Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Eşti aici » prima pagină » Istoria culturii

MEMORIA BOTOŞANILOR. ION APĂTEANU – UN BUN MEMORIALIST AL BOTOŞ

MEMORIA BOTOŞANILOR ION APĂTEANU – UN BUN MEMORIALIST AL BOTOŞANILOR Pe Avocatul Ion Apăteanu l-am cunoscut personal. Era spre 1980. Longeviv, încă venea la mine la muzeu, fie şi la 96 de ani, pentru conversaţie. Cu bastonul său seniorial, nelipsit ajutor la o atare vârstă. Se născuse în 1884 la Dorohoi şi terminase studiile secundare la Botoşani (Liceul „A. T. Laurian”). Urmase...

Zoe Dumitrescu-Busulenga despre Botoşani şi trecutul său

Zoe Dumitrescu-Busulenga despre Botoşani şi trecutul său Figură proeminentă a vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti, nu de mult dispărută din lumea pământeană, a poposit de mai multe ori în municipiul Botoşani şi a vizitat Ipoteştii, Livenii şi Dorohoiul, Vorona şi Mănăstirea din această localitate. S-a întâlnit cu elevi şi profesori, a vorbit cu patos şi spirit de...

In memoriam – ASPAZIA BURDUJA

In memoriam ASPAZIA BURDUJA, artista în ale cărei tapiserii numai gândirea creatoare şi-a aflat locul Familia Burduja îşi avea domiciliul în târgul Săveni, dar în anii celui de Al Doilea Război Mondial a trăit la Vlăsineşti. Capul familiei fusese mobilizat pe front – de unde avea să nu se mai întoarcă – şi tânăra lui soţie a preferat să se mute, împreună cu cei patru copii,...

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle VIII. Punţi peste prăpăstii

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle VIII. Punţi peste prăpăstii Depărtarea în spaţiu între cei doi îndrăgostiţi cât timp Eminescu a fost student la Viena şi Berlin a facilitat fenomenul de cristalizare aşa cum îl înfăţişează cu fină intuiţie Stendhal: Lăsaţi să lucreze mintea unui îndrăgostit timp de douăzeci şi patru de ore şi iată ce veţi găsi: La...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XIX): EMINESCU, STUDENT LA VIENA – II

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XIX): EMINESCU, STUDENT LA VIENA – II (Continuare din numărul trecut) Referitor la locurile legate de şederea vieneză a lui Eminescu, am amintit că poetul studiase în clădirea vechii universităţi (astăzi sediul Academiei Austriece de Ştiinţă) din piaţa Dr. Ignaz-Seipel din centru, de la vechea universitate se ajungea, mergând spre sud-est şi traversând...

MEMORIA BOTOŞANILOR. BOTOŞANII COPILĂRIEI ŞI TINEREŢII LUI CONSTANTIN PRISNEA, ÎNAINTE DE „ALUNGAREA FARAONILOR”

MEMORIA BOTOŞANILOR. BOTOŞANII COPILĂRIEI ŞI TINEREŢII LUI CONSTANTIN PRISNEA, ÎNAINTE DE „ALUNGAREA FARAONILOR” Botoşănean, get-beget, scriitorul şi publicistul Constantin Prisnea (2 februarie 1914, Botoşani – 22 aprilie 1968, Bucureşti) include în opera sa, „După alungarea faraonilor” (ESPLA, Bucureşti, 1957) un noian de amintiri despre urbea natală, nu de după, ci înainte...

Arhiva Botoşanilor. BOTOŞANI – ORAŞ – GRĂDINĂ

Arhiva Botoşanilor BOTOŞANI – ORAŞ – GRĂDINĂ Puţină lume ştie că Botosanii figurau odinioară, în hărţile străinilor, ca staţiune balneo-climaterică (sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX). Tocmai pentru că era un oraş – grădină. Nu de puţine ori ne-a fost dat să întâlnim această apreciere a municipiului nostru, fie că a venit de la oaspeţi,...

