel I. Gheorghiu ne-a rămas un frumos album intitulat ,,Botoşanii cari se duc…”, apărut în anul 1927 la editura ,,Cartea Românească”, Bucureşti, cu desene de Marcel Olinescu,... 

ARHIVELE STÂNCEŞTILOR

ARHIVELE STÂNCEŞTILOR
TEXTUL ŞI MESAJUL UNEI CORESPONDENŢE Autor, Ionel Bejenaru  Purtând antetul Camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani, o carte poştală, să zicem, consemnează o corespondenţă între N. Răutu şi Scarlat Callimachi, două cunoscute personalităţi botoşănene. Redăm textul: „Rog pe Onor Dn. Scarlat Callimachi să binevoiască a primi, din parte-mi, cele mai cordiale mulţămiri şi mărturisirea... 

EPISTOLARUL ROMÂNESC

EPISTOLARUL ROMÂNESC
EPISTOLARUL ROMÂNESC I. Domni, domniţe, boieri…  Autor, Dumitru Lavric Intitularea capitolului urmează sugestia titlurilor celor două volume publicate de N. Iorga în 1925 şi, respectiv, 1932 în care savantul istoric reuneşte scrisori de boieri, de domni, de femei redactate din zorii celui de al XVI-lea veac până către sfârşitul celui de al XIX-lea, texte epistolare reprezentative pentru... 

NOI PIESE LA TEZAURUL MEDALISTIC EMINESCIAN

NOI PIESE LA TEZAURUL MEDALISTIC EMINESCIAN
Noi piese la tezaurul medalistic eminescian Autor, Mihai C.V. Cornaci La comemorarea poetului Mihai Eminescu din 15 iunie 2011, pe plan naţional au fost editate mai multe piese din sfera numismaticii în scopul omagierii celui mai frecventat subiect din arta medalistică românească. Dintre acestea ne-a fost reţinută atenţia în mod deosebit de: – Placheta (fig.1) editată de „Clubul... 

S.O.S pentru mănăstirea Coşula

S.O.S pentru mănăstirea Coşula
Să ne salvăm trecutul! S.O.S  pentru mănăstirea Coşula  Autor, Ioana Matfeev Se spune că un popor fără trecut nu are viitor. Că viitorul se construieşte prin valorile lăsate de înaintaşii neamului în cauză. Botoşanii sunt un teritoriu binecuvântat din acest punct de vedere. Recunoscut pentru paleta largă de clădiri vechi cu valoare istorică, trecutul ţinutului, care a dat  culturii... 

ION PRIBEAGU

ION PRIBEAGU
ION PRIBEAGU Autor, Ionel Bejenaru Ion Pribeagu este pseudonimul cel mai consacrat al lui Isac Lazarovici, fiu al meleagurilor botoşănene, născut la Suliţa, la 27 octombrie 1887. Cu umorul său irezistibil a cucerit inimile a generaţii şi generaţii de români şi evrei, am putea spune de-a lungul unui întreg secol XX. Ziarele şi revistele vremii, în paginile cărora semna Ion Pribeagu, fie... 

Clopote din cerul lui Hemingway

Clopote din cerul lui Hemingway
Clopote din cerul lui Hemingway Autor, Alina Cojocaru ,,Pentru a scrie despre viaţă, trebuia mai întâi să o trăieşti” remarca laconic Ernest Miller Hemingway, scriitorul care, voluntar, s-a desprins de această lume acum jumătate de secol. Aureolat de toate onorurile la care poate jindui un scriitor – premiul Nobel pentru literatură, decernat în 1954 desăvârşindu-i cariera – Ernest... 

OTTO ŞI JEAN BIELIG

OTTO ŞI JEAN BIELIG
OTTO ŞI JEAN BIELIG-PRIMII FOTOGRAFI DIN BOTOŞANI AI LUI MIHAI EMINESCU ŞI AI FAMILIEI SALE Autor, Nicolae Iosub Fotografiile cunoscute ale lui Mihai Eminescu sau cele legate de biografia sa şi familia poetului sunt în mare parte opera unui fotograf care a pus bazele acestei profesii-arte în Botoşanii de la jumătatea secolului al XIX-lea. Este vorba de fotograful Jean Bielig, de origine germană,... 

