Revista Luceafărul

Réthorique

Ce eşti tu când cu ochii tăi străvezii şi egoişti te uiţi în sfintele cărţi şi citeşti nişte litere mici ce-ţi par mai mult furnici? Armonia şi semantica literelor luate ca un întreg unitar, ţi se scurge prea repede printre sinapsele blocate din ţeasta-ţi fragilă şi zâmbeşti anorexic ca un naiv profesionist la multitudinea de cuvinte ce par a fi înşirate pentru a-ţi ...

Alb mai roşu

Alb. Totul e alb. Alb e cerul, albă e scoarţa terestră. Văzduhul întreg s-a îmbrăcat într-o mantie albă, imaculată. Nourii albi au plâns cu lacrimi de cristal. Lacrimi reci imaculate. Alb vremelnic. Numai tu, roşu, pătezi albul. Dâre roşii, în timp, şi riduri subţiri laşi printre mărgăritarele reci şi albe. Negru, e negru în sufletul tău. E un negru ce înghite totul. Singur,...

Alb mai roşu

Alb. Totul e alb. Alb e cerul, albă e scoarţa terestră. Văzduhul întreg s-a îmbrăcat într-o mantie albă, imaculată. Nourii albi au plâns cu lacrimi de cristal. Lacrimi reci imaculate. Alb vremelnic. Numai tu, roşu, pătezi albul. Dâre roşii, în timp, şi riduri subţiri laşi printre mărgăritarele reci şi albe. Negru, e negru în sufletul tău. E un negru ce înghite totul. Singur,...

Nici „dacă” şi nici ,”poate”

Atât de mult încât mi-aş dori sǎ mǎ fi nǎscut mai devreme. Sau de-aici încolo. Atât de mult încât mi-aş dori sǎ nu existe noapte, decât zi. Sau poate numai zile. Cǎlduroase, zgomotoase, aglomerate, încǎrcate. Atât de mult încât mi-aş fi dorit sǎ nu existe somn. Sǎ nu mai fie vise. Atât de mult încât mi-aş fi dorit sǎ nu existe gânduri. Memorie....

Joc de idei – 1 aprilie în calendarul raţiunii mele

Publicat: 10 martie 2009 Autor: Marina – Evelina CRACANĂ Actualizat: 20 ian. 2017 Editor: Ion ISTRATE Judecăţile profunde sunt cel mai adesea reptile dezbrăcate de piele Mi s-a cerut într-o zi, la şcoală, să interpretez o afirmaţie pe care am abordat-o într-o manieră destul de severă pentru a-mi da seama într-un final că traiectoria silogistică pe care am urmat-o...

Eseu cu… premoniţii

Printre ultimele cuvinte ale tatei, înainte de a se urca în barca lui Caron, au fost acestea: „Dacǎ e sǎ se întâmple, se întâmplǎ!” Este posibil ca o Ursitoare, ataşându-se de subiectul aflat în propria-i monitorizare, sǎ-i şopteascǎ tainic câteva mutǎri viitoare. Nu ca la Nostradamus, cu profeţii la kilogram, ci şi în doze homeopatice, dar suficient pentru ca aceşti beneficiari...

Eseu cu 07.07.07

Ce timpuri frumoase trǎim: am prins ultima aliniere a planetelor, succesiunea calendaristicǎ a cifrelor Diavolului (06.06.06) şi, nu de mult, minunea succesivǎ a trei de 7 (07.07.07). De peste 2207 ani, omenirea s-a „minunat” doar de existenţa a 7 minuni ale Lumii, rod al inteligenţei şi muncii creatorilor pǎmânteni: Templul lui Artemis de la Efes (1), Grǎdinile suspendate din Babilon...

Sub semnul „rugăciunii” eminesciene

În ziua de 26 februarie 2009 preotul Ioan Canciuc şi-a lansat volumul „Protopopiatul Darabani. Contribuţii monografice asupra aşezărilor, bisericilor şi învăţământului”. Actul cultural, de o deosebită importanţă pentru zona monografismului românesc, s-a consumat la Muzeul „Memorialul Ipoteşti” – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, în aula „Laurenţiu...