Un poet uitat – Dumitru Baciu (1899 – ?)

Primit pentru publicare: 17 sept. 2010 Autor: Gheorghe MEDIAN Publicat: 17 sept. 2010 Editor: Ion ISTRATE Un poet uitat – Dumitru Baciu (1899 – ?) Cercetătorii presei literare botoşănene din perioada care a urmat Marii Uniri din anul 1918, au putut întâlni, între autorii de poezie, numele lui Dumitru Baciu. Creaţiile sale, au apărut, cu precădere, în două importante...

PERSONALITĂŢI BOTOŞĂNENE (II) MIHAI MUNTEANU (1930-2009)

PERSONALITĂŢI BOTOŞĂNENE (II) MIHAI MUNTEANU (1930-2009) (Continuare din numărul anterior) „Oamenii se nasc, trăiesc şi dispar. Scrisul rămâne ca un testament al tuturor peste veacuri… Slavă acestui pământ cordărean!” – Cum priviţi breasla scriitorilor botoşăneni din zilele noastre? Pe care dintre actualii scriitori botoşăneni îi apreciaţi în mod deosebit? –...

O PAGINĂ DIN ISTORIA NESCRISĂ A COMUNEI VLĂSINEŞTI-TOPONIMIA-

O PAGINĂ DIN ISTORIA NESCRISĂ A COMUNEI VLĂSINEŞTI-TOPONIMIA- Ca peste tot în lume, şi în ţara noastră, formele de relief, apele, localităţile poartă nume proprii, care, adesea, le caracterizează şi le exprimă particularităţile. Faptul este important pentru orientarea în teren, mai ales în zonele colinare, cum este şi aceasta, unde largul întinderii prezintă mai puţine elemente...

PRIMA ŞCOALA PROFESIONALĂ DIN BOTOŞANI – ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

Primit pentru publicare: 15 sept. 2010 Autor: Andrei Constantin Publicat: 17 sept. 2010 PRIMA ŞCOALA PROFESIONALĂ DIN BOTOŞANI – ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII „Meseria îi brăţară de aur”, spune un vechi proverb românesc, valabil astăzi şi încă mult timp, cu toate că unele meserii au dispărut se vor regăsi doar în amintiri şi în cărţi, iar altele noi, despre care nu...

Genghis Han – istorie şi mit

Motto: Din perspectivă micro ori macrosocială, Istoria ne consumă la fel de calm şi de cinic, precum – cu serafică eleganţă – o face nobila cenzură, a unora dintre impozantele instituţii de cultură botoşănene… La început de mileniu III, fiinţa umană trăieşte în zodia metamorfozelor, a prefacerilor, a permanentelor modificări a ierarhiilor, pe care, tot ea, odinioară,...

Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, declarată Ziua Culturii Naţionale

Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, declarată Ziua Culturii Naţionale Autor: ştiri.botoşani.ro Publicat: 06-09-2010 Plenul Senatului a aprobat luni, cu 84 de voturi „pentru” şi patru abţineri, declararea datei de 15 ianuarie drept „Ziua Culturii Naţionale”. Iniţiativa aparţine unui număr de 50 de senatori şi deputaţi PSD şi PNL. „Românii văd în Eminescu,...

Amor şi Psyche. Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle.

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle VII. Paradoxul atracţiei contrariilor Marile prietenii şi marile iubiri se verifică şi se întăresc inclusiv prin forţa duşmăniilor pe care le generează şi prin intransigenţa împrejurărilor în care se desfăşoară; indiscutabil, calitatea duşmanilor pe care îi avem dă măsura propriei noastre personalităţi căci un vultur...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XVIII):EMINESCU, STUDENT LA VIENA

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XVIII):EMINESCU, STUDENT LA VIENA ,, Tu, bătrână Vienă, Tu, leagăm străvechi al împăraţilor, Auzi tu la poartă Pasul greu al eroilor?” (M. Eminescu- mss.2290) Evoluţia creaţiei literare a lui Mihai Eminescu este inimaginabilă, chiar inexplicabilă fără a lua în calcul perioada studiilor vieneze, 1869-1872. Poetul ajunge în septembrie 1869 la Viena,...

