Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Revista LUCEAFĂRUL


ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...



LUCEAFĂRUL de seară


P.Lupu – nuferi galbeni, albi și roșii


Știre de interes cultural. Grupul de inițiativă pentru fondarea Societății Scriitorilor Botoșăneni ,,Mihai Eminescu”


ELEMENTE DE DIAGNOZĂ SOCIALĂ. Noi identificări ale lui Marin IFRIM, buzoianul de care avem nevoie și la Botoșani


Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA


aipiștii


Arhiva culturală. imagini dintr-un pamflet…


Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă


cârtițelor!… din fertilul lui Eminescu


Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene


Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL


ZI ANIVERSARĂ – ION N. OPREA


viața, un vis


poem neborfotit de tristan strada. în orașul din sătuc


poem borfotit de tristan strada. atac la baionetă…


Șfichiuitorul, în ianuarie 2017: Pentru salvarea satului și valorilor tradiționale


variabila constantei


Protejat: Scrisoarea Prof. Univ. D-r Constantin Burac


Protejat: Prestigioasa revistă de cultură “Luceafărul” din Botoşani.


Protejat: Luceafărul (Bt) înspre Occident


Şfichiul zilei. Locul de joacă al copiilor din locuinţele sociale din Centrul Istoric al Botoşanilor


Dragos NICULESCU: multumiri revistei de cultura „Luceafarul”


Florin T. Roman: mesaj insotitor la editorialul Cu durere şi dragoste despre artistul contemporan


Lucia Olaru Nenati: sub semnul Binelui, Frumosului si Adevarului


Mihai Ştirbu: să vă umpleţi potirul sufletului cu împliniri


Pop Stelu: SĂRBĂTORI PASCALE BINECUVÂNTATE DE LUMINĂ ȘI IUBIRE!


Mai multe articole din Luceafărul de seară →

Eşti aici » prima pagină » Istoria culturii

MEMORIA ALBEI HUDEŞTILOR. ION ISTRATI – ,,LUMEA LUMILOR MELE

Revista Luceafărul
MEMORIA ALBEI HUDEŞTILOR  ION ISTRATI – ,,LUMEA LUMILOR MELE Scriitorul Ion Istrati (n. 19 ianuarie 1921, s. Alba – c. Hudeşti, j. Botoşani – m. 25 ianuarie 1977, Iaşi) intră în literatura română cu romanul „Grâu înfrăţit” (1950), urmat de altele, şi altele, vreo 35 de cărţi, în care stă la loc de cinste lumea ţărănimii noastre, „lumea lumilor mele”,... 

ARHIVELE BOTOŞANILOR ŞI POPĂUŢILOR. MIHAIL KOGĂLNICEANU – ÎN APĂRAREA TÂRGOVEŢILOR BOTOŞĂNENI

Revista Luceafărul
ARHIVELE BOTOŞANILOR ŞI POPĂUŢILOR MIHAIL KOGĂLNICEANU – ÎN APĂRAREA TÂRGOVEŢILOR BOTOŞĂNENI  În şedinţa Camerei, din 15 februarie 1889, se introducea Proiectul de lege pentru împroprietărirea sătenilor pe moşiile Statului, pentru schimbul unor bunuri cu acele aparţinând aşezămintelor de utilitate publică şi cumpărare de domenii. A doua zi, 16 februarie 1889, în şedinţa... 

MEMORIA BOTOŞANILOR. I. GR. OPRIŞAN ŞI BOTOŞANII

Revista Luceafărul
MEMORIA BOTOŞANILOR I.GR.OPRIŞAN ŞI BOTOŞANII  Fară a putea preciza anul, oricum în perioada interbelică, publicistul şi scriitorul I.Gr.Oprişan vizita meleagurile Botoşanilor, vizita ocazionându-i un reportaj, „Meleagurile lui Eminescu”, inclus în volumul „Luminişuri” (Tipografia „Cugetarea”, Bucureşti, f.a.). Cert este, cum reiese din text, i-au fost călăuzitori Tiberiu... 

Mihai Eminescu – Veronica Micle. Dragoste şi transfigurare. 3. Departe sunt de tine…

Revista Luceafărul
Mihai Eminescu – Veronica Micle Dragoste şi transfigurare 3. Departe sunt de tine…   Perioada care urmează plecării lui Eminescu din Iaşul marilor iubiri este una în care relaţiile dintre cei doi îndrăgostiţi alternează între incandescenţa pasiunii superlative şi frigul glacial al iubirii cu semnul minus, alăturând iubirea şi ura, dăruirea şi gelozia – ceea ce transformă... 

MIHAI EMINESCU LA RĂŞINARI

Revista Luceafărul
MIHAI EMINESCU LA RĂŞINARI      După o lungă vară petrecută la Blaj, neputând să-şi dea examenele restante pentru clasa a III-a de gimnaziu şi în mare lipsă de bani, Mihai Eminescu se îndreaptă spre Sibiu, unde, fratele său Niculae îşi făcea studiile. Aceasta se întâmpla la sfârşitul lunii septembrie a anului 1866.      La Sibiu, Eminescu a fost primit ,,frăţeşte”... 

Mihai Eminescu – Veronica Micle. Dragoste şi transfigurare 2. Iaşii marilor iubiri… Aproape, mai aproape…

Revista Luceafărul
Mihai Eminescu – Veronica Micle Dragoste şi transfigurare  2. Iaşii marilor iubiri… Aproape, mai aproape…    Timpul cât Eminescu a locuit la Iaşi (august 1874-octombrie 1877) se încadrează în ceea ce unii critici literari au numit perioada veroniană. „Am venit la Iaşi – mărturiseşte Poetul într-o scrisoare – împins de dorinţa de a cunoaşte vechea capitală... 

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXIII): MIHAI EMINESCU LA BLAJ

Revista Luceafărul
Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXIII): MIHAI EMINESCU LA BLAJ  În anul 1866, după moartea profesorului său preferat, Aron Pumnul, Mihai Eminescu se lasă de şcoală şi porneşte de la Cernăuţi pe Drumul cel mare împărătesc spre capitala românismului- Blajul, cu gândul de a-şi da examenele restante pentru a absolvi clasa III-a.  Biografii lui Eminescu au cercetat această perioadă din... 

MIHAIL SADOVEANU DESPRE EUGEN NECULAU ŞI ,,PROBLEMA RIDICĂRII SATULUI ROMÂNESC

Revista Luceafărul
MIHAIL SADOVEANU DESPRE EUGEN NECULAU ŞI ,,PROBLEMA RIDICĂRII SATULUI ROMÂNESC Eugen D. Neculau (n. 29 decembrie 1900, Ungureni – Botoşani – m. 20 octombrie 1974, Iaşi) se înscrie printre reprezentanţii de seamă ai şcolii sociologice româneşti. Printre altele, a fondat la Ungureni, Căminul Cultural, în 1927, devenit Universitate Populară, în 1936, prima Universitate Populară... 

ARHIVELE SĂVENILOR. HRISOVUL DOMNESC DE ÎNFIINŢARE A TÂRGULUI SĂVENI – 7 AUGUST 1818

Revista Luceafărul
ARHIVELE SĂVENILOR HRISOVUL DOMNESC DE ÎNFIINŢARE A TÂRGULUI SĂVENI – 7 AUGUST 1818  „Cu mila lui Dumnezeu, noi Scarlat Alexandru Calimah VV, Domn Ţării Moldaviei. Pretutindene lucrarea alijverişului (n.n. afacere comercială) este o mijlocire în care stă temeiul cel mai cu deadinsul a fericirii noroadelor. De vreme ce prin aceasta, nu numai locuitorii de obştie, având chipul de a... 

ISAAC MOSCU EYAL, Enciclopedia Botoşanilor

Revista Luceafărul
Isaac Moscu Eyal Enciclopedia Botoşanilor  In urmă cu şase ani, editura ,,J.I.E.”din Tel-Aviv a scos de sub tipar cartea ,,Enciclopedia Botoşanilor” semnată de Isaac Moscu Eyal. Autorul, necunoscut pentru cei mai mulţi dintre cei care vor citi aceste rânduri, botoşănean de origine, fost ziarist la ,,Informaţia Bucureştiului” timp de aproape 15 ani, a emigrat în Izrael prin anii ‘60,... 

SPRE VIAŢA DE DINCOLO I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA ÎN LUMEA MARILOR SCRIITORI ROMÂNI

Revista Luceafărul
SPRE VIAŢA DE DINCOLO I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA ÎN LUMEA MARILOR SCRIITORI ROMÂNI  Dincolo de istoria cărţii în sine, dincolo de istoria unei cărţi anume chiar procurarea unei cărţi are istoria sa. În cazul de faţă, la sfatul prietenului Lucian Valea, totodată coleg la Muzeul Judeţean Botoşani, mi-am procurat cartea „Rotonda plopilor aprinşi” a lui Valeriu Anania, numele de mirean... 

Noi documente otomane despre relaţiile românilor cu Istanbulul în secolul XVI, descoperite şi publicate de osmanistul prof. Mihai Maxim

Revista Luceafărul
Noi documente otomane despre relaţiile românilor cu Istanbulul în secolul XVI, descoperite şi publicate de osmanistul prof. Mihai Maxim  Cu trei ani în urmă, osmanistul prof. Mihai Maxim, originar din Vorniceni-Jud. Botoşani, a publicat un nou volum cu izvoare documentare otomane, referitoare la complexele relaţii româno-otomane în secolul XVI:  Noi documente turceşti privind Ţările... 

DIMITRIE BRÂNDZĂ LA PARIS ŞI BUCUREŞTI

Revista Luceafărul
DIMITRIE BRÂNDZĂLA PARIS ŞI BUCUREŞTI  De la 18 la 23 de ani, Dimitrie Brândză a locuit de două ori în Parisul celui de-al doilea Imperiu, între 1864 şi 1869. A locuit pe rând pe rue de la Seine şi pe rue de la Sorbonne, aproape de Universitate, în Cartierul Latin.Cele două adrese de domiciliu indicate în dosarul studentului D. Brândză ne indică două mici imobile care există şi... 

FRAGMENTE DIN BIOGRAFIA LUI NICU A. STOEANOVICI (ULTIMUL BOIER DIN VLĂSINEŞTI)

Revista Luceafărul
FRAGMENTE DIN BIOGRAFIA LUI NICU A. STOEANOVICI (ULTIMUL BOIER DIN VLĂSINEŞTI) Datorăm şansa de a ne putea adresa revistei „Luceafărul” cu textul de faţă distinsei Doamne prof. Marguerite Nasta, fiica reputatului boier, în prezent rezidentă în capitala Belgiei, ale cărei amintiri tulburătoare o readuc tot mai des pe meleagul unde, sub ocrotirea caldă a părinţilor, şi-a trăit o... 

1821-2011: 190 de ani de la o revoluţie uitată

Revista Luceafărul
1821-2011 190 de ani de la o revoluţie uitată  Ignorând o clipă grija zilei de mâine şi sărbătorile religioase, pentru noi românii începutul de an stă sub semnul a două evenimente: primul, cu încărcătură spirituală – ziua lui Mihai Eminescu şi, mai nou, a Culturii Naţionale, iar al doilea, de natură istorică – Unirea Principatelor Române. În acest an însă, luna ianuarie... 

Prima medalie dedicată ,,Zilei Culturii Naţionale”

Revista Luceafărul
Prima medalie dedicată ,,Zilei Culturii Naţionale”  Pe 15 iunie 2010, cu ocazia manifestărilor organizate la Botoşani, prilejuite de împlinirea a 121 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, academicianul Eugen Simion făcea publică solicitarea sa adresată Parlamentului României prin care ziua de 15 ianuarie să devină ,,Ziua Culturii Naţionale”. Iniţiativa fostului preşedinte al Academiei... 

Cărţi poştale ilustrate dedicate „Zilei Culturii Naţionale”

Revista Luceafărul
  Cărţi poştale ilustrate dedicate „Zilei Culturii Naţionale”  Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 238/2010 prin care se declară ziua de 15 ianuarie „Ziua Culturii Naţionale” s-a creat un nou şi plăcut prilej pentru filatelişti şi cartofilişti de a edita cărţi poştale ilustrate care să ilustreze în diverse imagini această sărbătoare a românilor cu traseul ei de solemnitate. Asociaţii... 

MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE. Dragoste şi transfigurare 1. Viena, 1872, primăvara…Când te-am văzut, Verena…

Revista Luceafărul
Mihai Eminescu – Veronica Micle Dragoste şi transfigurare  1. Viena, 1872, primăvara… Când te-am văzut, Verena…  „Era o frumuseţe! O figură clasică încadrată de nişte plete mari negre: o frunte înaltă şi senină; nişte ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând şi adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt... 

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXII): CASA ÎN CARE S-A NĂSCUT MIHAI EMINESCU

Revista Luceafărul
Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXII) CASA ÎN CARE S-A NĂSCUT MIHAI EMINESCU   La 26 iunie 1840, Gheorghe Eminovici se căsătorea cu Raluca, fiica stolnicului Vasile Iuraşcu, primind ca zestre 1500 de galbeni şi mai multe lucruri printre care: trăsură acoperită, alesidă de aur, patru inele cu diamant, şapte rochii de mătase, şapte şaluri, tacâmuri şi multe altele în valoare de 576 de... 

MODELUL CULTURAL AL LUI EMINESCU

Revista Luceafărul
Modelul cultural al lui Eminescu  Eminescu este, cronologic, al patrulea vârf într-un patrulater, în care primele trei sunt ocupate de Novalis, Leopardi şi Edgar Allan Poe, acesta din urmă murind cu un an înainte de naşterea autorului „Luceafărului”. Ce au ei în comun? Se înscriu în aceeaşi paradigmă culturală: Capacitatea de a făuri o poezie majoră, credinţa în unitatea cunoaşterii,... 

UN FOCAR DE CULTURĂ – BIBLIOTECA LUI GHEORGHE EMINOVICI CĂMINARUL

Revista Luceafărul
UN FOCAR DE CULTURĂ – BIBLIOTECA LUI GHEORGHE EMINOVICI CĂMINARUL   Mijlocul secolului al XIX-lea aducea un suflu nou de cultură şi deşteptare românească, peste o generaţie făuritoare şi părtaşă, rând pe rând, a Revoluţiei paşoptiste, a Unirii, a Independenţei, trepte cruciale ale României moderne, într-o dăruire, sacrificiu şi cutezanţă exemplare, generaţie căreia căminarul... 

Profesorul Petre Irimescu şi Ipoteştii

Revista Luceafărul
Profesorul Petre Irimescu şi Ipoteştii    Numărul festiv, din luna martie 1915 al publicaţiei ,,Teatrul Eminescu”, prezenta impresiile unuia dintre vizitatorii Ipoteştilor, care deplângea starea casei copilăriei lui Mihai Eminescu, ajunsă aproape o ruină: ,,Nepăsarea şi nebăgarea în seamă a admiratorilor jertfesc această mică clădire istorică şi o lasă la voia întîmplării... 

ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE … SCOLI DIN ORASUL BOTOSANI (II)

Revista Luceafărul
ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE …  ŞCOLI ÎN ORAŞUL BOTOŞANI (II)  Elevii  vin la şcoală ,,…ca să se formeze, să-şi vadă şi să-şi îndrepte greşelile, să-şi înmulţească şi să-şi întărească calităţile … Numai asfel şi munai în acest caz, şcoala va atinge scopul său de a da oameni  folositori pentru ei, ca şi pentru societate, de a face un instrument... 

ARHIVELE TUDOREI: ASASINATUL DE LA TUDORA – 4 DECEMBRIE 1893

Revista Luceafărul
ARHIVELE TUDOREI  ASASINATUL DE LA TUDORA – 4 DECEMBRIE 1893   Comisă la 4 decembrie 1893, în Postul Crăciunului, CRIMA DE LA TUDORA se încadrează perfect între cele două mari răscoale ţărăneşti, din 1888 şi 1907. Fireşte, a făcut valuri în presa centrală şi locală a vremii. Începem cu un document oficial, anume Raportul Procurorului Tribunalului Judeţului Botoşani către... 

MEMORIA BOTOȘANILOR …ŞI UN CĂLĂTOR ROMÂN LA BOTOŞANI, RĂDUCANU ROSETTI ,,CEL TÂNĂR

Revista Luceafărul
MEMORIA BOTOȘANILOR …ŞI UN CĂLĂTOR ROMÂN LA BOTOŞANI, RĂDUCANU ROSETTI ,,CEL TÂNĂR Autor, Ionel BEJENARU După ce Botoşanii se regăsesc în scrierile a numeroşi călători străini – Johann Sommer (sec.al XVI-lea), Johann Mayer, Conrad Iacob Hiltebrant, Johann Christoph Wagner Norimbergensis (sec.al XVII-lea), abatele Boscovich, baronul de Tott, I.Haquet, Mikosha, Andreas Wolf... 

OMAGIU LUI DIMITRIE BRÂNDZĂ

Revista Luceafărul
OMAGIU LUI DIMITRIE BRÂNDZĂ  Autor, Gheorghe CIOBANU Cu peste 164 de ani în urmă, pe 10 octombrie 1846, în comuna Bivol (astăzi Viişoara, din fostul judeţ Dorohoi) se năştea Dimitrie, unul dintre cei trei fii ai familiei paharnicului Gheorghe şi Ruxanda Brândză, cel ce avea să devină cercetător, botanist, medic, profesor universitar şi director al Grădinii Botanice din Bucureşti,... 

Remember, Constantin Dracsin

Revista Luceafărul
Remember Constantin Dracsin  Autor, Lucia OLARU NENATI Îmi amintesc de o iarnă tot atât geroasă ca şi aceasta de acum, aceea a anului 1999, când am aflat că poetul, prietenul şi mai ales, confratele nostru, atât de deosebit în toate, Constantin Dracsin zace pe un pat de spital şi trage să moară. Atunci, fiind în ajunul Bobotezei, m-am gândit ce aş putea să fac ca să-i îndulcesc... 

Botoşani – leagănul Zilei Naţionale a Culturii Române

Revista Luceafărul
  Botoşani – leagănul Zilei Naţionale a Culturii Române  Autor, Lucia Olaru Nenati Iată că în acest an ziua naşterii lui Mihai Eminescu, atestată prin existenţa documentului probatoriu, mitrica de botez a Bisericii Uspenia, nu mai este doar un argument care înclină balanţa unei dispute între mai multe date calendaristice susţinute ca fiind ziua întrupării sale, ci mult mai... 

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXI):MIHAI EMINESCU LA BERLIN

Revista Luceafărul
Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXI): MIHAI EMINESCU LA BERLIN Mihai Eminescu şi-a definitivat studiile universitare la Berlin, în perioada 1873-1874, la sugestia lui Titu Maiorescu, care-i promite sprijin financiar şi o catedră la Universitatea din Iaşi, în cazul în care îşi dădea doctoratul. Perioada studiilor lui Mihai Eminescu la Berlin este mai puţin cunoscută, poate şi datorită faptului... 

ARHIVA BOTOŞANILOR. ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI

ARHIVA BOTOŞANILOR. ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI
Primit pentru publicare: 30 dec. 2010 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 31 dec. 2010 Actualizat: 24 aug.2016     ARHIVA BOTOŞANILOR ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI Era în primăvara anului 1944. La 7 aprilie 1944, Armata Sovietică „eliberatoare” intra în Botoşani, „eliberând” oraşul. La Moscova, evenimentul era marcat cu 15 salve de tun,... 

ARHIVELE BUCECEI. TÂRGUL BUCECEA – CTITORIA BOIERULUI ALECU RALET

Revista Luceafărul
ARHIVELE BUCECEI TÂRGUL BUCECEA – CTITORIA BOIERULUI ALECU RALET Moşia Bucecea a intrat în posesia boierului Alecu Ralet prin căsătorie, socrul său, bogatul negustor şi latifundiar Teodor Mustaţă, lăsându-i-o, prin testament, celei cu care s-a însurat, fata acestuia, Maria. Ca orice boier care se respectă, Alecu Ralet a şi iniţiat la Domnie demersuri în vederea întemeierii de târg... 

ARMENII BOTOŞANILOR, Goilavii şi Rânghileştii

Revista Luceafărul
ARMENII BOTOŞANILOR Goilavii şi Rânghileştii Prezenţa armenilor în ţinutul Botoşanilor este atestată documentar din primii ani ai secolului al XV-lea, din timpul domnitorului Alexandru cel Bun, prima localitate în care s-au aşezat fiind oraşul Botoşani, unde s-a constituit una dintre cele mai puternice colonii armeneşti din Moldova. Excelenţi negustori, armenii au deţinut monopolul... 

ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE … ŞCOLI ÎN ORAŞUL BOTOŞANI

Revista Luceafărul
ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE … ŞCOLI ÎN ORAŞUL BOTOŞANI ,,De vreme ne-am încredinţat Domnia mea, că la târgul Botoşani este trebuinţă ca să fie o şcoală domnească, pentru învăţătura copiilor, după cum a mai fost şi înainte, iacă dar şi Domnia mea am dat uric, ca să se facă o şcoală la târgul Botoşani, se arată în actul domnesc din 28 decembrie 1759 a lui... 

Profesoara Charlotte Sibi

Revista Luceafărul
Este încadrată la Liceul ,,Carmen Syva” din Botoşani, pe catedra de limbă franceză, rămasă liberă prin pensionarea titularei Maria Mascany, începând cu anul şcolar 1930-1931. Charlotte Sibi era fiica Consului francez din Iaşi care după pensionare se stabileşte în fosta capitală a Moldovei. Este absolventă a Facultăţii de Litere, a Universităţii ieşene cu examen de capacitate,... 

Tradiţia – simbol al spiritualităţii spaţiului românesc

Revista Luceafărul
Tradiţia – simbol al spiritualităţii spaţiului românesc Autor, Steliana Băltuţă „Jocurile cu măşti, reprezentaţii teatrale folclorice de Anul Nou, amintesc de străvechiul cult al fertilităţii la toate popoarele agrare şi pastorale”Emilia PAVEL Aşa cum poetul şi filozoful Lucian Blaga a spus că „veşnicia s-a născut la sat” – lumea mirifică a spaţiului rural,... 

Potecă spre Balzac

Revista Luceafărul
Potecă spre Balzac Autor, Alina COJOCARU Nu putem parcurge într-o viaţă de om – oricât am îngădui în patria lecturii – decât o fărâmă din creaţia literară/filosofică a lumii. La infernalul ritm al scrierilor literare, un devorator de literatură ar putea citi, în cel mai fericit caz, ce se publică pe mapamond într-o săptămână… Şi-atunci ce te faci, când, într-o societate... 

CREANGĂ ŞI EMINESCU – LUCRURI NESPUSE

Revista Luceafărul
CREANGĂ ŞI EMINESCU – LUCRURI NESPUSE Autor, Pandelica RADEŞ Propun spre publicare aceste amănunte legate de viaţa celor doi mari scriitori, în speranţa că ele vor ajuta la completarea şi cunoaşterea personalităţii acestora şi nu vor duce la scăderea prestigiului lor. Decembrie 1877, când Creangă îi scrie lui Eminescu şi-l aşteaptă de sărbători: „Te-am aşteptat de Crăciun... 

Ziua lui Eminescu, declarată Ziua Culturii Naţionale

Revista Luceafărul
Ziua lui Eminescu, declarată Ziua Culturii Naţionale Autor: stiri.botosani.ro Preşedintele Traian Băsescu a semnat luni decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie Ziua Culturii Naţionale, informează Administraţia Prezidenţială. Camera Deputatilor a adoptat pe 16 noiembrie un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, născut pe 15 ianuarie... 

Un secol fără Tolstoi

Revista Luceafărul
Un secol fără Tolstoi Autor, Alina Cojocaru O sută de ani de la moartea lui Lev Nikolaevici Tolstoi se împlinesc în noiembrie, 2010… Un sentiment de penibil şi ridicol mă încearcă la gândul că, în virtutea unei nevoi spirituale, am pornit pe urmele gigantului scriitor rus. Dar pentru că senzaţia ridicolului mă atacă cu încrâncenarea unui zănatic buldog, nu pot să nu mă întreb:... 

ŞASE VIRTUOŞI VLĂSINEŞTENI, PUBLICIŞTI LA PERIODICELE DOROHOIENE DINAINTEA MARII UNIRI ŞI DIN PERIOADA INTERBELICĂ

Revista Luceafărul
ŞASE VIRTUOŞI VLĂSINEŞTENI, PUBLICIŞTI LA PERIODICELE DOROHOIENE DINAINTEA MARII UNIRI ŞI DIN PERIOADA INTERBELICĂ În vol. „Periodice dorohoiene” I, 1874-1918, reputatul (şi regretatul) profesor Gheorghe Amarandei, cercetător şi istoriograf, îl menţionează, ca prim colaborator vlăsineştean la ziarul „Ecoul Dorohoiului” (care a apărut în perioada 11 aprilie – 7 noiembrie... 

Comerţul, activitate economică îndelungată a oraşului Botoşani

Revista Luceafărul
Comerţul, activitate economică îndelungată a oraşului Botoşani Dezvoltarea economică a oraşului Botoşani a fost rezultatul intensificării schimbului de mărfuri între oraşele din nordul Moldovei şi centrele comerciale de la gurile Dunării, a aşezării aflate la intersecţia drumurilor importante. În secolul al- XVI-lea comerţul cu produse agricole, în special cu vite, atrăgea la... 

NICOLAE IORGA ÎN PRESA BOTOŞĂNEANĂ

Revista Luceafărul
NICOLAE IORGA ÎN PRESA BOTOŞĂNEANĂ Autor, Gheorghe MEDIAN Între numeroasele personalităţi pe care Botoşanii le-a dat ţării, Nicolae Iorga ocupă un loc distinct. Personalitate cu profil renascentist, el s-a aflat timp de câteva decenii în prim planul vieţii culturale, ştiinţifice şi politice româneşti, fiind, în acelaşi timp, martor şi participant activ la toate marile evenimente... 

NICOLAE IORGA – UN PORTRET DUPĂ SCRISUL SĂU

Revista Luceafărul
NICOLAE IORGA – UN PORTRET DUPĂ SCRISUL SĂU Poate fi definit un om, o personalitate, după scrisul său? Poate-ne răspunde Henri Stahl, stenograf în Parlamentul României, în primele decenii ale veacului al XX-lea. Aflat, prin vrerea soartei, în vâltoarea politicianismului înalt, naţional, fie şi ca observator al acestuia, Henri Stahl le-a schiţat, pe baza analizei grafologice, veritabile... 

NICOLAE IORGA, VORBIND LA RADIO BUCUREŞTI DESPRE… BOTOŞANI

Revista Luceafărul
NICOLAE IORGA, VORBIND LA RADIO BUCUREŞTI DESPRE… BOTOŞANI Acum aproape 80 de ani marele istoric N. Iorga acoperea cele 15 minute ale conferinţei sale din cadrul Universităţii Radio – o emisiune de largă audienţă a Radiodifuziunii Române – cu evocarea Botoşanilor. Ceea ce a rostit – săptămânalul botoşănean „Săptămâna” consemnând în cronica unui reputat... 

70 DE ANI DE LA ASASINAREA LUI N. IORGA. TOATE GÂNDURILE BOTOŞĂNENILOR DUCEAU LA N. IORGA

Revista Luceafărul
70 DE ANI DE LA ASASINAREA LUI N. IORGA Autor, Ionel Bejenaru TOATE GÂNDURILE BOTOŞĂNENILOR DUCEAU LA N. IORGA Luna aceasta, noiembrie, aduce cu sine marcarea comemorării a 70 de ani de la tragica moarte a savantului N. Iorga, fiu de vază al Botoşanilor. Legăturile lui N. Iorga cu Botoşanii natali au fost numeroase, trainice şi benefice. Întru ilustrare, în aprilie 1906, Al. Ganano îi... 

Amor şi Psyche. Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle X. SUB FALDURILE MITULUI

Revista Luceafărul
Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle X. SUB FALDURILE MITULUI Autor, Dumitru Lavric Umbrele arhetipale ale miturilor călăuzesc viaţa muritorilor şi le modelează sentimentele prin veşnica reîntoarcere la acel illo tempore matriceal – dar de această subtilă influenţă nu sunt conştiente decât marile spirite care îşi caută identitatea sub faldurile acestora –... 

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle IX. „Sunt nenorocit şi nu culpabil”

Revista Luceafărul
Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle IX. „Sunt nenorocit şi nu culpabil” Nu este exclus ca ceea ce numim fatalitate (lat. fatum), soartă să reprezinte un lanţ de cauzalităţi subtile dar eficiente care acţionează cu necesitate sub forme înţelese ca întâmplări semnificative cu rol diriguitor în edificarea parcursului vieţii; cert este că mentalul colectiv... 

MIHAI EMINESCU VEGHEAT DE ARHANGHELII MIHAIL ŞI GAVRIIL

Revista Luceafărul
  MIHAI EMINESCU VEGHEAT DE ARHANGHELII MIHAIL ŞI GAVRIIL   În ziua de 8 noiembrie se sărbătoresc Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, numiţi în tradiţia românească Sf. Voievozi (ai oştilor cereşti), ziua în care îşi sărbătorea onomastica şi poetul Mihai Eminescu. Dar să vedem ce spune biserica despre cei doi îngeri şi de ce a fost ales numele poetului, Mihai (Mihail),... 

ARHIVA BOTOŞANILOR. ACADEMICIANUL VASILE MÂRZA ŞI ORIGINEA SA BOTOŞĂNEANĂ,CONFORM UNEI SCRISORI A DOMNIEI SALE

Revista Luceafărul
ARHIVA BOTOŞANILOR ACADEMICIANUL VASILE MÂRZA ŞI ORIGINEA SA BOTOŞĂNEANĂ, CONFORM UNEI SCRISORI A DOMNIEI SALE În 1994, Acad.Prof.Dr.Doc.Vasile Mârza (n. 30 dec. 1902, com. Şipote – jud. Iaşi – m. 10 nov. 1995, Iaşi) îmi trimitea următoarea scrisoare, prima şi ultima, edificatoare pentru subiectul abordat. Începe, firesc, cu adresantul – ,,D-lui Director Bejănaru –... 

ORAŞUL BOTOŞANI DE LA DEZVOLTARE LA STAGNARE ECONOMICĂ

Revista Luceafărul
ORAŞUL BOTOŞANI DE LA DEZVOLTARE LA STAGNARE ECONOMICĂ ,,În nici un caz, Botoşani nu trebuie să se resemneze a deveni numai un oraş cultural. Grija generaţiilor pentru cultură este lăudabilă, însă chiar atingerea acestui scop este nevoie de o pulsaţie comercială şi industrială”. (Cristian Ciomac, 1934) Atestat documentar din secolul al XIV- lea, oraşul Botoşani s-a dezvoltat... 

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5