Mărturii. Constantin Noica despre manuscrisele eminesciene

Mărturii. Constantin Noica despre manuscrisele eminesciene
Dumitru Ignat   Mărturii. Constantin Noica despre manuscrisele eminesciene   În mai 1979, la sugestia doctorului Iuliu Buhociu, l-am invitat pe Constantin Noica la „Zilele Eminescu”. Medicul Buhociu îl cunoscuse pe Noica prin fratele său, etnologul Octavian Buhociu, doctor în filozofie la Sorbona, universitar la Bochum, în Germania, şi autor al unei impresionante analize a folclorului... 

ANIVERSĂRI, IUNIE 2011 – N. IORGA, 140 DE ANI DE LA NAŞTERE

ANIVERSĂRI, IUNIE 2011 – N. IORGA, 140 DE ANI DE LA NAŞTERE
ANIVERSĂRI, IUNIE 2011 – N. IORGA, 140 DE ANI DE LA NAŞTERE NICOLAE IORGA, CA UN VÂRF DE MUNTE Autor, Ionel Bejenaru Născut la Botoşani, la 5/17 iunie 1871, Nicolae Iorga a devenit autodidact, înainte de a merge la şcoală -„Eu n-am învăţat a ceti şi a scrie: sunt lucruri care mi-au venit de la sine”. Şi, ne gândim la „devoratorul” cărţilor din biblioteca familiei, a rudelor,... 

Nicolae Iorga sărbătorit la Ateneul Român

Nicolae Iorga sărbătorit la Ateneul Român
Nicolae Iorga sărbătorit la Ateneul Român Autor, Gheorghe Median În anul 1921, la împlinirea vârstei de 50 de ani, Nicolae Iorga a fost sărbătorit de elita intelectualităţii bucureştene, la Ateneul Român. Festivitatea, onorată de mitropolitul Primat şi mitropolitul Moldovei, de numeroşi senatori şi deputaţi din toate partidele, printre care, Al. Vaida Voievod, dr. N. Lupu, Virgil Madgearu,... 

IN MEMORIAM – CU FĂNUŞ NEAGU PRIN BOTOŞANI

Revista Luceafărul
IN MEMORIAM CU FĂNUŞ NEAGU PRIN BOTOŞANI Autor, Ionel Bejenaru …Era înainte de căderea comunismului. Veniseră la Botoşani Marin Sorescu şi Fănuş Neagu, invitaţi ai forurilor de partid şi culturale ale judeţului. Împreună cu scriitorul Lucian Valea i-am însoţit în a participa la o întâlnire/şezătoare literară la „Electrocontact”. Traseul „Daciei” cu care... 

D o u ă p e r i o d i c e „Nicolae Iorga”

D o u ă p e r i o d i c e „Nicolae Iorga”
D o u ă    p e r i o d i c e   „Nicolae Iorga” Autor, Dan Prodan În ultimul deceniu, unele serii publicate cu articole şi studii despre viaţa şi opera complexă a lui Nicolae Iorga, cu izvoare istorice (documente, corespondenţă etc.) despre polihistorul născut cu 140 de ani în urmă, pot fi clasificate, fără a greşi sau a exagera, periodice „Nicolae Iorga”. Aceste serii editate... 

PIESĂ UNICAT DIN COLECŢIA SECŢIEI DE ETNOGRAFIE A MUZEULUI BOTOŞANI

PIESĂ UNICAT DIN COLECŢIA SECŢIEI DE ETNOGRAFIE A MUZEULUI BOTOŞANI
PIESĂ UNICAT DIN COLECŢIA SECŢIEI DE ETNOGRAFIE A MUZEULUI BOTOŞANI Autor, Steliana Băltuţă Colecţia etnografică a Muzeului Botoşani cunoscută în parte multor vizitatori, numără astăzi peste 3600 de piese, unele din ele, aflate deja în categoria tezaur, dar şi în categoria fond, ceea ce le certifică valoarea. Dar, mai sunt încă piese ce urmează a fi clasate şi care sunt valori... 

MEMORIA BOTOŞANILOR. BOTOŞANII DE LA SIRET, VĂZUŢI DE ION SIMIONESCU

MEMORIA BOTOŞANILOR. BOTOŞANII DE LA SIRET, VĂZUŢI DE ION SIMIONESCU
MEMORIA BOTOŞANILOR  BOTOŞANII DE LA SIRET, VĂZUŢI DE ION SIMIONESCU Autor, Ionel Bejenaru Publicam, nu demult („Luceafărul”, 4/2011), „Botoşanii de la Prut, văzuţi de Ion Simionescu”, personalitate de prim rang a culturii şi ştiinţei româneşti, geolog, profesor universitar, academician şi Preşedinte al Academiei Române, fiu adoptiv al judeţului Botoşani. Acum, în descrierea... 