MIRCEA ELIADE… LA BOTOŞANI

Primit pentru publicare: 11 aug.2010 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 11 aug. 2010 Actualizat: 24 aug.2016 MIRCEA ELIADE… LA BOTOŞANI Român celebru, Mircea Eliade a servit exemplar cultura română – ,,Eu cred în viitorul culturii româneşti mai mult decât în viitorul culturii europene”, cum însuşi afirma, în 1971, cu o evidentă notă de mândrie. Din fericire, cercetând...

MARIE GOILAV – ARMEANCA DE LA RÂNGHILEŞTI

MARIE GOILAV – ARMEANCA DE LA RÂNGHILEŞTI În ,,Les Armeniens de Roumanie”, N. Iorga afirma, cu temei – ,,Botoşanii ar fi rămas mai departe satul urmaşilor lui Botăş, dacă n-ar fi fost Armenii. Burghezia armeană a fost aceea care a creat târgul”. Or, Goilavii sunt o veche familie armenească, parte a acestei burghezii. Originară din Ani, vechea capitală a Armeniei Mari,...

Monumentele Botoşanilor, Grupul Statuar ,,Compania de mitraliere maior Ignat în atac”

Gheorghe MEDIAN Monumentele Botoşanilor Grupul Statuar ,,Compania de mitraliere maior Ignat în atac” Intre elementele care conferă personalitate unui oraş, monumentele se află printre cele dintâi. Construcţii civile, de cult, administrative sau de altă natură, care au dăinuit timpului şi graţie caracteristicilor lor arhitectonice se disting din rândul celorlalte...

O PUBLICAŢIE DE SUCCES, ,,REVISTA ŞCOLII”

O PUBLICAŢIE DE SUCCES, ,,REVISTA ŞCOLII” Încheierea procesului de formare a statului unitar român, schimbările ce au survenit în viaţa politică, economică şi socială, în perioada interbelică, s-au manifestat şi în domeniul culturii. Noul cadru instituţional, realizarea visurilor seculare ale înaintaşilor, condiţiile existente şi cerinţele unei societăţi moderne, dornice de...

125 de ani de Istorie la Liceul ,,Mihai Eminescu” din Botoşani

125 de ani de Istorie la Liceul ,,Mihai Eminescu” din Botoşani Despre însemnătatea studierii şi însuşirii istoriei, despre valoarea sa formativă în cadrul educaţiei s-au preocupat, la vremea lor, mai întâi, cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce. Lucrările lor rămân şi astăzi mari manuale de istorie ale poporului român. Omul politic şi istoricul Nicolae Bălcescu...

RESTITUIRI:PERSONALITĂŢI BOTOŞĂNENE (I). MIHAI MUNTEANU (1930-2009

Paul Ungureanu „Oamenii se nasc, trăiesc şi dispar. Scrisul rămâne ca un testament al tuturor peste veacuri… Slavă acestui pământ cordărean!” În urmă cu aproape 10 ani am avut un dialog sincer, plin de substanţă cu regretatul profesor şi scriitor Mihai Munteanu. Şi-a pus inima în palmă având o mare bucurie că şi-a deschis sufletul în faţa mea într-un dialog total neconvenţional....

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle VI. Intrigi, intriganţi, spioni, colportori, curtezani

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle VI. Intrigi, intriganţi, spioni, colportori, curtezani Pe fertilul, primitorul şi ospitalierul nostru sol mioritic, postura Iago s-a multiplicat într-un număr infinit de exemplare – pe cât de diverse pe atât de rezistente şi distructive, grupate într-un imens şi etern car al ţaţelor feminine şi masculine pentru care orice are...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XVII): MIHAI EMINESCU LA PRAGA

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XVII):MIHAI EMINESCU LA PRAGA Anul trecut, s-au împlinit 140 de ani de la trecerea poetului Mihai Eminescu prin oraşul Praga, în drumul său spre Viena, locul unde şi-a făcut prima fotografie, cea cu chip de Luceafăr. Drumul lui Mihai Eminescu de la Botoşani la Praga, poetul l-a făcut împreună cu părinţii săi, Gheorghe şi Raluca Eminovici şi cu sora sa...

