Revista Luceafărul

Profil al actorului la maturitate: Florin Aioniţoaei

14 apr. 2009

Dumitru Lavric: Este o caracteristică generală a speţei umane să se refere la origini, ca loc fundamental care fixează un destin. Ce poate spune azi, Florin Aioniţoaei, despre propriile sale origini? Florin Aioniţoaei: Totdeauna am fost mândru că m-am născut în satul Roşiori din judeţul Botoşani. Nu am ascuns nimic niciodată despre această rădăcină. Totdeauna am spus că mă...

Citeşte mai departe → Nici un comentariu

O medalie pentru toţi românii

14 apr. 2009

Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni1 a editat la sfârşitul anului 2008 o medalie dedicată aniversării celor 90 de ani de la MAREA UNIRE DIN 1 DECEMBRIE 1918. Această medalie cât şi celelalte editate în anii anteriori, la întâlnirea românilor din întreaga lume în cadrul ,,Congresului spiritualităţii româneşti”, se constituie adevărate documente în...

Citeşte mai departe → Nici un comentariu

Accident cu cauze incerte

14 apr. 2009

Şoseaua se întindea liberă în soarele amiezii, mărginită de plopi semeţi care se reliefau pe cerul senin, asemenea unor peniţe uriaşe. Circulaţia era, potrivit celor spuse la buletinul de ştiri de dimineaţă, destul de săracă. Uneori, liniştea era spartă de câte un tractor care căra, nu ştia nici tractoristul ce, iar câte o Dacie autohtonă mai plimba aerul de colo‑colo,...

Citeşte mai departe → Nici un comentariu

Ioan Tăzlăuanu-un profesor împlinit

14 apr. 2009

Hăneştean de la doi ani S-a născut în Botoşani la 17 ianuarie 1906, fiind singurul băiat al familiei Gheorghe şi Maria Tăzlăuanu, originari din Hăneşti. Doi ani mai târziu, tatăl său ocupă funcţia de picher în serviciul de drumuri şi poduri pe zona dintre Prut şi Jijia, iar întreaga familie se mută în Hăneşti în casa părintească a lui Gheorghe Tăzlăuanu. Din acest...

Citeşte mai departe → Nici un comentariu

Vis de artist

14 apr. 2009

La sfârşitul lunii martie, la Botoşani, locul în care sălăşluieşte poezia, muzica i s-a alăturat discret pentru a alcătui o Gală a folk-ului, care a reunit pe scena Teatrului ,,Mihai Eminescu”, alături de liceenii pasionaţi de acest gen de muzică, mari artişti, precum: Mircea Baniciu, Vasile Şeicaru, Zoia Alecu, Ovidiu Mihăilescu, Maria Gheorghiu. Acţiunea organizată...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Dicţionar special

14 apr. 2009

27. PARABOLA SOMONULUI: Am întâlnit-o formulată de Dumitru Ţepeneag într-un interviu dat lui Farkas Jeno şi publicat în „România literară” nr. 23-24 din 1998: F.J. „-Unde fug personajele?” D.Ţ.: „-Ele fug spre moarte, d-le Farkas. Adică spre locul unde se va încheia romanul.” F.J.: „Şi locul dumneavoastră? Căci autorul se tot pregăteşte să meargă...

Citeşte mai departe → Nici un comentariu

(Auto) Sfaturi

14 apr. 2009

56. Speranţa este considerată una dintre virtuţile creştine (Ileana Vulpescu); 57. Fiţi atenţi, trăim o prostire progresivă (Adrian Păunescu); 58. În România funcţionează o singură lege: Legea gravitaţiei (Ileana Vulpescu); 59. Ne putem înfrâna să păcătuim, dar nu ne putem înfrâna să murim (Leon Wieseltier); 60. A şti pe de rost un lucru înseamnă a ţi-l asuma...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

(Auto) Sfaturi

14 apr. 2009

56. Speranţa este considerată una dintre virtuţile creştine (Ileana Vulpescu); 57. Fiţi atenţi, trăim o prostire progresivă (Adrian Păunescu); 58. În România funcţionează o singură lege: Legea gravitaţiei (Ileana Vulpescu); 59. Ne putem înfrâna să păcătuim, dar nu ne putem înfrâna să murim (Leon Wieseltier); 60. A şti pe de rost un lucru înseamnă a ţi-l asuma...