Meşterul cu mâini de aur

S-a născut pentru că lemnul avea nevoie sa trăiască. Mâinile lui zămislesc minuni, aşa cum Dumnezeu a zămislit-o pe Eva din coasta lui Adam. El şi lemnul sunt o fiinţă. Respiră aerul proaspăt al pădurii şi se bucură de mângâierea blândă a daltei, ale cărei urme crestează adevărate opere de artă. Sunt de nedespărţit. O jumătate de secol. O viaţă sculptată în ulm,...

O poezie a continuităţii cu sine

Nu ştiu alţii cum au făcut-o, însă eu, citind poezia lui Ştefan Agache, am trecut cu greu de ceea ce frecvent numesc ancorarea într-o filozofie dominantă. Versurile sale trădează un cunoscător al tuturor construcţiilor filozofice despre CURGERE, regăsindu-se cel mai bine în Plotin, Numenios şi Blaga. Pentru lămurire l-am ales pe Andrei Cornea, prefaţatorul ediţiei Plotin: „Lectura...

Semiotica sărbătorescului în HYBERNIA MAGICA

Precum Roland Barthes care afirma că a pătruns în cultura japoneză prin intermediul semnelor date de ritualul ceaiului, gara din Tokio sau Teatrul No, Dumitru Lavric pătrunde cu „Hybernia Magica” (Editura Agata, Botoşani, 2007, 291 p.) în ţinutul Botoşanilor şi al Dorohoiului analizând simbolistica sărbătorilor de iarnă din zona temporală a Anului Nou, prin reprezentările folclorice...

Tatăl nostru de sub pământ

După ce au stricat casa părintească din Pădureni, el şi fratele său Costache, Alecu Stigleţ, s-a mai întâlnit de trei ori cu tatăl său mort. Aşa spuneau oamenii. Sau, cel puţin, aşa povestea Nicolae Păun, deşi el unul nu cunoştea motivele pentru care Alecu l-a căutat pe Ion Stigleţ. Împrejurările care au înconjurat aceste întâlniri, aşa cum o bucată de aur înconjură...

Dumitru Lavric

O informaţie succintă despre debutul editorial al autorului reţine Iordan Datcu în Dicţionarul etnologilor români: ,,Dumitru Lavric, născut la 18 septembrie 1943, Scobinţi, judeţul Iaşi. Studii universitare de filologie la Iaşi (1961-1966). Profesor de limba şi literatura română. Publică Folclor din judeţul Botoşani. Teatrul popular (1976, 181 p.) şi Folclor din judeţul Botoşani....

O paralelă Eminescu – Creangă. Întâmplările neîntâmplătoare ale dragostei

Cel ce ştie dragostea. Şi în opera humuleşteanului, şi în poezia eminesciană, „cel ce ştie dragostea” este bărbatul. În satul cu „flăcăi voinici şi fete mândre”, previziunile tatălui se adeveresc întocmai: lui Nică începe „a-i mirosi a catrinţă” şi a-l „scormoli” la inimă, încă de pe când, la scăldat fiind, „mă uitam pe furiş cum se joacă apa cu picioruşele...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (II)

Casa ,,Petrache Cristea” Sediul Consiliului Judeţean, unde a lucrat Mihai Eminescu în calitate de „secretariu”, pe 7 noiembrie 1864, se află în casa lui Petrache Cristea, casă care avea trei nivele şi care era cea mai importantă clădire din oraş. Acelaşi Ştefan Emilian a desenat şi această clădire care la primul etaj avea amenajată şi o sală de spectacole, numită „Teatrul...

Sensuri ale noţiunii de ,,topos” în lirica eminesciană (I)

În literatura de specialitate, alături de termenul de „topos poetic”, sunt utilizate şi alte structuri semantice care desemnează, referitor la creaţia eminesciană, acest concept: „sistem de simboluri” (în care sensibilitatea eminesciană descoperă cele mai fine „irizări de culori” şi „melodii ascunse” ale unui peisaj întotdeauna „asociat cu un sentiment al sublimului”,...