FILE DIN ISTORIA VORNICENILOR. AUREL TEODORESCU, FIU AL VORNICENILOR, SEMINARIST LA SEMINARUL TEOLOGIC – ORTODOX

Preot cărturar, folclorist, animator de frunte al vieţii culturale al Dorohoiului, Dumitru Furtună (n. 26 februarie 1890, Tocileni, jud. Botoşani, m. 15 ianuarie 1965, Dorohoi) a condus Seminarul Teologic – Ortodox, ,,Pimen Mitropolitul” din Dorohoi vreme de 9 ani (1923 – 1932). Printre absolvenţii săi se întâlnesc nume remarcabile ale preoţimii ortodoxe române – preot Porfir...

ARHIVA BOTOŞANILOR. CU C. GANE, „PRIN VIROAGE ŞI COCLAURI 1916-1917”, ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

ARHIVA BOTOŞANILOR. CU C. GANE, „PRIN VIROAGE ŞI COCLAURI 1916-1917”, ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL Trăgându-se din neamul Găneştilor, neam statornic în Moldova, Constantin Gane (27 martie 1885, Botoşani – 12 aprilie 1962), scriitor, istoric, participă, sub culorile Regimentului 37 Infanterie Botoşani, atât la Campania din 1913, din Bulgaria, în urma căreia va scrie „Amintirile unui...

Virginia Micle – – prima profesoară de matematică şi ştiinţe ale naturii a ,,Externatului secundar de fete din Botoşani”

Virginia Micle – prima profesoară de matematică şi ştiinţe ale naturii a ,,Externatului secundar de fete din Botoşani” Virginia Micle – prima profesoară de matematică şi ştiinţe ale naturii a “Externatului secundar de fete din Botoşani”. Întrucât arhiva liceului “Carmen Sylva”din Botoşani, a fost distrusă în timpul refugiului, determinat de cel de al doilea război mondial...

DEMOSTENE BOTEZ CONTEMPORANUL

Născut pe un pământ binecuvântat prin Mihai Eminescu, Nicolae Iorga şi George Enescu, avem favoarea de a locui într-un loc unde a văzut lumina zilei şi a copilărit Demostene Botez, în satul Hulub-Dângeni. Cel de-al cincilea fiu al preotului Anghel Botez, din Bucium-Iaşi, şi al Ecaterinei, fiica preotului Dumitru Chirica din Gorbăneşti-Botoşani, părinţii s-au stabilit în Hulub, ,,…sat...

121 ani de la moartea lui Mihai Eminescu. Mihai Eminescu -,,Genialul botoşănean uitat de botoşăneni” -O dezonorantă sintagmă-

121 ani de la moartea lui Mihai Eminescu Mihai Eminescu -,,Genialul botoşănean uitat de botoşăneni” -O dezonorantă sintagmă- Autor, Ionel BEJENARIU În 1929, la 40 de ani de la moartea poetului, Constantin Ioan Mighiu, decan al Baroului Botoşani, publica la Tipografia B. Saidman – Botoşani o lucrare cu titlul de mai sus. Eram, ca şi acum, în prag de 15 iunie. Departe de a-şi propune...

121 ani de la moartea lui Mihai Eminescu. BOTOŞĂNENI, CONTEMPORANI CU MIHAI EMINESCU

121 ani de la moartea lui Mihai Eminescu BOTOŞĂNENI, CONTEMPORANI CU MIHAI EMINESCU Autor, Ionel BEJENARIU Un bătrân botoşănean şi-l aminteşte. Este Moş Pantazi. Are, la data interviului luat de institutorul C. Iordăchescu, 82 de ani, un ,,octogenar, cu plete bogate, cu vederea ageră şi cu mintea limpede”. Fusese ceva în viaţă – reprezentant diplomatic al României la Berlin. La...

GENERALUL GHEORGHE V. AVRĂMESCU, ÎN AŞTEPTAREA UNUI BUST ŞI LA BOTOŞANI

GENERALUL GHEORGHE V. AVRĂMESCU, ÎN AŞTEPTAREA UNUI BUST ŞI LA BOTOŞANI Autor, Ionel BEJENARIU Dincolo de faptul că Botoşanii îşi circumscriu, prin spaţiu biografic, loc de obârşie, loc natal şi, câteodată, adoptiv, numeroşi geniali ai Armatei Române, cu servicii majore în slujba României, cu jertfe pentru Neam şi Ţară, lor le aparţine, mai mult decât oricui, Generalul – Erou...

Muzeul Judeţean Botoşani în expoziţiile internaţionale de la New York şi Oxford

Muzeul Judeţean Botoşani în expoziţiile internaţionale de la New York şi Oxford În istoria fiecărei ţări există o epocă prin care aceasta se plasează pe un loc fruntaş şi străluceşte. Cât priveşte spaţiul românesc, această perioadă se află la începutul istoriei sale, acum mai bine de cinci milenii, în epoca neo-eneolitică ce a cunoscut câteva civilizaţii excepţionale –Gumelniţa,...

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle IV. Eros şi Thanatos

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle (IV). Eros şi Thanatos Autor, Dumitru LAVRIC La un an de la prima scrisoare adresată poetului iubit, Veronica consemna în cea din decembrie 1878: ,,…aş vrea să mor dar sunt prea laşă ca să mă sinucid”; eroina romanului nostru epistolar îşi va învinge această laşitate 11 ani mai târziu… Deşi aparent atât de deosebiţi,...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XV): MIHAI EMINESCU LA SUCEAVA

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XV): MIHAI EMINESCU LA SUCEAVA Autor, Nicolae IOSUB Suceava este o zonă a Moldovei de care Mihai Eminescu a fost strâns legat prin oamenii pe care i-a cunoscut şi prin locurile pe unde a trecut. Din această cauză, o serie de autori acreditează ideea că Mihai Eminescu a fost bucovinean prin naştere şi formaţie, bazându-se pe afirmaţia poetului dintr-un manuscris:...

ARHIVA BOTOŞANILOR. SCIPIONE BĂDESCU ÎN SOCIETATEA BOTOŞĂNEANĂ

ARHIVA BOTOŞANILOR SCIPIONE BĂDESCU ÎN SOCIETATEA BOTOŞĂNEANĂ Autor, Ionel BEJENARU În cimitirul ,,Eternitatea” din Botoşani, un frumos monument funerar străjuieşte mormântul lui Scipione I. Bădescu (2 mai 1847, Răştolţ – jud. Sălaj – 4 octombrie 1904, Botoşani.) Îi redăm inscripţia – ,,Scipione I. Bădescu, poet – publicist şi fost revizor şcolar. Ridicat prin...

Rolul lui Constantin Pilat în detronarea lui Al. I. Cuza

Rolul lui Constantin Pilat în detronarea lui Al. I. Cuza Printre eroii botoşăneni participanţi la Războiul pentru Independenţă din 1877/1878, pomeniţi în „Monografia Judeţului Botoşani” apărută în Editura Sport – Turism, 1980, se înscrie la loc de cinste şi colonelul CONSTANTIN PILAT (1838-1922), omis în monografia mai sus menţionată. CONSTANTIN PILAT s-a născut la BOTOŞANI...

Profesoara Gabriela Leonardescu

Profesoara Gabriela Leonardescu S-a născut la 14 decembrie 1877, în oraşul Iaşi, într-o familie de intelectuali, tatăl său fiind profesor universitar, specialitatea filozofie. A urmat şapte clase la Institutul Humpel, din acest oraş, după care a frecventat cursurile universitare, luându-şi, în 1900, licenţa în litere şi filozofie. În 1904 a trecut cu succes şi dificilul examen de...

Gânduri îndoliate

Gânduri îndoliate Autor, Vasile FETESCU În anul care s-a scurs de la trecerea în nefiinţă a poetului Mihai Munteanu, gândurile-mi înnegurate s-au îndreptat în flux continuu spre Cordăreni, acolo unde, în colţul de rai pământean, amicul meu îşi trăia singurătatea şi îşi scria cărţile. Mi-e dor, frate Mihai, de taifasurile noastre susţinute în înconjurul de verde sănătos...

COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOŞANI LA 125 DE ANI (III): NETTY ADAM

ISTORIA CULTURII COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOŞANI LA 125 DE ANI ( III ) N E T T Y A D A M Doamna profesoară Netty Adam a condus destinele Şcolii Secundare de Fete „Carmen Sylva” din Botoşani între anii 1920-1925, într-o vreme plină de privaţiuni generate de consecinţele Conflagraţiei mondiale, într-un oraş ce a trebuit să adăpostească refugiaţi,...

FACSIMILAREA MANUSCRISELOR EMINESCIENE

FACSIMILAREA MANUSCRISELOR EMINESCIENE Autor, Muzeograf Ana FLORESCU, Memorialul Ipoteşti Constantin Noica, în „Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti”, vorbind despre „miracolul” celor 44 de caiete ale poetului, aflate la Biblioteca Academiei Române, îl citează pe Nicolae Iorga, care, în 1903, scria: „un nou Eminescu apăru: minte setoasă de a şti, suflet...

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle II. Ambreiori şi apelative; evaluări şi autoevaluări

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle II. Ambreiori şi apelative; evaluări şi autoevaluări Autor, Dumitru LAVRIC Postura de îndrăgostit presupune cu necesitate apropierea (desfiinţarea distanţei, contopirea a două entităţi în unitatea androginului primordial ca model al perfecţiunii şi fericirii la care tânjesc inclusiv zeii) prin aproprierea (luarea în proprietate,...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XIII): EMINESCU ŞI JUNIMEA

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XIII): EMINESCU ŞI JUNIMEA Ing. Nicolae Iosub La începutul anului 1864 se întâlneau în casele lui Titu Maiorescu, pentru lectura traducerii lui Macbeth, traducere făcută de P. Carp, o serie de intelectuali cu studiile făcute în Germania şi care se cunoşteau între ei: T. Maiorescu, I. Negruzzi, P. Carp, N. Burghele şi Teodor Rosetti. Aceasta a fost prima...

UN ALBUM OMAGIAL DĂRUIT DE BOTOŞĂNENI MARELUI ACTOR TONY BULANDRA, SĂRBĂTORIT LA BOTOŞANI, LA 5 MARTIE 1933

UN ALBUM OMAGIAL DĂRUIT DE BOTOŞĂNENI MARELUI ACTOR TONY BULANDRA, SĂRBĂTORIT LA BOTOŞANI, LA 5 MARTIE 1933, PENTRU 30 DE ANI DE TEATRU Între tradiţiile culturale de rezonanţă ale Botoşanilor se înscriu şi sărbătoririle unor nume mari ale teatrului românesc. Să nu uităm că printre ele, cu prezenţe frecvente aici, la Botoşani, se regăsesc Aglae Pruteanu, Agata Bârsescu, Aristizza...

A plecat dintre noi un om de patrimoniu – Constantin MĂLINAŞ

A plecat dintre noi un om de patrimoniu – Constantin MĂLINAŞ Autor, Lucia OLARU NENATI Deşi mă aşteptam să se întâmple, totusi vestea săvârşirii din viaţă a lui Constantin Mălinaş m-a luat prin surprindere căci credeam că va mai fi încă timp pentru el să-şi ia rămas bun de la noi toţi, cei ce l-am cunoscut şi preţuit. Dar n-a fost decât timpul de pâna atunci, timpul vieţii...

LUCIA OLARU NENATI – CIUDESĂ A NORDULUI MOLDAV SAU ,,ZÂNA BLONDĂ A IPOTEŞTILOR”-

LUCIA OLARU NENATI – CIUDESĂ A NORDULUI MOLDAV SAU ,,ZÂNA BLONDĂ A IPOTEŞTILOR”- …această ,,zână blondă a Ipoteştilor”, supranume câştigat în anii de ucenicie de aur şi purpură, când era muzeografă la templul eminescian din Ipoteşti. (…) e stăpână pe lira sa şi toate fibrele vibrează la starea sublimă. (…) Lucia Olaru Nenati este o poetă pe deplin formată,...

FIGURI BOTOŞĂNENE DE ALTĂDATĂ – CONSTANTIN GH. CUCU (1873-1935)

Primit pentru publicare: 16 febr. 2010 Autor: Gheorghe Median Actualizat: 8 sept. 2016 Sursa:http://vorniceninews.ro/constantin-gh-cucu-publicist-vornicenean/ Figuri botoşănene de altădată – Constantin Gh. Cucu (1873-1935) Mărturisesc că mi-a fost greu să găsesc un titlu pentru acest articol pentru că, subiectul său, priveşte un om, despre care, probabil, puţini...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XII): MIHAI EMINESCU LA IAŞI (II)

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XII): MIHAI EMINESCU LA IAŞI (II) -Continuare din numărul trecut- Autor, ing.Nicolae IOSUB Majoritatea criticilor literari, exegeţi ai operei eminesciene, sunt de acord că perioada cât poetul a fost bibliotecar şi revizor şcolar a fost cea mai prolifică a creaţiei sale. Fie că Iaşul ,,Junimii” cu împrejurimile, parcurile şi teii...

SATUL EMINESCU, ,,O POARTĂ” SPRE LUMEA LEGENDELOR

SATUL EMINESCU, ,,O POARTĂ” SPRE LUMEA LEGENDELOR Autor, Carmen MORARU Pe-un vârf de deal, în comuna Gorbăneşti, se înalţă un pâlc de case şi… o statuie Bună parte din existenţă, oricât de mult ne-am dori contrariul, ne „curge” pe-un anumit făgaş. Facem slalom între obligaţii profesionale şi casnice, ne mai apare-un rid pe frunte privind spre cine ştie ce scadenţă...

DIN CORESPONDENŢA LUI ION CREANGĂ CU NICOLAE GANE

DIN CORESPONDENŢA LUI ION CREANGĂ CU NICOLAE GANE Autor, Ionel BEJENARU În bogata corespondenţă a lui Ion Creangă (10 iunie 1839, Humuleşti – 31 decembrie 1889, Iaşi) cu Nicolae Gane (1 februarie 1838, Fălticeni – 16 aprilie 1916, Iaşi), acesta din urmă fost, printre altele, şi prefect de Dorohoi, se găseşte şi această frumoasă şi hâtră scrisoare, ca răspuns la întrebare...

Când zici Cotnari, spui de toate…

Când zici Cotnari, spui de toate... Ion N. OPREA Aşezarea Cotnari e veche. Vechi este şi oraşul Hârlău, cu care au format unităţi administrative în perioade diferite. Aşezat pe valea râului Bahlui, Hârlăul — atestat documentar din vremea lui Petru I Muşat la 1 mai 1384, a fost multă vreme capitală de ţinut moldovenesc. Geografia administrativă a Moldovei, cu a sa cronică scrisă...

Personalităţi botoşănene uitate – Lia Cucu – (1904-1972

Personalităţi botoşănene uitate – Lia Cucu – (1904-1972 Autor, Gheogrhe MEDIAN Cititorii cărţii “Arcade septentrionale” semnată de Lucia Olaru Nenati, apărută în anul 2007 în Editura Academiei, având ca subiect presa culturală botoşăneană în perioada interbelică, au putut întâlni, printre colaboratorii “Revistei Moldovei”, apărută la Botoşani între anii 1921-1926,...

Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături

Eşti aici » prima pagină » Istoria culturii