Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Eşti aici » prima pagină » Istoria culturii

Profesoara Charlotte Sibi

Este încadrată la Liceul ,,Carmen Syva” din Botoşani, pe catedra de limbă franceză, rămasă liberă prin pensionarea titularei Maria Mascany, începând cu anul şcolar 1930-1931. Charlotte Sibi era fiica Consului francez din Iaşi care după pensionare se stabileşte în fosta capitală a Moldovei. Este absolventă a Facultăţii de Litere, a Universităţii ieşene cu examen de capacitate,...

Tradiţia – simbol al spiritualităţii spaţiului românesc

Tradiţia – simbol al spiritualităţii spaţiului românesc Autor, Steliana Băltuţă „Jocurile cu măşti, reprezentaţii teatrale folclorice de Anul Nou, amintesc de străvechiul cult al fertilităţii la toate popoarele agrare şi pastorale”Emilia PAVEL Aşa cum poetul şi filozoful Lucian Blaga a spus că „veşnicia s-a născut la sat” – lumea mirifică a spaţiului rural,...

Potecă spre Balzac

Potecă spre Balzac Autor, Alina COJOCARU Nu putem parcurge într-o viaţă de om – oricât am îngădui în patria lecturii – decât o fărâmă din creaţia literară/filosofică a lumii. La infernalul ritm al scrierilor literare, un devorator de literatură ar putea citi, în cel mai fericit caz, ce se publică pe mapamond într-o săptămână… Şi-atunci ce te faci, când, într-o societate...

CREANGĂ ŞI EMINESCU – LUCRURI NESPUSE

CREANGĂ ŞI EMINESCU – LUCRURI NESPUSE Autor, Pandelica RADEŞ Propun spre publicare aceste amănunte legate de viaţa celor doi mari scriitori, în speranţa că ele vor ajuta la completarea şi cunoaşterea personalităţii acestora şi nu vor duce la scăderea prestigiului lor. Decembrie 1877, când Creangă îi scrie lui Eminescu şi-l aşteaptă de sărbători: „Te-am aşteptat de Crăciun...

Ziua lui Eminescu, declarată Ziua Culturii Naţionale

Ziua lui Eminescu, declarată Ziua Culturii Naţionale Autor: stiri.botosani.ro Preşedintele Traian Băsescu a semnat luni decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie Ziua Culturii Naţionale, informează Administraţia Prezidenţială. Camera Deputatilor a adoptat pe 16 noiembrie un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, născut pe 15 ianuarie...

Un secol fără Tolstoi

Un secol fără Tolstoi Autor, Alina Cojocaru O sută de ani de la moartea lui Lev Nikolaevici Tolstoi se împlinesc în noiembrie, 2010… Un sentiment de penibil şi ridicol mă încearcă la gândul că, în virtutea unei nevoi spirituale, am pornit pe urmele gigantului scriitor rus. Dar pentru că senzaţia ridicolului mă atacă cu încrâncenarea unui zănatic buldog, nu pot să nu mă întreb:...

ŞASE VIRTUOŞI VLĂSINEŞTENI, PUBLICIŞTI LA PERIODICELE DOROHOIENE DINAINTEA MARII UNIRI ŞI DIN PERIOADA INTERBELICĂ

ŞASE VIRTUOŞI VLĂSINEŞTENI, PUBLICIŞTI LA PERIODICELE DOROHOIENE DINAINTEA MARII UNIRI ŞI DIN PERIOADA INTERBELICĂ În vol. „Periodice dorohoiene” I, 1874-1918, reputatul (şi regretatul) profesor Gheorghe Amarandei, cercetător şi istoriograf, îl menţionează, ca prim colaborator vlăsineştean la ziarul „Ecoul Dorohoiului” (care a apărut în perioada 11 aprilie – 7 noiembrie...