Interviu cu ziaristul şi omul de cultură Traian Apetrei

„Cred că actuala criză a omenirii nu îşi are sorgintea în falimentul unei bănci americane, ci într-o prealabilă criză morală pe care nu a vrut nimeni să o ia în seamă!” – Ce amintiri păstraţi din anii copilăriei? Dar din anii de şcoală? – Sigur, e de întrebat de ce un cititor al acestor rânduri ar fi interesat tocmai de copilăria mea? Mai ales că anii...

Femeia între interioritate şi exterioritate

Intervalul februarie – martie a început de un timp să abandoneze mirajul zăpezilor şi să ne poarte mai mult cu gândul spre EA, femeia. Abia ieşiţi din spiritul Anului Nou, obosiţi de „libertatea lunii decembrie”, aerul se încarcă în toată infinitatea sa de mirosuri fine de parfum feminin, contribuind la revigorarea altor tipuri de interese bărbăteşti. Abandonând preocupările...

Ioana Miron

Ioana Miron Nume:MironPrenume: IoanaVârsta: 19 aniLiceu: Liceul de arta “Stefan Luchian”Oras: BotosaniJudet: Botosani Se spune adesea ca matematica si muzica se deprind învatând regulile si abia apoi devii creativ. Venind de la Liceul de Arta „Stefan Luchian”, Ioana Miron (19 ani) trebuie s-o fi învatat ceva reguli. Nu stim carei arte i s-a dedicat în liceu însa, din poeziile...

Elpis în transcendent

La lumina lunii din reflexia oglinzii realizezi că vrei ceva, simţi nevoia urgentă de ceva, nu ştii ce, dar vrei. Zile întregi, săptămâni ai ştiut că e ceva, dar acum o droaie de molecule încep să-ţi iasă pe suprafaţă, membrele superioare-ţi tremură. Literele carbonizate se scurg făr-de sens pe hârtia gălbejită, iar în firavele tale degete, înroşita sapă îţi pare...

Elpis în transcendent

La lumina lunii din reflexia oglinzii realizezi că vrei ceva, simţi nevoia urgentă de ceva, nu ştii ce, dar vrei. Zile întregi, săptămâni ai ştiut că e ceva, dar acum o droaie de molecule încep să-ţi iasă pe suprafaţă, membrele superioare-ţi tremură. Literele carbonizate se scurg făr-de sens pe hârtia gălbejită, iar în firavele tale degete, înroşita sapă îţi pare...

Elpis în transcendent

La lumina lunii din reflexia oglinzii realizezi că vrei ceva, simţi nevoia urgentă de ceva, nu ştii ce, dar vrei. Zile întregi, săptămâni ai ştiut că e ceva, dar acum o droaie de molecule încep să-ţi iasă pe suprafaţă, membrele superioare-ţi tremură. Literele carbonizate se scurg făr-de sens pe hârtia gălbejită, iar în firavele tale degete, înroşita sapă îţi pare...

Botoşănean atras de opera marilor valori născute pe aceste plaiuri

Creaţia corală a cappella a compozitorului botoşănean Gheorghe Cojocaru cuprinde piese de factură lirică. Deşi sunt amprentate de gândirea polifonică a compozitorului, lucrările sale reunesc tehnici de scriitură diferită, fapt observabil în creaţiile compozitorilor din secolul XX. „(…) Pentru mine muzica rămâne o artă a emoţiei (…)” (Dirijorul francez Serge Baudo,...

Mouqaddima

Speak, Memory! – aşa ar trebui să încep, precum entomologul care, descoperind nimfeta, s-a metamorfozat în romancier pentru a o putea descrie, să-mi amintesc bine, precum Humuleşteanul, să las memoria timpului să vorbească, precum Hudeşteanul, să înfăţişez de pe la noi ce-a fost odată, precum sorbonardul născut la Tudora, să plec A la recerche du temps perdu în speranţa...

Încursiuni în toponimia unui sat românesc

Pentru cititorii avizaţi, volumul “Tezaurul toponimic al comunei Vorniceni” (Ed.Agata, Botoşani, 2008, 163 p.), autor principal Teodor Epure, este preţios, cu atât mai mult cu cât astfel de cărţi din domeniul toponimiei satelor Moldovei de Nord sunt puţine. Zona rurală cu bogate tradiţii culturale, Vorniceni (5.000 de locuitori) are statut de comună (botoşăneană), incluzând...

O carte aşteptată -„Judeţul Botoşani, structuri administrativ-teritoriale”

Profesorul Constantin Cojocariu este autorul a trei cărţi valoroase, păşind astfel pe urmele pasionatului cercetător al arhivelor şi bibliotecilor, regretatul învăţător Ştefan Ciubotaru din Suliţa (jud. Botoşani). A scrie monografii, lucrări ştiinţifice, este o muncă cu totul deosebită, uneori de-a dreptul sisifică. Acest lucru înseamnă un efort intelectual, fizic şi financiar...

Pâinea ultimei zile

Uimirea din dimineaţa prelungă cînd, pe neaşteptate, te surprinde capodopera finală a strădaniei de o viaţă: apusul astrului de deasupra casei tale. Iisus de-aş fi, nu te-aş chema la mine. Nu ştiu ca mîntuirea să fie fapta bună pe măsura oricui. Nu mi-i uşor a crede că autorul unei poezii e omul ce va muri curînd, nu mi-i uşor a crede că cel care a scris-o e încă în...

Recviem pentru Grigore Vieru

Scriam la aniversarea a 70 de ani ai lui Grigore Vieru că atingerea acelei vârste mi-a părut a fi un miracol căci el părea mereu a fi fragil şi uşor de doborât de atâtea viituri câte au năvălit peste destinul său neasemeni. Acest destin l-a hărăzit să fie poeta vates, cum spuneau cei vechi, adică poetul luptător cel mai reprezentativ al momentului istoric de trezire a Basarabiei din...

Profiluri – Mihai Maxim

S-a născut la 9 noiembrie 1943, la Vorniceni, Judeţul Botoşani într-o familie de ţărani, fiind fiul lui Vasile şi al Adelei Maxim. După terminarea cursurilor şcolare elementare, în satul său natal, a urmat cursurile liceale la prestigiosul Liceu-internat „C. Negruzzi” din Iaşi. În 1961 a început studiile universitare la Iaşi, în domeniul istoriei, fiind atras de istoria veche. În...

Evocarea poetului Mihai Eminescu la Istanbul

Anul acesta, cum de altfel în fiecare an, cu prilejul zilei de 15 ianuarie, Institutul Cutural Român Dimitrie Cantemir-Istanbul a organizat omagierea poetului Mihai Eminescu, pentru diaspora românească din Istanbul, cât şi pentru publicul turc, în colaborare cu Parohia românească locală, în parteneriat cu universităţi şi instituţii culturale turceşti. Evenimentul a avut loc...

Mihai Eminescu – „LUCEAFĂRUL” Simfonia destinului

Într-una din scrierile sale, magul de la Păltiniş aşeza diferitele perioade ale culturii şi civilizaţiei europene sub semnul cuvintelor: Bizanţul şi Evul Mediu ar sta sub semnul substantivului, al substanţei, Renaşterea ar semnala prin umanitatea pestriţă a festivităţii şi carnavalului „anarhia adjectivelor”, barocul ar fi epoca adverbului ce ar sugera un timp al excesului şi...

Zilele ,,Mihai Eminescu” 2009

Manifestarea cu rezonanţă naţională cunoscută sub numele de Zilele „Mihai Eminescu” a ajuns la a 40-a ediţie. Printre personalităţile prezente s-au remarcat Theodor Paleologu, ministrul Culturii, Varujan Vozganian, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, Mircea Dinescu, Cassian Maria Spiridon, George Vulturescu, Daniel Corbu, Adrian Alui Gheorghe şi Claudiu Comartin. Laureatul...

Dialog cu muzeograful Gheorghe Median

ÎN ANII DE ŞCOALĂ ISTORIA A FOST MATERIA MEA PREFERATĂ, SINGURUL OBIECT PENTRU CARE NU TREBUIA SA FAC NICI UN EFORT SĂ ÎNVĂŢ P.U: Vă rog, pentru cititorii revistei noastre, un scurt curriculum vitae. Gh. M: M-am născut la 11 octombrie 1949 în satul Nucşoara de Jos al comunei Râncezi (azi Poşeşti) din judeţul Prahova, localitate cunoscută pentru pitorescul ei dar şi pentru faptul...

Leon Şimanschi

LEON ŞIMANSCHI-marele boem- Cred că numai Dumnezeu mi-a oferit şansa ca în ultimii ani ai vieţii lui Leon Şimanschi să pot purta numerose şi interesante discuţii cu acest mare istoric pe diferite teme. Dându-mi seama de personalitatea cercetătorului şi de sensibilitatea omului Şimanschi, l-am rugat să-mi facă un curriculum vitae pentru arhiva personală. Răspunsul primit a fost: “Dacă...

(Auto) Sfaturi

16. Ţine minte că în orice labirint al adevărului, important e traseul (Liviu Dănceanu); 17. Nu eşua în gestionarea nefavorabilă a oricărui semn primit (Răzvan Pricop); 18. Dacă vrei să fii om, simte-te inferior! (Gheorghe Crăciun); 19. Să nu uităm că tradiţiile de corupţie, nepotism şi nepăsare de la noi sunt mult mai vechi decât epoca urâtă a comunismului (Dan Alexe);...

(Auto) Sfaturi

16. Ţine minte că în orice labirint al adevărului, important e traseul (Liviu Dănceanu); 17. Nu eşua în gestionarea nefavorabilă a oricărui semn primit (Răzvan Pricop); 18. Dacă vrei să fii om, simte-te inferior! (Gheorghe Crăciun); 19. Să nu uităm că tradiţiile de corupţie, nepotism şi nepăsare de la noi sunt mult mai vechi decât epoca urâtă a comunismului (Dan Alexe);...

De ce Eminescu?

„De unde şi cu ce să începi?” devine astfel o întrebare din ce în ce mai dificilă pentru cititorul modern al cărui orizont cultural este, se pare, tot mai departe de idealul renascentist al unei cunoaşteri cât mai vaste. Explozia informaţională ce defineşte lumea contemporană nu permite decât explorarea unei „înguste fâşii de cultură”, al unui mic segment din universul...

Dicţionar special

9. SOFISMUL LUI ANTOINE COMPAGNON: „Antimodernii sunt mai moderni decât modernii pentru că se opun artei moderne, căreia modernii nu i se opun, ştiut fiind că a fi modern înseamnă să te opui” (după Livius Ciocârlie); 10. UMBRELA BULGĂREASCĂ: Serviciile secrete bulgăreşti ucideau disidenţii folosind o umbrelă la capătul căreia se afla o pastilă cu ricină, o...

Viaţa ca o dezhumare

Recenta carte a domnului Mircea Oprea mi-a produs o reală bucurie. Deşi pe manşeta ataşată copertei autorul ţine să precizeze că „… mă mir în perplexitate, în extaz, de când mă ştiu şi, mărturisesc, calitatea ce mi-o preţuiesc în ascuns e tocmai cea care mă desparte de alţii”, e de apreciat transferul actului de a se mira către sine. Şi aceasta fără să apeleze, cum...

Uşile lui Gabriel Liiceanu

Că nu e om, îmi spunea cu mult timp în urmă bunul prieten Mircea Lazăr, să nu fi încercat să găsească mesajul ascuns al gestului lui Păcală de a „trage uşa după el” şi, luând-o în spate, să plece cu ea. Dimpotrivă, i-am spus eu, în afară de el, care descoperea o adevărată metaforă, ceilalţi luau situaţia ca una hilară, tocmai bună de stimulat râsul şi, eventual, de...

Mihai Matei sau despre moralitatea evocatorului

Ce este o evocare? Nimic altceva decât, prin apelarea la mijloacele cele mai la îndemână, să aduci în conştiinţe imaginea unui lucru cunoscut, dar petrecut demult. Însă cu „Evocările” lui Mihai Matei (Ed. Quadrat, Botoşani, 2008, 180 p.) se întâmplă ceva în plus, ceva în genul celor spuse de Gabriel Liiceanu în „Declaraţia de iubire”: „…fiecare om îşi alcătuieşte...

Fizica, o mare împăciuitoare

În „Tribuna învăţământului” nr. 933 (21-27 ianuarie 2008), Alexandru Mironov, în articolul „Pericol! La orizont barbarii…”, pune în discuţie problematica din ce în ce mai reală a invaziei obscurantismului. Cu câţiva ani în urmă, participând la Buşteni la o dezbatere moderată chiar de Alexandru Mironov, am pus exact această problemă. Atunci Alexandru Mironov a evitat...