MEMORIA TÂRGULUI HERŢA. BENJAMIN FUNDOIANU: HERŢA, CA O OBSESIE

Revista Luceafărul
MEMORIA TÂRGULUI HERŢA BENJAMIN FUNDOIANU: HERŢA, CA O OBSESIE Autor, Ionel Bejenaru Avangarda literară românească are în Benjamin Fundoianu (Benjamin Fondane – n. 14 noiembrie 1898, Iaşi – m. 2 octombrie 1944, Auschwitz – un ilustru reprezentant, într-o companie selectă, cu Max Bleher, Geo Bogza, Virgil Carianopol, Mihai Cosma, Gheorghe Dinu (Stephan Roll), Virgil Gheorghiu,... 

Căi de salvare

Căi de salvare
Căi de salvare Autor, Alina Cojocaru În societatea contemporană, omul are nevoie de un spaţiu de refugiu din calea socialului, de un eşapament al tensiunilor psihice, care se obţine numai consumând/digerând o serie de elemente din piramida trebuinţelor individuale. Diferă de la un individ la altul modul de ajungere la echilibru după o zi de consum psihic intens; unii îşi elimină tensiunile... 

EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI IORGA

EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI IORGA
                              Eminescu mentor spiritual al lui Iorga                                                      Autor, Lucia Olaru NenatiLuna iunie nu este doar arealul temporal peste care domneşte auroral simbolul eminescian. Mulţi uită, din păcate, că în iunie s-a născut  –  cu 140 de ani în... 

Iașul cultural – GAZETA DE PE GARD – Copou

Iașul cultural - GAZETA DE PE GARD - Copou
Primit pentru publicare: 02 iun. 2011 Fotoreportaj cultural Autor: Ion ISTRATE Actualizat: 30 sept. 2016 IAȘUL CULTURAL, GRĂDINA COPOU GAZETA DE PE GARD Foto,  ©Agata®  

CRONICA VIEŢII TEATRALE LA BOTOŞANI

CRONICA VIEŢII TEATRALE LA BOTOŞANI
Cronica vieţii teatrale la Botoşani  Autor, dr.șt.umanistice Lucia OLARU NENATI Nu de multă vreme s-a lansat într-un cadru solemn, în sala de marmură a Teatrului „Mihai Eminescu” Botoşani, o carte mai mult decât importantă pentru viaţa culturală a acestui oraş ce pivotează, de fapt, în jurul axului culturii. Titlul ei este Istoria teatrului la Botoşani iar autorul este istoricul,... 

Profesorul, I.D. MARIN

Revista Luceafărul
Profesorul I. D. MARIN (1912 – 1986) Autor, Profesor Mihai Matei Anul acesta, se împlinesc 25 de ani de când I. D. Marin a plecat spre spaţii selenare, la data de 7 octombrie 1986. Nu împlinise încă 75 de ani, când s-a petrecut acest lucru. Este înmormântat în cimitirul din satul său natal, Stânceşti, comuna Mihai Eminescu. Am participat la ceremonialul funebru, alături de mai mulţi... 

LA STÂNCEȘTI, PENTRU IOAN D. MARIN

LA STÂNCEȘTI, PENTRU IOAN D. MARIN
  LA STÂNCEȘTI, PENTRU IOAN D. MARIN                                 Autor, prof. Niculai Maluș  In 7 octombrie, din acest an, se vor împlini 25 de ani de la trecerea în neființă a profesorului și cercetătorului istorico-literar, Ioan D. Marin, iar în 3 ianuarie, anul următor, se împlinesc o sută de ani de la nașterea sa. Se cuvine să dăm dovadă de... 

NICOLAE IORGA ŞI ION PILLAT

Revista Luceafărul
Nicolae Iorga şi Ion Pillat   In anul 1912, la doar 21 de ani, Ion Pillat scotea primul său volum de versuri, intitulat “Visări păgâne”. Conformându-se uzanţelor, tânărul poet a trimis volumul, spre recenzare, principalilor critici literari ai vremii, neuitându-l pe Nicolae Iorga, cunoscută autoritate în domeniu şi în acelaşi timp editorul unor publicaţii literare de prestigiu.  Răspunsul... 

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5