Comerţul, activitate economică îndelungată a oraşului Botoşani

Comerţul, activitate economică îndelungată a oraşului Botoşani Dezvoltarea economică a oraşului Botoşani a fost rezultatul intensificării schimbului de mărfuri între oraşele din nordul Moldovei şi centrele comerciale de la gurile Dunării, a aşezării aflate la intersecţia drumurilor importante. În secolul al- XVI-lea comerţul cu produse agricole, în special cu vite, atrăgea la...

NICOLAE IORGA ÎN PRESA BOTOŞĂNEANĂ

NICOLAE IORGA ÎN PRESA BOTOŞĂNEANĂ Autor, Gheorghe MEDIAN Între numeroasele personalităţi pe care Botoşanii le-a dat ţării, Nicolae Iorga ocupă un loc distinct. Personalitate cu profil renascentist, el s-a aflat timp de câteva decenii în prim planul vieţii culturale, ştiinţifice şi politice româneşti, fiind, în acelaşi timp, martor şi participant activ la toate marile evenimente...

NICOLAE IORGA – UN PORTRET DUPĂ SCRISUL SĂU

NICOLAE IORGA – UN PORTRET DUPĂ SCRISUL SĂU Poate fi definit un om, o personalitate, după scrisul său? Poate-ne răspunde Henri Stahl, stenograf în Parlamentul României, în primele decenii ale veacului al XX-lea. Aflat, prin vrerea soartei, în vâltoarea politicianismului înalt, naţional, fie şi ca observator al acestuia, Henri Stahl le-a schiţat, pe baza analizei grafologice, veritabile...

NICOLAE IORGA, VORBIND LA RADIO BUCUREŞTI DESPRE… BOTOŞANI

NICOLAE IORGA, VORBIND LA RADIO BUCUREŞTI DESPRE… BOTOŞANI Acum aproape 80 de ani marele istoric N. Iorga acoperea cele 15 minute ale conferinţei sale din cadrul Universităţii Radio – o emisiune de largă audienţă a Radiodifuziunii Române – cu evocarea Botoşanilor. Ceea ce a rostit – săptămânalul botoşănean „Săptămâna” consemnând în cronica unui reputat...

70 DE ANI DE LA ASASINAREA LUI N. IORGA. TOATE GÂNDURILE BOTOŞĂNENILOR DUCEAU LA N. IORGA

70 DE ANI DE LA ASASINAREA LUI N. IORGA Autor, Ionel Bejenaru TOATE GÂNDURILE BOTOŞĂNENILOR DUCEAU LA N. IORGA Luna aceasta, noiembrie, aduce cu sine marcarea comemorării a 70 de ani de la tragica moarte a savantului N. Iorga, fiu de vază al Botoşanilor. Legăturile lui N. Iorga cu Botoşanii natali au fost numeroase, trainice şi benefice. Întru ilustrare, în aprilie 1906, Al. Ganano îi...

Amor şi Psyche. Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle X. SUB FALDURILE MITULUI

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle X. SUB FALDURILE MITULUI Autor, Dumitru Lavric Umbrele arhetipale ale miturilor călăuzesc viaţa muritorilor şi le modelează sentimentele prin veşnica reîntoarcere la acel illo tempore matriceal – dar de această subtilă influenţă nu sunt conştiente decât marile spirite care îşi caută identitatea sub faldurile acestora –...

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle IX. „Sunt nenorocit şi nu culpabil”

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle IX. „Sunt nenorocit şi nu culpabil” Nu este exclus ca ceea ce numim fatalitate (lat. fatum), soartă să reprezinte un lanţ de cauzalităţi subtile dar eficiente care acţionează cu necesitate sub forme înţelese ca întâmplări semnificative cu rol diriguitor în edificarea parcursului vieţii; cert este că mentalul colectiv...

MIHAI EMINESCU VEGHEAT DE ARHANGHELII MIHAIL ŞI GAVRIIL

MIHAI EMINESCU VEGHEAT DE ARHANGHELII MIHAIL ŞI GAVRIIL În ziua de 8 noiembrie se sărbătoresc Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, numiţi în tradiţia românească Sf. Voievozi (ai oştilor cereşti), ziua în care îşi sărbătorea onomastica şi poetul Mihai Eminescu. Dar să vedem ce spune biserica despre cei doi îngeri şi de ce a fost ales numele poetului, Mihai (Mihail),...