Citeşte mai departe → Nici un comentariu

ESEU cu … 13 artistic

14 apr. 2009

De pe strapontina 13 voi urmǎri câteva destine în artǎ. Mai mult ca în alte domenii, arta presupune jertfire de sine. Mai mult ca în alte domenii, câţi nu ar vrea sǎ aibǎ gloria Mariei Callas, dar cine s-ar încumeta sǎ aibǎ sfârşitul ei prematur, atât de controversat şi tragic? Sau pe cele ale lui Esenin sau Nichita Stǎnescu? Când asupra unei cariere de notorietate îşi aratǎ colţii,...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

ESEU cu … 13, mereu fatidic

14 apr. 2009

ESEU cu … 13, mereu fatidic Cât de alergici pot fi americanii faţǎ de 13, dacǎ se feresc sǎ-şi numeroteze strǎzile, casele, apartamentele cu aceastǎ nenorocoasǎ cifrǎ. Sǎ fie oare din cauzǎ cǎ America a fost descoperitǎ de Cristofor Columb într-o zi de 13 (13.10.1492). Superstiţioşi sau nu, mareea de 13 mǎturǎ ţǎrmurile superstiţiilor...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

ESEU cu … 13 istoric

14 apr. 2009

Purtătorul de ghinion, 13, „îşi face veacul” în diferite perioade istorice. În anul 113, la Roma, a fost inaugurată Columna lui Traian, ridicată cu aurul din tezaurul dacic, însuşit în urma celor două războaie la care a ţinut să participe însuşi împăratul roman, conştient de miza bogăţiilor de la nord de Dunăre. Ceea ce începuse în Macedonia sub o aură norocoasă, tatăl...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

ESEU cu… inevitabilul 13

14 apr. 2009

În percepţia comună, 13 e aducător de ghinion. Puţini îndrăznesc a spune că le-ar purta noroc. Uneori 13 se încăpăţânează a marca un destin, fără a fi, explicit, mesager de rău sau bine. Ca în cazul lui Richard Wagner (identitate sub spectrul a 13 litere): s-a născut la 13.08.1813 (caz mai rar întâlnit, un an terminat în 13, dar numerologic tot 13; 1+8+1+3), an în care se împlineau...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Academicianul Alexandru Zub – Icoanele din sufletul său

Articol scris de: Gheorghe BURAC 14 apr. 2009

ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB – ICOANELE DIN SUFLETUL SĂU Pentru ca pleiada marilor personalităţi ale culturii noastre naţionale, aureolată de numele lui Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga să strălucească şi mai puternic, meleagul botoşănean l-a dăruit ţării şi pe academicianul, de-acuma, Alexandru Zub, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice a Academiei...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

„Biblioteca Vorniceni”

Articol scris de: Dumitru LAVRIC 14 apr. 2009

„BIBLIOTECA VORNICENI” Am avut privilegiul ca, timp de câteva bune decenii, să cunosc toate localităţile judeţului Botoşani – oraşe, comune, sate componente – păstrând în memorie oameni, locuri, întâmplări; ca impresie generală este aceea că o ierarhizare în funcţie de criterii pragmatice ar fi nepotrivită şi că oamenii se simt acasă indiferent...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Tripticul folcloric

14 apr. 2009

TRIPTIC FOLCLORIC Dacă acceptăm că primele consemnări ale autorilor antici despre datinile şi obiceiurile populaţiei sedentarizate pe actualul teritoriu naţional fac parte dintr-o incipientă cercetare etno-folclorică, vom concluziona că interesul pentru cultura populară autohtonă este multimilenară. În acest sens, Xenofon consemnează în Anabasis dansurile...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Cântecul lebedei

14 apr. 2009

CÂNTECUL LEBEDEI de Vasile Fetescu Domnul Vasile Fetescu, botoşănean prin naştere (de la Dorobanţi-Nicşeni) şi adoptat de ,,dulcele târg al Ieşilor”, fost director al Liceului ,,C. Negruzzi” şi al Liceului Pedagogic ,,Vasile Lupu”, de formaţie profesor de Pedagogie, fost elev al renumitei Şcoli Normale ,,Al. Vlahuţă”, din Şendriceni-Dorohoi (1942-1950),...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

La nostra Marina

14 apr. 2009

Din Basarabia, „acest cuvânt cu patru de „a”, ca o biserică ce are patru turle” (Ion Ungureanu), primim poezie scrisă de la o foarte tânără poetă: Marina Stanciu. Trimisă tocmai în aceste zile, când încă se mai aplică metode de intimidare şi teroare pentru orice tentativă de exprimare liberă, demonstrează faptul că nimic nu e întâmplător. Poeta e conştientă că...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Adrian Petrisor Aflacailor

11 mart. 2009

Vârsta: 28 de ani Studii: Universitatea de Studii Agronomice din Iasi Ocupatia actuala: Agent de paza (dupa ce a mai fost sef ferma de pasari si consilier vânzari auto) Domiciliul: Paltinis, judetul Botosani Poezia lui Adrian Petrisor Aflacailor poate fi încadrata unui sistem peratologic pe zona naturii din sine, în sensul teoretizat de Gabriel Liiceanu: „natura din noi...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Poesis

11 mart. 2009

Cantecul femeii desculţe Stevie uscata plante fara nume faceti-va toate bune de mâncat am ramas deodata singura pe lume fiindca puii mamii toti i-am îngropat Cleveteste satul sparge infinitul lumea e desculta-n sat si în oras a murit barbatul a murit iubitul si se ia de mine noul arendas Ni s-a dat pamântul Tarina pustie legea a fost...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Agata – 15 ani de activitate!

11 mart. 2009

Anul acesta, Editura Agata aniverseaza 15 ani de activitate editoriaala. Pentru unii o zi cu ghinion, pentru noi o zi providentiala, 13 martie 1994, la Botosani, a fost ziua când s-a semnat actul de fondare al editurii. Demersurile pentru intrarea în legalitate au durat pâna în data de 13 mai 1994, când, a avut loc înscrierea ca persoana juridica la Registrul Comertului. Pentru botosaneni,...

Citeşte mai departe → 2 comentarii

Agata – 15 ani de activitate!

11 mart. 2009

Anul acesta, Editura Agata aniverseaza 15 ani de activitate editoriaala. Pentru unii o zi cu ghinion, pentru noi o zi providentiala, 13 martie 1994, la Botosani, a fost ziua când s-a semnat actul de fondare al editurii. Demersurile pentru intrarea în legalitate au durat pâna în data de 13 mai 1994, când, a avut loc înscrierea ca persoana juridica la Registrul Comertului. Pentru botosaneni,...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Două şcoli şi doi dascăli

10 mart. 2009

La gura hornului, încins cu jarul lăsat de câteva vreascuri, bunicul şi nepotul stau de vorbă şi fac mături. Pe cuptor, la lumina plăpândă a lămpii, mama copilului, toarce fir subţirel din caerul de lână şi gândeşte undeva departe, la o altă lume, ce a fost cândva şi care, nu se mai întoarce. Din când în când, atrasă de vorbele bătrânului, se apleacă peste prichiciul...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Editura Academiei Române la ceas aniversar!

10 mart. 2009

Prestigioasa instituţie, Editura Academiei Române, a parcurs 60 de ani de la înfiinţare. Cu acest prilej a organizat o expoziţie aniversară deschisă, marţi, 3 martie a.c. în holul central al Casei Academiei Române din Bucureşti. Aici, sunt expuse cărţi şi reviste, lucrări de referinţă reprezentând cei 60 de ani de activitate al înaltului for ştiinţific şi cultural academic...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Grigore Botez-un cărturar de excepţie

10 mart. 2009

O mare personalitate a plaiurilor botoşănene a fost şi rămâne Grigore Botez. Arhicunoscut în lumea culturală ieşeană, Grigore Botez a fost şi este un deschizător de drumuri în domeniul biblioteconomiei şi nu numai. Născut în Hăneşti, la 15 septembrie 1910… …chiar în luna şi anul când tatăl său, preotul Dumitru Botez punea piatra de temelie a...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Eveniment—Theodor Damian cel preaplin de har

10 mart. 2009

28 februarie 2009. După principiul „doi în unu”, la Hăneşti se consumă „Şezătorile iernii” – ediţia a XIX-a şi „Scriitori pe meleaguri natale” – 2009. Au fost prezenţi scriitorii: Theodor Damian, Ioan Roşca, Vasile Andru, Gellu Dorian, Dumitru Ţiganiuc, Lucian Alecsa, Vlad Scutelnicu, Nicolaie Corlat, Petruţ Pârvescu, Dumitru Necşanu, Constantin...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Eveniment—Theodor Damian cel preaplin de har

10 mart. 2009

28 februarie 2009. După principiul „doi în unu”, la Hăneşti se consumă „Şezătorile iernii” – ediţia a XIX-a şi „Scriitori pe meleaguri natale” – 2009. Au fost prezenţi scriitorii: Theodor Damian, Ioan Roşca, Vasile Andru, Gellu Dorian, Dumitru Ţiganiuc, Lucian Alecsa, Vlad Scutelnicu, Nicolaie Corlat, Petruţ Pârvescu, Dumitru Necşanu, Constantin...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Menghina amintirilor

10 mart. 2009

Cuvinte cheie: Theodor Paleologu, Svetlana Cârstean, Mihai Mălaimare Din motive de Eminescu, domnul Theodor Paleologu, ministrul Culturii, ne-a vizitat capitala judeţului. A trecut uşor, precum o adiere printr-o tufă de liliac, după care s-a dus… şi a dat un interviu ziarului „Adevărul” ( nr. 5679 din 3 februarie 2009). La întrebarea „Ce şi-ar dori, stat laic sau religios?”,...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Menghina amintirilor

10 mart. 2009

Cuvinte cheie: Theodor Paleologu, Svetlana Cârstean, Mihai Mălaimare Din motive de Eminescu, domnul Theodor Paleologu, ministrul Culturii, ne-a vizitat capitala judeţului. A trecut uşor, precum o adiere printr-o tufă de liliac, după care s-a dus… şi a dat un interviu ziarului „Adevărul” ( nr. 5679 din 3 februarie 2009). La întrebarea „Ce şi-ar dori, stat laic sau religios?”,...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Dicţionar special

10 mart. 2009

19. ANALOGIA ALEXANDRU MUŞINA: A fost făcută de Alexandru Muşina la Festivalul „Zile şi nopţi de literatură”, 8 – 11 iunie 2007, acesta fiind adeptul unei separaţii Est – Vest, mergând până la ruptura valorică: „Vesticii şi esticii sunt ca peştii înotând în două acvarii diferite. Fiecare se uită la celălalt privindu-i cum înoată, dar regulile şi criteriile înotului...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Dicţionar special

10 mart. 2009

19. ANALOGIA ALEXANDRU MUŞINA: A fost făcută de Alexandru Muşina la Festivalul „Zile şi nopţi de literatură”, 8 – 11 iunie 2007, acesta fiind adeptul unei separaţii Est – Vest, mergând până la ruptura valorică: „Vesticii şi esticii sunt ca peştii înotând în două acvarii diferite. Fiecare se uită la celălalt privindu-i cum înoată, dar regulile şi criteriile înotului...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

(Auto)Sfaturi

10 mart. 2009

31. Reţine că „legile împotriva convingerilor au la bază lipsa de convingeri” (Karl Marx); 32. Despotismul unui geniu este mai uşor de suportat decât acela al unui idiot (Karl Marx); 33. E bine de ştiut că „nici un om nu combate libertatea, el combate, cel mult, libertatea celorlalţi (Karl Marx); 34. Numai ce vezi poate fi simţit (avocatul lui John Travolta); 35. Orice...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

(Auto)Sfaturi

10 mart. 2009

31. Reţine că „legile împotriva convingerilor au la bază lipsa de convingeri” (Karl Marx); 32. Despotismul unui geniu este mai uşor de suportat decât acela al unui idiot (Karl Marx); 33. E bine de ştiut că „nici un om nu combate libertatea, el combate, cel mult, libertatea celorlalţi (Karl Marx); 34. Numai ce vezi poate fi simţit (avocatul lui John Travolta); 35. Orice...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Descoperirea

10 mart. 2009

De când gândurile au început să îţi fie picurate printre neuroni, ştii că eşti doar o apă curgătoare în întunericul profund, bezna fiindu-ţi singurul amic existent. Simţi şi observi în tot şi în toate că apa este tulbure, murdară, dar nu realizezi în profunzime acest lucru, nu vezi, fiindcă bezna îţi îngrădeşte vederea. Dar, de când o crâmpeie de lumină a străpuns...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Descoperirea

10 mart. 2009

De când gândurile au început să îţi fie picurate printre neuroni, ştii că eşti doar o apă curgătoare în întunericul profund, bezna fiindu-ţi singurul amic existent. Simţi şi observi în tot şi în toate că apa este tulbure, murdară, dar nu realizezi în profunzime acest lucru, nu vezi, fiindcă bezna îţi îngrădeşte vederea. Dar, de când o crâmpeie de lumină a străpuns...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Réthorique

10 mart. 2009

Ce eşti tu când cu ochii tăi străvezii şi egoişti te uiţi în sfintele cărţi şi citeşti nişte litere mici ce-ţi par mai mult furnici? Armonia şi semantica literelor luate ca un întreg unitar, ţi se scurge prea repede printre sinapsele blocate din ţeasta-ţi fragilă şi zâmbeşti anorexic ca un naiv profesionist la multitudinea de cuvinte ce par a fi înşirate pentru a-ţi ...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Réthorique

10 mart. 2009

Ce eşti tu când cu ochii tăi străvezii şi egoişti te uiţi în sfintele cărţi şi citeşti nişte litere mici ce-ţi par mai mult furnici? Armonia şi semantica literelor luate ca un întreg unitar, ţi se scurge prea repede printre sinapsele blocate din ţeasta-ţi fragilă şi zâmbeşti anorexic ca un naiv profesionist la multitudinea de cuvinte ce par a fi înşirate pentru a-ţi ...

Citeşte mai departe → Nici un comentariu

Alb mai roşu

10 mart. 2009

Alb. Totul e alb. Alb e cerul, albă e scoarţa terestră. Văzduhul întreg s-a îmbrăcat într-o mantie albă, imaculată. Nourii albi au plâns cu lacrimi de cristal. Lacrimi reci imaculate. Alb vremelnic. Numai tu, roşu, pătezi albul. Dâre roşii, în timp, şi riduri subţiri laşi printre mărgăritarele reci şi albe. Negru, e negru în sufletul tău. E un negru ce înghite totul. Singur,...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Alb mai roşu

10 mart. 2009

Alb. Totul e alb. Alb e cerul, albă e scoarţa terestră. Văzduhul întreg s-a îmbrăcat într-o mantie albă, imaculată. Nourii albi au plâns cu lacrimi de cristal. Lacrimi reci imaculate. Alb vremelnic. Numai tu, roşu, pătezi albul. Dâre roşii, în timp, şi riduri subţiri laşi printre mărgăritarele reci şi albe. Negru, e negru în sufletul tău. E un negru ce înghite totul. Singur,...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Nici „dacă” şi nici ,”poate”

10 mart. 2009

Atât de mult încât mi-aş dori sǎ mǎ fi nǎscut mai devreme. Sau de-aici încolo. Atât de mult încât mi-aş dori sǎ nu existe noapte, decât zi. Sau poate numai zile. Cǎlduroase, zgomotoase, aglomerate, încǎrcate. Atât de mult încât mi-aş fi dorit sǎ nu existe somn. Sǎ nu mai fie vise. Atât de mult încât mi-aş fi dorit sǎ nu existe gânduri. Memorie....

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Joc de idei – 1 aprilie în calendarul raţiunii mele

Articol scris de: Marina - Evelina Cracană 10 mart. 2009

Publicat: 10 martie 2009 Autor: Marina – Evelina CRACANĂ Actualizat: 20 ian. 2017 Editor: Ion ISTRATE Judecăţile profunde sunt cel mai adesea reptile dezbrăcate de piele Mi s-a cerut într-o zi, la şcoală, să interpretez o afirmaţie pe care am abordat-o într-o manieră destul de severă pentru a-mi da seama într-un final că traiectoria silogistică pe care am urmat-o...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Eseu cu… premoniţii

10 mart. 2009

Printre ultimele cuvinte ale tatei, înainte de a se urca în barca lui Caron, au fost acestea: „Dacǎ e sǎ se întâmple, se întâmplǎ!” Este posibil ca o Ursitoare, ataşându-se de subiectul aflat în propria-i monitorizare, sǎ-i şopteascǎ tainic câteva mutǎri viitoare. Nu ca la Nostradamus, cu profeţii la kilogram, ci şi în doze homeopatice, dar suficient pentru ca aceşti beneficiari...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Eseu cu 07.07.07

10 mart. 2009

Ce timpuri frumoase trǎim: am prins ultima aliniere a planetelor, succesiunea calendaristicǎ a cifrelor Diavolului (06.06.06) şi, nu de mult, minunea succesivǎ a trei de 7 (07.07.07). De peste 2207 ani, omenirea s-a „minunat” doar de existenţa a 7 minuni ale Lumii, rod al inteligenţei şi muncii creatorilor pǎmânteni: Templul lui Artemis de la Efes (1), Grǎdinile suspendate din Babilon...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Sub semnul „rugăciunii” eminesciene

10 mart. 2009

În ziua de 26 februarie 2009 preotul Ioan Canciuc şi-a lansat volumul „Protopopiatul Darabani. Contribuţii monografice asupra aşezărilor, bisericilor şi învăţământului”. Actul cultural, de o deosebită importanţă pentru zona monografismului românesc, s-a consumat la Muzeul „Memorialul Ipoteşti” – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, în aula „Laurenţiu...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Meşterul cu mâini de aur

10 mart. 2009

S-a născut pentru că lemnul avea nevoie sa trăiască. Mâinile lui zămislesc minuni, aşa cum Dumnezeu a zămislit-o pe Eva din coasta lui Adam. El şi lemnul sunt o fiinţă. Respiră aerul proaspăt al pădurii şi se bucură de mângâierea blândă a daltei, ale cărei urme crestează adevărate opere de artă. Sunt de nedespărţit. O jumătate de secol. O viaţă sculptată în ulm,...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

O poezie a continuităţii cu sine

10 mart. 2009

Nu ştiu alţii cum au făcut-o, însă eu, citind poezia lui Ştefan Agache, am trecut cu greu de ceea ce frecvent numesc ancorarea într-o filozofie dominantă. Versurile sale trădează un cunoscător al tuturor construcţiilor filozofice despre CURGERE, regăsindu-se cel mai bine în Plotin, Numenios şi Blaga. Pentru lămurire l-am ales pe Andrei Cornea, prefaţatorul ediţiei Plotin: „Lectura...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Semiotica sărbătorescului în HYBERNIA MAGICA

10 mart. 2009

Precum Roland Barthes care afirma că a pătruns în cultura japoneză prin intermediul semnelor date de ritualul ceaiului, gara din Tokio sau Teatrul No, Dumitru Lavric pătrunde cu „Hybernia Magica” (Editura Agata, Botoşani, 2007, 291 p.) în ţinutul Botoşanilor şi al Dorohoiului analizând simbolistica sărbătorilor de iarnă din zona temporală a Anului Nou, prin reprezentările folclorice...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Tatăl nostru de sub pământ

10 mart. 2009

După ce au stricat casa părintească din Pădureni, el şi fratele său Costache, Alecu Stigleţ, s-a mai întâlnit de trei ori cu tatăl său mort. Aşa spuneau oamenii. Sau, cel puţin, aşa povestea Nicolae Păun, deşi el unul nu cunoştea motivele pentru care Alecu l-a căutat pe Ion Stigleţ. Împrejurările care au înconjurat aceste întâlniri, aşa cum o bucată de aur înconjură...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Dumitru Lavric

10 mart. 2009

O informaţie succintă despre debutul editorial al autorului reţine Iordan Datcu în Dicţionarul etnologilor români: ,,Dumitru Lavric, născut la 18 septembrie 1943, Scobinţi, judeţul Iaşi. Studii universitare de filologie la Iaşi (1961-1966). Profesor de limba şi literatura română. Publică Folclor din judeţul Botoşani. Teatrul popular (1976, 181 p.) şi Folclor din judeţul Botoşani....

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

O paralelă Eminescu – Creangă. Întâmplările neîntâmplătoare ale dragostei

10 mart. 2009

Cel ce ştie dragostea. Şi în opera humuleşteanului, şi în poezia eminesciană, „cel ce ştie dragostea” este bărbatul. În satul cu „flăcăi voinici şi fete mândre”, previziunile tatălui se adeveresc întocmai: lui Nică începe „a-i mirosi a catrinţă” şi a-l „scormoli” la inimă, încă de pe când, la scăldat fiind, „mă uitam pe furiş cum se joacă apa cu picioruşele...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Pe urmele lui Mihai Eminescu (II)

10 mart. 2009

Casa ,,Petrache Cristea” Sediul Consiliului Judeţean, unde a lucrat Mihai Eminescu în calitate de „secretariu”, pe 7 noiembrie 1864, se află în casa lui Petrache Cristea, casă care avea trei nivele şi care era cea mai importantă clădire din oraş. Acelaşi Ştefan Emilian a desenat şi această clădire care la primul etaj avea amenajată şi o sală de spectacole, numită „Teatrul...

Citeşte mai departe → Comentariile sunt închise

Revista LUCEAFĂRUL

Abonare la articole via email

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături