Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Eşti aici » prima pagină » Istoria culturii

Rolul lui Constantin Pilat în detronarea lui Al. I. Cuza

Rolul lui Constantin Pilat în detronarea lui Al. I. Cuza Printre eroii botoşăneni participanţi la Războiul pentru Independenţă din 1877/1878, pomeniţi în „Monografia Judeţului Botoşani” apărută în Editura Sport – Turism, 1980, se înscrie la loc de cinste şi colonelul CONSTANTIN PILAT (1838-1922), omis în monografia mai sus menţionată. CONSTANTIN PILAT s-a născut la BOTOŞANI...

Profesoara Gabriela Leonardescu

Profesoara Gabriela Leonardescu S-a născut la 14 decembrie 1877, în oraşul Iaşi, într-o familie de intelectuali, tatăl său fiind profesor universitar, specialitatea filozofie. A urmat şapte clase la Institutul Humpel, din acest oraş, după care a frecventat cursurile universitare, luându-şi, în 1900, licenţa în litere şi filozofie. În 1904 a trecut cu succes şi dificilul examen de...

Gânduri îndoliate

Gânduri îndoliate Autor, Vasile FETESCU În anul care s-a scurs de la trecerea în nefiinţă a poetului Mihai Munteanu, gândurile-mi înnegurate s-au îndreptat în flux continuu spre Cordăreni, acolo unde, în colţul de rai pământean, amicul meu îşi trăia singurătatea şi îşi scria cărţile. Mi-e dor, frate Mihai, de taifasurile noastre susţinute în înconjurul de verde sănătos...

COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOŞANI LA 125 DE ANI (III): NETTY ADAM

ISTORIA CULTURII COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOŞANI LA 125 DE ANI ( III ) N E T T Y A D A M Doamna profesoară Netty Adam a condus destinele Şcolii Secundare de Fete „Carmen Sylva” din Botoşani între anii 1920-1925, într-o vreme plină de privaţiuni generate de consecinţele Conflagraţiei mondiale, într-un oraş ce a trebuit să adăpostească refugiaţi,...

FACSIMILAREA MANUSCRISELOR EMINESCIENE

FACSIMILAREA MANUSCRISELOR EMINESCIENE Autor, Muzeograf Ana FLORESCU, Memorialul Ipoteşti Constantin Noica, în „Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti”, vorbind despre „miracolul” celor 44 de caiete ale poetului, aflate la Biblioteca Academiei Române, îl citează pe Nicolae Iorga, care, în 1903, scria: „un nou Eminescu apăru: minte setoasă de a şti, suflet...

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle II. Ambreiori şi apelative; evaluări şi autoevaluări

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle II. Ambreiori şi apelative; evaluări şi autoevaluări Autor, Dumitru LAVRIC Postura de îndrăgostit presupune cu necesitate apropierea (desfiinţarea distanţei, contopirea a două entităţi în unitatea androginului primordial ca model al perfecţiunii şi fericirii la care tânjesc inclusiv zeii) prin aproprierea (luarea în proprietate,...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XIII): EMINESCU ŞI JUNIMEA

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XIII): EMINESCU ŞI JUNIMEA Ing. Nicolae Iosub La începutul anului 1864 se întâlneau în casele lui Titu Maiorescu, pentru lectura traducerii lui Macbeth, traducere făcută de P. Carp, o serie de intelectuali cu studiile făcute în Germania şi care se cunoşteau între ei: T. Maiorescu, I. Negruzzi, P. Carp, N. Burghele şi Teodor Rosetti. Aceasta a fost prima...

UN ALBUM OMAGIAL DĂRUIT DE BOTOŞĂNENI MARELUI ACTOR TONY BULANDRA, SĂRBĂTORIT LA BOTOŞANI, LA 5 MARTIE 1933

UN ALBUM OMAGIAL DĂRUIT DE BOTOŞĂNENI MARELUI ACTOR TONY BULANDRA, SĂRBĂTORIT LA BOTOŞANI, LA 5 MARTIE 1933, PENTRU 30 DE ANI DE TEATRU Între tradiţiile culturale de rezonanţă ale Botoşanilor se înscriu şi sărbătoririle unor nume mari ale teatrului românesc. Să nu uităm că printre ele, cu prezenţe frecvente aici, la Botoşani, se regăsesc Aglae Pruteanu, Agata Bârsescu, Aristizza...

A plecat dintre noi un om de patrimoniu – Constantin MĂLINAŞ

A plecat dintre noi un om de patrimoniu – Constantin MĂLINAŞ Autor, Lucia OLARU NENATI Deşi mă aşteptam să se întâmple, totusi vestea săvârşirii din viaţă a lui Constantin Mălinaş m-a luat prin surprindere căci credeam că va mai fi încă timp pentru el să-şi ia rămas bun de la noi toţi, cei ce l-am cunoscut şi preţuit. Dar n-a fost decât timpul de pâna atunci, timpul vieţii...

LUCIA OLARU NENATI – CIUDESĂ A NORDULUI MOLDAV SAU ,,ZÂNA BLONDĂ A IPOTEŞTILOR”-

LUCIA OLARU NENATI – CIUDESĂ A NORDULUI MOLDAV SAU ,,ZÂNA BLONDĂ A IPOTEŞTILOR”- …această ,,zână blondă a Ipoteştilor”, supranume câştigat în anii de ucenicie de aur şi purpură, când era muzeografă la templul eminescian din Ipoteşti. (…) e stăpână pe lira sa şi toate fibrele vibrează la starea sublimă. (…) Lucia Olaru Nenati este o poetă pe deplin formată,...

FIGURI BOTOŞĂNENE DE ALTĂDATĂ – CONSTANTIN GH. CUCU (1873-1935)

Primit pentru publicare: 16 febr. 2010 Autor: Gheorghe Median Actualizat: 8 sept. 2016 Sursa:http://vorniceninews.ro/constantin-gh-cucu-publicist-vornicenean/ Figuri botoşănene de altădată – Constantin Gh. Cucu (1873-1935) Mărturisesc că mi-a fost greu să găsesc un titlu pentru acest articol pentru că, subiectul său, priveşte un om, despre care, probabil, puţini...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XII): MIHAI EMINESCU LA IAŞI (II)

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XII): MIHAI EMINESCU LA IAŞI (II) -Continuare din numărul trecut- Autor, ing.Nicolae IOSUB Majoritatea criticilor literari, exegeţi ai operei eminesciene, sunt de acord că perioada cât poetul a fost bibliotecar şi revizor şcolar a fost cea mai prolifică a creaţiei sale. Fie că Iaşul ,,Junimii” cu împrejurimile, parcurile şi teii...

SATUL EMINESCU, ,,O POARTĂ” SPRE LUMEA LEGENDELOR

SATUL EMINESCU, ,,O POARTĂ” SPRE LUMEA LEGENDELOR Autor, Carmen MORARU Pe-un vârf de deal, în comuna Gorbăneşti, se înalţă un pâlc de case şi… o statuie Bună parte din existenţă, oricât de mult ne-am dori contrariul, ne „curge” pe-un anumit făgaş. Facem slalom între obligaţii profesionale şi casnice, ne mai apare-un rid pe frunte privind spre cine ştie ce scadenţă...

DIN CORESPONDENŢA LUI ION CREANGĂ CU NICOLAE GANE

DIN CORESPONDENŢA LUI ION CREANGĂ CU NICOLAE GANE Autor, Ionel BEJENARU În bogata corespondenţă a lui Ion Creangă (10 iunie 1839, Humuleşti – 31 decembrie 1889, Iaşi) cu Nicolae Gane (1 februarie 1838, Fălticeni – 16 aprilie 1916, Iaşi), acesta din urmă fost, printre altele, şi prefect de Dorohoi, se găseşte şi această frumoasă şi hâtră scrisoare, ca răspuns la întrebare...

Când zici Cotnari, spui de toate…

Când zici Cotnari, spui de toate... Ion N. OPREA Aşezarea Cotnari e veche. Vechi este şi oraşul Hârlău, cu care au format unităţi administrative în perioade diferite. Aşezat pe valea râului Bahlui, Hârlăul — atestat documentar din vremea lui Petru I Muşat la 1 mai 1384, a fost multă vreme capitală de ţinut moldovenesc. Geografia administrativă a Moldovei, cu a sa cronică scrisă...

Personalităţi botoşănene uitate – Lia Cucu – (1904-1972

Personalităţi botoşănene uitate – Lia Cucu – (1904-1972 Autor, Gheogrhe MEDIAN Cititorii cărţii “Arcade septentrionale” semnată de Lucia Olaru Nenati, apărută în anul 2007 în Editura Academiei, având ca subiect presa culturală botoşăneană în perioada interbelică, au putut întâlni, printre colaboratorii “Revistei Moldovei”, apărută la Botoşani între anii 1921-1926,...

CUVÂNTUL NOSTRU

CUVÂNTUL NOSTRUU Autor, prof.Chirica BETEANU În 1928 la Dorohoi a apărut,,Cuvântul Nostru” revista Asociaţiei învăţătorilor din judeţul Dorohoi, care pe lângă problemele profesionale ale învăţătorilor şi cele ale Asociaţiei, publică articole cu conţinut istoric, cugetări, epigrame, folclor, poezie şi proză. Revista a apărut ca purtătoare de cuvânt a celor peste 600 de învăţători,...

,,ICOANA STELEI CE-A MURIT/ ÎNCET PE CER SE SUIE…” – SĂ NE AMINTIM DE GRIGORE VIERU!

,,ICOANA STELEI CE-A MURIT/ ÎNCET PE CER SE SUIE…” Lui Grigore Vieru! Autor, Constantin ADAM ,,Marţi dimineaţa, la Casa de cultură a sindicatelor din Botoşani a avut loc o reuniune culturală care i-a avut ca oaspeţi pe poetul Grigore Vieru şi compozitorul Eugen Doga din R.S.S.Moldovenească (DRES).” Aşa începea comunicatul de presă din oficiosul CJ al PCR Botoşani de vineri,...

ÎN AMINTIREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE – UN POEM AL LUI VASILE ALECSANDRI ADRESAT LUI NICOLAE PISOSCHI

ÎN AMINTIREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE – UN POEM AL LUI VASILE ALECSANDRI ADRESAT LUI NICOLAE PISOSCHI Autor,Ionel BEJENARU Vasile Alecsandri şi botoşăneanul Nicolae Pisoschi au fost legaţi printr-o prietenie de o viaţă, prin, în primul rând, convingerile lor paşoptiste şi unioniste. Botoşăneanul Nicolae Pisoschi a fost primul care 1-a propus pe Cuza Domn, în şedinţa Partidei...

ANNA, CONTESA DE NOAILLES

Anna de Noailles (1876, Paris – 1933, Paris) născută prinţesa Brâncoveanu, a fost o scriitoare şi o poetă franceză de origine română. Vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul secolului al XX-lea, Anna de Noailles s-a născut în familia Brâncoveanu, dintr-o mamă grecoaică, Raluca Musuruş, şi un tată român, un prinţ Brâncoveanu, Grigore Brâncoveanu. Mama ei, fiica...

La 15 ianuarie, Mihai Eminescu ar fi împlinit 160 de ani.

La 15 ianuarie 2010, Mihai Eminescu ar fi împlinit 160 de ani. Fragment preluat din www.realitatea.net Românii l-au ales pe Mihai Eminescu să fie poet naţional, a spus academicianul Eugen Simion, răspunzând întrebării unei dezbateri organizate la Muzeul Literaturii Române, sub egida Academiei Române, cu titlul „Este Eminescu poet naţional?”. „Cultura română este o cultură...

BUSTUL POETULUI MIHAI EMINESCU DIN PARCUL „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOŞANI

Primit pentru publicare: 11 ian. 2010 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 11 ian. 2010 Editor: Ion ISTRATE BUSTUL POETULUI MIHAI EMINESCU DIN PARCUL „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOŞANI În 1889, la un congres al studenţimii române, desfăşurat la Ploieşti, studentul de atunci Corneliu Botez, botoşănean, scriitorul şi consilierul juridic de la Curtea de Casaţie, de mai târziu, autor...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (IX):MIHAI EMINESCU LA IAŞI (I)

Pe urmele lui Mihai Eminescu (IX): MIHAI EMINESCU LA IAŞI (I) Oraşul Iaşi, capitala Moldovei, a fost locul unde poetul Mihai Eminescu a lucrat o perioada importantă din scurta sa viaţă. Aici, a avut primul loc de muncă, Biblioteca Centrală, a creat unele din cele mai frumoase poezii de dragoste, aproape fiind de Veronica Micle şi aici şi-a făcut cei mai mulţi şi mai statornici prieteni. Poetul...

LA VLĂSINEŞTI, O BIBLIOTECĂ OCTOGENARĂ

LA VLĂSINEŞTI, O BIBLIOTECĂ OCTOGENARĂ< /strong> „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris, Încet gândită, gingaş cumpănită; Eşti ca o floare, anume înflorită Mâinilor mele, care te-au deschis.” (Tudor Arghezi) Încă de la înfiinţare, şcoala, pe lângă misiunea ei de pregătire pentru viaţă a tinerei generaţii, şi-a dovedit şi vocaţia de instituţie socială educativă,...

Revista Şcolii (VIII)

ISTORIA CULTURII REVISTA ȘCOLII (VIII) Autor, Prof. Chirica BEȚEANU În acelaşi context, mai amintim articolul lui Tiberiu Crudu în numărul 3-4-5, din 1930, ,,Gîndul cu care s-a dus Domnul Nicolae Iorga la Românii din America” în care arată că marele savant în SUA, oriunde a găsit un cuib de români, a dat îndemnuri şi sfaturi pe care asistenţii le ascultau smirnă, cu ochii în lacrimi. ,,Porunca...

Un mare folclorist pe nedrept uitat, Mihail Canianu

ISTORIA CULTURII Un mare folclorist pe nedrept uitat Mihail Canianu Autor, Dumitru LAVRIC Mărturisesc dintru început că motivaţia acestei intervenţii publiciste este mai complexă decât poate bănui cititorul neprevenit, fapt care mă obligă la o scurtă explicaţie preliminară. Este, mai întâi, o motivaţie de ordin obiectiv care urmăreşte completarea şi corijarea unor informaţii privitoare...

ARTUR ENĂȘESCU

Istoria culturii 1 DECEMBRIE – ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI. 91 DE ANI DE LA MAREA UNIRE DIN 1 DECEMBRIE 1918 UN MILITANT PENTRU MAREA UNIRE: POETUL BOTOŞĂNEAN ARTUR ENĂŞESCU (1889 – 1942) Autor, Ionel BEJENARU Autor al poemelor Cruce albă de mesteacăn și Rița ţiganca devenite cunoscute romanţe, „Artur Enăşescu, cel căruia viaţa nu i-a fost decât durere, s-a afirmat, în anii...

DUMITRU STAVOI – un portret al modestiei

Dumitru Stavoi face parte din pleiada celor 14 hăneşteni care au vrut să se facă învăţători şi au urmat cursurile Şcolii Normale de la Şendriceni. Fire sensibilă, Dumitru Stavoi a rămas toată viaţa sa ataşat locurilor natale şi Şendriceniului, aspect observat în scrierile sale şi din modul cum a rezolvat în favoarea sa dilema alegerii între natură şi cultură. “Aşa...

CONSTANTIN D. TRUFIN

PEDAGOG DESĂVÂRŞIT, DIRECTOR DE ŞCOALĂ, INSPECTOR METODIST, CETĂŢEAN DE ONOARE POST-MORTEM AL COMUNEI VLĂSINEŞTI „Orice epocă de cultură ce se încheie lasă în floarea uscată seminţele vremii nouă: nu le risipiţi!” (N. Iorga) La şcoala din Vlăsineştii Botoşanilor, pe care am considerat-o Capitala carierii mele, mi-am încorporat ultimii 34 (din 50) de...

Biografii sentimentale: Dr. ing. Costache – Ticu ULICIUC

La începutul lunii august 2009, s-a stins din viaţă inginerul Costache – Ticu Uliciuc, autorul monografiei „Costeştii Botoşanilor la sfârşit de mileniu” ( In căutarea satului de altădată…).Costache – Ticu Uliciuc s-a născut la Costeşti, comuna Răchiţi, într-o familie de ţărani, creştini- ortodocşi, fără avere, dar cu imensă dragoste faţă de semeni. În căsuţa, mai...

CU ,,INCORIGIBILUL CĂLĂTOR” CONSTANTIN GANE, PRIN HOTINUL ANULUI 1926

Vechi centru comercial al Moldovei, cu trecutul său zbuciumat, Hotinul l-a atras, cum altfel, pe istoricul Constantin Gane, în călătoriile lui. L-au atras istoria și legendele locului. L-a atras lumea sa reală, în care, a cărei viață se consuma într-un cadru natural bogat în toloace și băltoace. Sigur, au rezultat descrieri interesante. Totodată, istoricul și scriitorul a dat și de...

Să ne amintim de Mihai Munteanu

SĂ NE AMINTIM DE MIHAI MUNTEANU – POET, PROZATOR, DASCĂL ȘI OM DE EXCEPȚIE ! La 20 noiembrie 2009, poetul și prozatorul MIHAI MUNTEANU ar fi împlinit 79 de ani. Nu a fost să fie așa, marele poet s-a grăbit în drumul său spre eternitate și la 19 mai a.c. a lăsat în urma sa o vastă operă, cea mai mare parte nefiindu-i publicată. În dorința noastră de a-i păstra vie memoria...

TUDOR PAMFILE

TUDOR PAMFILE Autor, Prof. Chirică Beţianu Întemeietorii revistei au fost P.S. Iacob Antonovici, Tiberiu Crudu, C. Capră, D. Capră, Econom D. Furtună, I. Josan, Elena T. Pamfile, D. Urzică şi alţii. Revista a fost intitulată aşa în memoria marelui folclorist Tudor Pamfile care a publicat 40 de volume, o comoară întreagă ce oglindeşte graiul şi...

Iosif E. Naghiu

Restituiri Iosif E. Naghiu -un profesor de înaltă ţinută intelectuală al liceului din Săveni- Unul dintre profesorii de înaltă ţinută intelectuală al liceului din Săveni, în deceniile şase şi şapte din secolul al XX-lea, a fost regretatul...

Arhimandrit Ioanichie Bălan – ,,Chipuri de călugări îmbunătăţiţi”

Apărută la Editura Mănăstirea Sihăstria, în două volume, cartea Arhimandritului Ioanichie Bălan se constituie într-un veritabil periplu istorico-biografic prin lumea călugărilor rugători ai sfintelor noastre mănăstiri, călugări care – cum îi defineşte autorul – ,,n-au fost numai rugători pentru voievozii fondatori, ci ei s-au rugat şi se roagă atât pentru voievozi, cât şi...

Cu Al. Borza, cu dragoste şi durere despre Basarabia

Cu Al. Borza, cu dragoste şi durere despre Basarabia Prof. Ionel Bejenaru Mare om de ştiinţă, botanist şi geobotanist (ctitor al geobotanicii în ţara noastră), ardelean de origine, Al. Borza (1887-1971) conferenţia la Ateneul Român din Bucureşti, în seara de 9 februarie 1936, pe tema „Basarabia noastră”. La data aceea, deşi Basarabia...

,,Tudor Pamfile” (VI)

Întemeietorii revistei au fost P.S. Iacob Antonovici, Tiberiu Crudu, C. Capră, D. Capră, Econom D. Furtună, I. Josan, Elena T. Pamfile, D. Urzică şi alţii.

O familie de filantropi botoşăneni: soţii Sofian

Arhiva Botoşanilor O familie de filantropi botoşăneni: soţii Sofian Autor, Ionel Bejenaru Costandin Sion a scris, pe la jumătatea secolului trecut, ,,Boierii moldoveni”, text rămas în manuscris, până la 1892, când, la Tipografia ,,Buciumul român”, vede lumina tiparului, sub titulatura ,,Arhondologia Moldovei”. Lipsindu-i rigoarea ştiinţifică, lucrarea face o inventariere...

Cu Al. Borza, cu dragoste şi durere despre Basarabia

Mare om de ştiinţă, botanist şi geobotanist (ctitor al geobotanicii în ţara noastră), ardelean de origine, Al. Borza (1887-1971) conferenţia la Ateneul Român din Bucureşti, în seara de 9 februarie 1936, pe tema „Basarabia noastră”.

Arhiva Botoşanilor. O familie de filantropi botoşăneni: SOTII SOFIAN

Costandin Sion a scris, pe la jumătatea secolului trecut, ,,Boierii moldoveni”, text rămas în manuscris, până la 1892, când, la Tipografia ,,Buciumul român”, vede lumina tiparului, sub titulatura ,,Arhondologia Moldovei”. Lipsindu-i rigoarea ştiinţifică, lucrarea face o inventariere a familiilor boiereşti din Moldova, cu originea lor, regăsindu-se, în cuprins, şi Sofianii. Redăm,...

„Steluţa”, prima revistă literară botoşăneană şi primul cenaclu literar botoşănean – 1868

Primit pentru publicare: 10 sept. 2009 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 11 sept. 2009 Revista Luceafărul.net – Anul 1 – Numărul 9 – 11 septembrie 2009 Actualizat: 25 aug. 2016 „Steluţa”, prima revistă literară botoşăneană şi primul cenaclu literar botoşănean – 1868 Inspirându-ne dintr-o înţeleaptă vorbă românească, veche de când lumea, am putea...

PANDELICA AIRINEI – RADEŞ, O lacrimă de rouă

Este cunoscut faptul că localitatea Borolea a fost, la începtul secolului XX, o veritabilă şi apreciată aşezare. Afirmaţia este susţinută atât de documente scrise, cât şi de informaţii care s-au transmis, prin viu grai, din generaţie în generaţie.

S-O APĂRAȚI PE MAICA BENEDICTA!

S-o apărați pe Maica Benedicta! Autor, Lucia Olaru NENATI ,, … a trăit şi s-a desăvârşit sprijinind şi generând împlinirea altora, într-un timp ce se proiectează, prin perspectiva actuală, ca unul damnat aprioric, al dominaţiei comuniste, în care aparent toate au fost infestate de acest virus falsificator. Dar, aşa cum am susţinut de multe ori, un om nu poate alege când...

ZOE DUMITRESCU BUȘULENGA

ZOE DUMITRESCU BUȘULENGA (1920-2006) Născută la 20 august 1920, Bucureşti. Studii muzicale la Conservatorul „Pro-Arte”, apoi juridice şi filologice (anglo-germanistică, istoria artelor), 1970 – doctorat: Renaşterea – Umanismul – Dialogul artelor. Bogată activitate didactică: Preşedinta Comitetului Naţional Român de Literatură Comparată; Visiting Professor la Universitatea...

ALICE DONOSE—PISICĂ

ALICE DONOSE—PISICĂ – O VIAŢĂ DEDICATĂ CERCETĂRII – Lucian Manole 1936, martie, 16… …o dată aparent banală pentru unii, dar plină de semnificaţie pentru satul Borolea şi implicit pentru comuna Hăneşti şi asta după ce Dumnezeu a binecuvântat naşterea celui mai mare biolog al comunei – cercetător dr. Alice Donose-Pisică. Mezina familiei Aneta şi Gheorghe Donose,...

ALICE DONOSE—PISICĂ

CONSTANTIN CIOCOIU

CONSTANTIN CIOCOIU PREOT ECONOM STAVROFOR, DESĂVÂRŞIT EDUCATOR, ADEVĂRAT PĂRINTE SUFLETESC, UN MARE DUHOVNIC ŞI ÎNVETERAT ISTORIOGRAF „Valoarea unui om se preţuieşte în ce lasă După dânsul ca un adaos la viaţa neamului său” (N. Iorga) Autor, prof. Gheorghe Burac „În satul Sârbi (din comuna Vlăsineşti) s-a născut, în 1852, cel ce descrie acestea: Constantin,...

REVISTA MOLDOVEI (Continuare Nr. 7)

REVISTA MOLDOVEI(Continuare Nr. 7) Autor, prof. Chirica Beţianu Revista promovează cu consecvenţă articolele cu conţinut istoric, patriotic, tocmai pentru a cultiva în rândul locuitorilor adevărul istoric, sentimentul de legitimitate şi dreptate pe care istoria le-a consemnat la anul 1918, pentru poporul român. Astfel, în numerele 4-5 ale revistei, din 1927, se publica ,,Harta Moldovei’’...

RESTITUTIO

RESTITUTIO SCURT MEMORIU DESPRE ADEVĂRUL ASUPRA UNOR LUCRĂRI FĂCUTE LA IPOTEȘTI Petre Irimescu Pentru conformitate, Ionel BEJENARU Sunt din satul Cucorăni, comuna de care țin Ipoteștii, satele aflându-se cam la 4 km depărtare. Copil, am trăit puțin la Ipotești, am colindat ținutul dintre sate, am cules flori și bureți din pădurea învecinată; adolescent, elev de liceu, am cutreierat...

TREI MĂTUȘI IURAȘCU ALE LUI MIHAI EMINESCU

TREI MĂTUȘI IURAȘCU ALE LUI MIHAI EMINESCU ÎN CONDICA MĂNĂSTIRII AGAFTON DIN 1872 Autor, Ionel Bejenariu ,,Condica de toate Monahiile ce sî află în Monastirea Agaftonul, Plasa Târgului, Județul Botoșani,...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături

Eşti aici » prima pagină » Istoria culturii