ARHIVA BOTOŞANILOR. ACADEMICIANUL VASILE MÂRZA ŞI ORIGINEA SA BOTOŞĂNEANĂ,CONFORM UNEI SCRISORI A DOMNIEI SALE

ARHIVA BOTOŞANILOR ACADEMICIANUL VASILE MÂRZA ŞI ORIGINEA SA BOTOŞĂNEANĂ, CONFORM UNEI SCRISORI A DOMNIEI SALE În 1994, Acad.Prof.Dr.Doc.Vasile Mârza (n. 30 dec. 1902, com. Şipote – jud. Iaşi – m. 10 nov. 1995, Iaşi) îmi trimitea următoarea scrisoare, prima şi ultima, edificatoare pentru subiectul abordat. Începe, firesc, cu adresantul – ,,D-lui Director Bejănaru –...

ORAŞUL BOTOŞANI DE LA DEZVOLTARE LA STAGNARE ECONOMICĂ

ORAŞUL BOTOŞANI DE LA DEZVOLTARE LA STAGNARE ECONOMICĂ ,,În nici un caz, Botoşani nu trebuie să se resemneze a deveni numai un oraş cultural. Grija generaţiilor pentru cultură este lăudabilă, însă chiar atingerea acestui scop este nevoie de o pulsaţie comercială şi industrială”. (Cristian Ciomac, 1934) Atestat documentar din secolul al XIV- lea, oraşul Botoşani s-a dezvoltat...

MEMORIA BOTOŞANILOR. ION APĂTEANU – UN BUN MEMORIALIST AL BOTOŞ

MEMORIA BOTOŞANILOR ION APĂTEANU – UN BUN MEMORIALIST AL BOTOŞANILOR Pe Avocatul Ion Apăteanu l-am cunoscut personal. Era spre 1980. Longeviv, încă venea la mine la muzeu, fie şi la 96 de ani, pentru conversaţie. Cu bastonul său seniorial, nelipsit ajutor la o atare vârstă. Se născuse în 1884 la Dorohoi şi terminase studiile secundare la Botoşani (Liceul „A. T. Laurian”). Urmase...

Zoe Dumitrescu-Busulenga despre Botoşani şi trecutul său

Zoe Dumitrescu-Busulenga despre Botoşani şi trecutul său Figură proeminentă a vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti, nu de mult dispărută din lumea pământeană, a poposit de mai multe ori în municipiul Botoşani şi a vizitat Ipoteştii, Livenii şi Dorohoiul, Vorona şi Mănăstirea din această localitate. S-a întâlnit cu elevi şi profesori, a vorbit cu patos şi spirit de...

In memoriam – ASPAZIA BURDUJA

In memoriam ASPAZIA BURDUJA, artista în ale cărei tapiserii numai gândirea creatoare şi-a aflat locul Familia Burduja îşi avea domiciliul în târgul Săveni, dar în anii celui de Al Doilea Război Mondial a trăit la Vlăsineşti. Capul familiei fusese mobilizat pe front – de unde avea să nu se mai întoarcă – şi tânăra lui soţie a preferat să se mute, împreună cu cei patru copii,...

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle VIII. Punţi peste prăpăstii

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle VIII. Punţi peste prăpăstii Depărtarea în spaţiu între cei doi îndrăgostiţi cât timp Eminescu a fost student la Viena şi Berlin a facilitat fenomenul de cristalizare aşa cum îl înfăţişează cu fină intuiţie Stendhal: Lăsaţi să lucreze mintea unui îndrăgostit timp de douăzeci şi patru de ore şi iată ce veţi găsi: La...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XIX): EMINESCU, STUDENT LA VIENA – II

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XIX): EMINESCU, STUDENT LA VIENA – II (Continuare din numărul trecut) Referitor la locurile legate de şederea vieneză a lui Eminescu, am amintit că poetul studiase în clădirea vechii universităţi (astăzi sediul Academiei Austriece de Ştiinţă) din piaţa Dr. Ignaz-Seipel din centru, de la vechea universitate se ajungea, mergând spre sud-est şi traversând...

MEMORIA BOTOŞANILOR. BOTOŞANII COPILĂRIEI ŞI TINEREŢII LUI CONSTANTIN PRISNEA, ÎNAINTE DE „ALUNGAREA FARAONILOR”

MEMORIA BOTOŞANILOR. BOTOŞANII COPILĂRIEI ŞI TINEREŢII LUI CONSTANTIN PRISNEA, ÎNAINTE DE „ALUNGAREA FARAONILOR” Botoşănean, get-beget, scriitorul şi publicistul Constantin Prisnea (2 februarie 1914, Botoşani – 22 aprilie 1968, Bucureşti) include în opera sa, „După alungarea faraonilor” (ESPLA, Bucureşti, 1957) un noian de amintiri despre urbea natală, nu de după, ci înainte...

Arhiva Botoşanilor. BOTOŞANI – ORAŞ – GRĂDINĂ

Arhiva Botoşanilor BOTOŞANI – ORAŞ – GRĂDINĂ Puţină lume ştie că Botosanii figurau odinioară, în hărţile străinilor, ca staţiune balneo-climaterică (sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX). Tocmai pentru că era un oraş – grădină. Nu de puţine ori ne-a fost dat să întâlnim această apreciere a municipiului nostru, fie că a venit de la oaspeţi,...

Un poet uitat – Dumitru Baciu (1899 – ?)

Primit pentru publicare: 17 sept. 2010 Autor: Gheorghe MEDIAN Publicat: 17 sept. 2010 Editor: Ion ISTRATE Un poet uitat – Dumitru Baciu (1899 – ?) Cercetătorii presei literare botoşănene din perioada care a urmat Marii Uniri din anul 1918, au putut întâlni, între autorii de poezie, numele lui Dumitru Baciu. Creaţiile sale, au apărut, cu precădere, în două importante...

PERSONALITĂŢI BOTOŞĂNENE (II) MIHAI MUNTEANU (1930-2009)

PERSONALITĂŢI BOTOŞĂNENE (II) MIHAI MUNTEANU (1930-2009) (Continuare din numărul anterior) „Oamenii se nasc, trăiesc şi dispar. Scrisul rămâne ca un testament al tuturor peste veacuri… Slavă acestui pământ cordărean!” – Cum priviţi breasla scriitorilor botoşăneni din zilele noastre? Pe care dintre actualii scriitori botoşăneni îi apreciaţi în mod deosebit? –...

O PAGINĂ DIN ISTORIA NESCRISĂ A COMUNEI VLĂSINEŞTI-TOPONIMIA-

O PAGINĂ DIN ISTORIA NESCRISĂ A COMUNEI VLĂSINEŞTI-TOPONIMIA- Ca peste tot în lume, şi în ţara noastră, formele de relief, apele, localităţile poartă nume proprii, care, adesea, le caracterizează şi le exprimă particularităţile. Faptul este important pentru orientarea în teren, mai ales în zonele colinare, cum este şi aceasta, unde largul întinderii prezintă mai puţine elemente...

PRIMA ŞCOALA PROFESIONALĂ DIN BOTOŞANI – ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

Primit pentru publicare: 15 sept. 2010 Autor: Andrei Constantin Publicat: 17 sept. 2010 PRIMA ŞCOALA PROFESIONALĂ DIN BOTOŞANI – ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII „Meseria îi brăţară de aur”, spune un vechi proverb românesc, valabil astăzi şi încă mult timp, cu toate că unele meserii au dispărut se vor regăsi doar în amintiri şi în cărţi, iar altele noi, despre care nu...

Genghis Han – istorie şi mit

Motto: Din perspectivă micro ori macrosocială, Istoria ne consumă la fel de calm şi de cinic, precum – cu serafică eleganţă – o face nobila cenzură, a unora dintre impozantele instituţii de cultură botoşănene… La început de mileniu III, fiinţa umană trăieşte în zodia metamorfozelor, a prefacerilor, a permanentelor modificări a ierarhiilor, pe care, tot ea, odinioară,...

Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, declarată Ziua Culturii Naţionale

Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, declarată Ziua Culturii Naţionale Autor: ştiri.botoşani.ro Publicat: 06-09-2010 Plenul Senatului a aprobat luni, cu 84 de voturi „pentru” şi patru abţineri, declararea datei de 15 ianuarie drept „Ziua Culturii Naţionale”. Iniţiativa aparţine unui număr de 50 de senatori şi deputaţi PSD şi PNL. „Românii văd în Eminescu,...

Amor şi Psyche. Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle.

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle VII. Paradoxul atracţiei contrariilor Marile prietenii şi marile iubiri se verifică şi se întăresc inclusiv prin forţa duşmăniilor pe care le generează şi prin intransigenţa împrejurărilor în care se desfăşoară; indiscutabil, calitatea duşmanilor pe care îi avem dă măsura propriei noastre personalităţi căci un vultur...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XVIII):EMINESCU, STUDENT LA VIENA

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XVIII):EMINESCU, STUDENT LA VIENA ,, Tu, bătrână Vienă, Tu, leagăm străvechi al împăraţilor, Auzi tu la poartă Pasul greu al eroilor?” (M. Eminescu- mss.2290) Evoluţia creaţiei literare a lui Mihai Eminescu este inimaginabilă, chiar inexplicabilă fără a lua în calcul perioada studiilor vieneze, 1869-1872. Poetul ajunge în septembrie 1869 la Viena,...

MIRCEA ELIADE… LA BOTOŞANI

Primit pentru publicare: 11 aug.2010 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 11 aug. 2010 Actualizat: 24 aug.2016 MIRCEA ELIADE… LA BOTOŞANI Român celebru, Mircea Eliade a servit exemplar cultura română – ,,Eu cred în viitorul culturii româneşti mai mult decât în viitorul culturii europene”, cum însuşi afirma, în 1971, cu o evidentă notă de mândrie. Din fericire, cercetând...

MARIE GOILAV – ARMEANCA DE LA RÂNGHILEŞTI

MARIE GOILAV – ARMEANCA DE LA RÂNGHILEŞTI În ,,Les Armeniens de Roumanie”, N. Iorga afirma, cu temei – ,,Botoşanii ar fi rămas mai departe satul urmaşilor lui Botăş, dacă n-ar fi fost Armenii. Burghezia armeană a fost aceea care a creat târgul”. Or, Goilavii sunt o veche familie armenească, parte a acestei burghezii. Originară din Ani, vechea capitală a Armeniei Mari,...

Monumentele Botoşanilor, Grupul Statuar ,,Compania de mitraliere maior Ignat în atac”

Gheorghe MEDIAN Monumentele Botoşanilor Grupul Statuar ,,Compania de mitraliere maior Ignat în atac” Intre elementele care conferă personalitate unui oraş, monumentele se află printre cele dintâi. Construcţii civile, de cult, administrative sau de altă natură, care au dăinuit timpului şi graţie caracteristicilor lor arhitectonice se disting din rândul celorlalte...

O PUBLICAŢIE DE SUCCES, ,,REVISTA ŞCOLII”

O PUBLICAŢIE DE SUCCES, ,,REVISTA ŞCOLII” Încheierea procesului de formare a statului unitar român, schimbările ce au survenit în viaţa politică, economică şi socială, în perioada interbelică, s-au manifestat şi în domeniul culturii. Noul cadru instituţional, realizarea visurilor seculare ale înaintaşilor, condiţiile existente şi cerinţele unei societăţi moderne, dornice de...

125 de ani de Istorie la Liceul ,,Mihai Eminescu” din Botoşani

125 de ani de Istorie la Liceul ,,Mihai Eminescu” din Botoşani Despre însemnătatea studierii şi însuşirii istoriei, despre valoarea sa formativă în cadrul educaţiei s-au preocupat, la vremea lor, mai întâi, cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce. Lucrările lor rămân şi astăzi mari manuale de istorie ale poporului român. Omul politic şi istoricul Nicolae Bălcescu...

RESTITUIRI:PERSONALITĂŢI BOTOŞĂNENE (I). MIHAI MUNTEANU (1930-2009

Paul Ungureanu „Oamenii se nasc, trăiesc şi dispar. Scrisul rămâne ca un testament al tuturor peste veacuri… Slavă acestui pământ cordărean!” În urmă cu aproape 10 ani am avut un dialog sincer, plin de substanţă cu regretatul profesor şi scriitor Mihai Munteanu. Şi-a pus inima în palmă având o mare bucurie că şi-a deschis sufletul în faţa mea într-un dialog total neconvenţional....

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle VI. Intrigi, intriganţi, spioni, colportori, curtezani

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle VI. Intrigi, intriganţi, spioni, colportori, curtezani Pe fertilul, primitorul şi ospitalierul nostru sol mioritic, postura Iago s-a multiplicat într-un număr infinit de exemplare – pe cât de diverse pe atât de rezistente şi distructive, grupate într-un imens şi etern car al ţaţelor feminine şi masculine pentru care orice are...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XVII): MIHAI EMINESCU LA PRAGA

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XVII):MIHAI EMINESCU LA PRAGA Anul trecut, s-au împlinit 140 de ani de la trecerea poetului Mihai Eminescu prin oraşul Praga, în drumul său spre Viena, locul unde şi-a făcut prima fotografie, cea cu chip de Luceafăr. Drumul lui Mihai Eminescu de la Botoşani la Praga, poetul l-a făcut împreună cu părinţii săi, Gheorghe şi Raluca Eminovici şi cu sora sa...

FILE DIN ISTORIA VORNICENILOR. AUREL TEODORESCU, FIU AL VORNICENILOR, SEMINARIST LA SEMINARUL TEOLOGIC – ORTODOX

Preot cărturar, folclorist, animator de frunte al vieţii culturale al Dorohoiului, Dumitru Furtună (n. 26 februarie 1890, Tocileni, jud. Botoşani, m. 15 ianuarie 1965, Dorohoi) a condus Seminarul Teologic – Ortodox, ,,Pimen Mitropolitul” din Dorohoi vreme de 9 ani (1923 – 1932). Printre absolvenţii săi se întâlnesc nume remarcabile ale preoţimii ortodoxe române – preot Porfir...

ARHIVA BOTOŞANILOR. CU C. GANE, „PRIN VIROAGE ŞI COCLAURI 1916-1917”, ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

ARHIVA BOTOŞANILOR. CU C. GANE, „PRIN VIROAGE ŞI COCLAURI 1916-1917”, ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL Trăgându-se din neamul Găneştilor, neam statornic în Moldova, Constantin Gane (27 martie 1885, Botoşani – 12 aprilie 1962), scriitor, istoric, participă, sub culorile Regimentului 37 Infanterie Botoşani, atât la Campania din 1913, din Bulgaria, în urma căreia va scrie „Amintirile unui...

Virginia Micle – – prima profesoară de matematică şi ştiinţe ale naturii a ,,Externatului secundar de fete din Botoşani”

Virginia Micle – prima profesoară de matematică şi ştiinţe ale naturii a ,,Externatului secundar de fete din Botoşani” Virginia Micle – prima profesoară de matematică şi ştiinţe ale naturii a “Externatului secundar de fete din Botoşani”. Întrucât arhiva liceului “Carmen Sylva”din Botoşani, a fost distrusă în timpul refugiului, determinat de cel de al doilea război mondial...

DEMOSTENE BOTEZ CONTEMPORANUL

Născut pe un pământ binecuvântat prin Mihai Eminescu, Nicolae Iorga şi George Enescu, avem favoarea de a locui într-un loc unde a văzut lumina zilei şi a copilărit Demostene Botez, în satul Hulub-Dângeni. Cel de-al cincilea fiu al preotului Anghel Botez, din Bucium-Iaşi, şi al Ecaterinei, fiica preotului Dumitru Chirica din Gorbăneşti-Botoşani, părinţii s-au stabilit în Hulub, ,,…sat...

121 ani de la moartea lui Mihai Eminescu. Mihai Eminescu -,,Genialul botoşănean uitat de botoşăneni” -O dezonorantă sintagmă-

121 ani de la moartea lui Mihai Eminescu Mihai Eminescu -,,Genialul botoşănean uitat de botoşăneni” -O dezonorantă sintagmă- Autor, Ionel BEJENARIU În 1929, la 40 de ani de la moartea poetului, Constantin Ioan Mighiu, decan al Baroului Botoşani, publica la Tipografia B. Saidman – Botoşani o lucrare cu titlul de mai sus. Eram, ca şi acum, în prag de 15 iunie. Departe de a-şi propune...

121 ani de la moartea lui Mihai Eminescu. BOTOŞĂNENI, CONTEMPORANI CU MIHAI EMINESCU

121 ani de la moartea lui Mihai Eminescu BOTOŞĂNENI, CONTEMPORANI CU MIHAI EMINESCU Autor, Ionel BEJENARIU Un bătrân botoşănean şi-l aminteşte. Este Moş Pantazi. Are, la data interviului luat de institutorul C. Iordăchescu, 82 de ani, un ,,octogenar, cu plete bogate, cu vederea ageră şi cu mintea limpede”. Fusese ceva în viaţă – reprezentant diplomatic al României la Berlin. La...

GENERALUL GHEORGHE V. AVRĂMESCU, ÎN AŞTEPTAREA UNUI BUST ŞI LA BOTOŞANI

GENERALUL GHEORGHE V. AVRĂMESCU, ÎN AŞTEPTAREA UNUI BUST ŞI LA BOTOŞANI Autor, Ionel BEJENARIU Dincolo de faptul că Botoşanii îşi circumscriu, prin spaţiu biografic, loc de obârşie, loc natal şi, câteodată, adoptiv, numeroşi geniali ai Armatei Române, cu servicii majore în slujba României, cu jertfe pentru Neam şi Ţară, lor le aparţine, mai mult decât oricui, Generalul – Erou...

Muzeul Judeţean Botoşani în expoziţiile internaţionale de la New York şi Oxford

Muzeul Judeţean Botoşani în expoziţiile internaţionale de la New York şi Oxford În istoria fiecărei ţări există o epocă prin care aceasta se plasează pe un loc fruntaş şi străluceşte. Cât priveşte spaţiul românesc, această perioadă se află la începutul istoriei sale, acum mai bine de cinci milenii, în epoca neo-eneolitică ce a cunoscut câteva civilizaţii excepţionale –Gumelniţa,...

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle IV. Eros şi Thanatos

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle (IV). Eros şi Thanatos Autor, Dumitru LAVRIC La un an de la prima scrisoare adresată poetului iubit, Veronica consemna în cea din decembrie 1878: ,,…aş vrea să mor dar sunt prea laşă ca să mă sinucid”; eroina romanului nostru epistolar îşi va învinge această laşitate 11 ani mai târziu… Deşi aparent atât de deosebiţi,...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XV): MIHAI EMINESCU LA SUCEAVA

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XV): MIHAI EMINESCU LA SUCEAVA Autor, Nicolae IOSUB Suceava este o zonă a Moldovei de care Mihai Eminescu a fost strâns legat prin oamenii pe care i-a cunoscut şi prin locurile pe unde a trecut. Din această cauză, o serie de autori acreditează ideea că Mihai Eminescu a fost bucovinean prin naştere şi formaţie, bazându-se pe afirmaţia poetului dintr-un manuscris:...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături

Eşti aici » prima pagină » Istoria culturii