Fizica, o mare împăciuitoare

În „Tribuna învăţământului” nr. 933 (21-27 ianuarie 2008), Alexandru Mironov, în articolul „Pericol! La orizont barbarii…”, pune în discuţie problematica din ce în ce mai reală a invaziei obscurantismului. Cu câţiva ani în urmă, participând la Buşteni la o dezbatere moderată chiar de Alexandru Mironov, am pus exact această problemă. Atunci Alexandru Mironov a evitat...

TRADIŢIILE ÎN CULTURA ROMÂNEASCĂ

TRADIŢIILE ÎN CULTURA ROMÂNEASCĂ Autor, Doina Ivaniciuc – Gr.Şc.Ind.Uşoară Botoşani Moldova de pe ambele maluri ale Prutului este o regiune cu o bogată istorie, populată, preponderent, de români, cât şi de multe minorităţi naţionale: ţigani, ucraineni, lipoveni, găgăuzi, ruşi, evrei, nemţi, cehi, polonezi etc. în acelaşi timp, aici s-au păstrat multe tradiţii multiseculare....

Gară pentru trei

În gară nu era decât un singur tren. Şi ăla de marfă. Pe sub osiile maronii, nişte guguştiuci se chinuiau să adune grăunţele scurse din vagoanele, la fel de maronii. Gara era maronie, la fel indicatoarele ceasului atârnat de un lanţ maroniu, care în loc de 10 arăta 11. Pe spaţiul de aşteptare din apropierea şinelor stăteau părăsite, dar totuşi aliniate, cinci bănci verzi...

Homo Heliotropus

„Noaptea-i pe sfîrşite, apropiatu-s-a ziua. Să lepădăm dar lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm în armura luminii.” Apostolul Pavel Tot ce există are un sens iar întîmplarea este o necesitate încă neexplicată; încerc că aplic acest principiu şi în cazul analizei sărbătorii, pe care o desfăşor în continuare pe două coordonate: morfologia (interpretarea...

Viaţa

Viaţa… fiecare o vede cum vrea, Dar inima priveşte mereu înapoi Stârnind o furtună de durere şi ploi. Doar privirea mai crede-ntr-o stea! Viaţa… un lucru ciudat… Zâmbind şi plângând în tăcere, Sădind un vis plin de plăcere, Căzând ne-ncetat în păcat! Viaţa… ceva minunat! Cu iluzii, regrete, plăceri indiscrete, Cu lucruri…...

Analiza timpului prin înţelegerea clipei

Dintr-o perspectivă filozofică, Alexandra Agarafinei se găseşte în acea zonă de construit destinul pe care Gabriel Liiceanu o plasa la intersecţia dintre entropie (ce ai vrut tu să faci din viaţa ta) şi plenitudinea divinităţii (ce a vrut să facă Dumnezeu din tine), sau acea zonă pe care Blaise Pascal o identifica la intersecţia dintre demon şi înger, pe care Bujor Nedelcovici o...

Mihai Popa şi zborul fluturelui albastru

După debutul la 8 ani, o vârstă încă fragedă, când mulţi copii se mai joacă şi visează, Mihai Popa şi-a găsit un refugiu în cuvinte, mai bine spus, în a dicta gândurile mamei sale. De la debut, în anul 1997, cu cărţulia „Copilărie, rămâi cu mine…”, Mihai Popa a dovedit că a pornit pe un drum lung, anevoios, dar plin de speranţe. A urmat „Pădurea narativă”...

Să ne aminTIM gustul lecturii

Cartea, scriitorul, cititorul, biblioteca, importanţa lecturii – acestea sunt doar câteva teme care pot fi tratate în cadrul concursului naţional „Să ne aminTIM gustul lecturii!”, organizat de Editura TIM din Reşiţa, cu sprijinul altor instituţii. Directorul Editurii TIM este cunoscutul scriitor şi critic literar Gheorghe Jurma, din Reşiţa. Prima ediţie a avut loc în...

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături