Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Revista LUCEAFĂRUL


ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...



LUCEAFĂRUL de seară


Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România despre Fraerul-revistă de la Caracal şi Claponul de la Huşi… (II)


Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România despre Fraerul-revistă de la Caracal şi Claponul de la Huşi… (I)


E lungă noaptea însetaților de amar


Stop cadru! Notre – Dame și Centrul Vechi al Botoșanilor, în refacere și restaurarea cu imprimante 3D


Regrete târzii


Iubire milenară


Petala iubirii


Știre de interes cultural. Grupul de inițiativă pentru fondarea Societății Scriitorilor Botoșăneni ,,Mihai Eminescu”


ELEMENTE DE DIAGNOZĂ SOCIALĂ. Noi identificări ale lui Marin IFRIM, buzoianul de care avem nevoie și la Botoșani


Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA


Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă


Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene


Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL


ZI ANIVERSARĂ – ION N. OPREA


Protejat: Scrisoarea Prof. Univ. D-r Constantin Burac


Protejat: Prestigioasa revistă de cultură “Luceafărul” din Botoşani.


Şfichiul zilei. Locul de joacă al copiilor din locuinţele sociale din Centrul Istoric al Botoşanilor


Dragos NICULESCU: multumiri revistei de cultura „Luceafarul”


Florin T. Roman: mesaj insotitor la editorialul Cu durere şi dragoste despre artistul contemporan


Lucia Olaru Nenati: sub semnul Binelui, Frumosului si Adevarului


Mihai Ştirbu: să vă umpleţi potirul sufletului cu împliniri


Pop Stelu: SĂRBĂTORI PASCALE BINECUVÂNTATE DE LUMINĂ ȘI IUBIRE!


Vasile Fetescu: Cu prilejul Sărbătorilor Pascale


Teona Scopos: Colectivului redacaţional


Ion N Oprea> Sărbători fericite cu Sănătate, întru Mulți ani, Hristos a înviat!


Mai multe articole din Luceafărul de seară →

Articole scrise de Ionel BEJENARU

MIHAIL SADOVEANU DESPRE EUGEN NECULAU ŞI ,,PROBLEMA RIDICĂRII SATULUI ROMÂNESC

Revista Luceafărul
MIHAIL SADOVEANU DESPRE EUGEN NECULAU ŞI ,,PROBLEMA RIDICĂRII SATULUI ROMÂNESC Eugen D. Neculau (n. 29 decembrie 1900, Ungureni – Botoşani – m. 20 octombrie 1974, Iaşi) se înscrie printre reprezentanţii de seamă ai şcolii sociologice româneşti. Printre altele, a fondat la Ungureni, Căminul Cultural, în 1927, devenit Universitate Populară, în 1936, prima Universitate Populară... 

NOTE, COMENTARII, IDEI. S.O.S. – MONUMENTELE BOTOŞANILOR

Revista Luceafărul
NOTE, COMENTARII, IDEI S.O.S. – MONUMENTELE BOTOŞANILOR  De cele mai multe ori, când situaţia economică (de la noi) impune tăieri salariale,de pensii, ajutoare sociale, atenţia opiniei publice nu se mai canalizează către alte cele, precum protejarea şi promovarea monumentelor istorice şi de arhitectură reprezentative ale judeţului Botoşani. O bună parte a acestora se încadrează,... 

ARHIVELE SĂVENILOR. HRISOVUL DOMNESC DE ÎNFIINŢARE A TÂRGULUI SĂVENI – 7 AUGUST 1818

Revista Luceafărul
ARHIVELE SĂVENILOR HRISOVUL DOMNESC DE ÎNFIINŢARE A TÂRGULUI SĂVENI – 7 AUGUST 1818  „Cu mila lui Dumnezeu, noi Scarlat Alexandru Calimah VV, Domn Ţării Moldaviei. Pretutindene lucrarea alijverişului (n.n. afacere comercială) este o mijlocire în care stă temeiul cel mai cu deadinsul a fericirii noroadelor. De vreme ce prin aceasta, nu numai locuitorii de obştie, având chipul de a... 

SPRE VIAŢA DE DINCOLO I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA ÎN LUMEA MARILOR SCRIITORI ROMÂNI

Revista Luceafărul
SPRE VIAŢA DE DINCOLO I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA ÎN LUMEA MARILOR SCRIITORI ROMÂNI  Dincolo de istoria cărţii în sine, dincolo de istoria unei cărţi anume chiar procurarea unei cărţi are istoria sa. În cazul de faţă, la sfatul prietenului Lucian Valea, totodată coleg la Muzeul Judeţean Botoşani, mi-am procurat cartea „Rotonda plopilor aprinşi” a lui Valeriu Anania, numele de mirean... 

UN FOCAR DE CULTURĂ – BIBLIOTECA LUI GHEORGHE EMINOVICI CĂMINARUL

Revista Luceafărul
UN FOCAR DE CULTURĂ – BIBLIOTECA LUI GHEORGHE EMINOVICI CĂMINARUL   Mijlocul secolului al XIX-lea aducea un suflu nou de cultură şi deşteptare românească, peste o generaţie făuritoare şi părtaşă, rând pe rând, a Revoluţiei paşoptiste, a Unirii, a Independenţei, trepte cruciale ale României moderne, într-o dăruire, sacrificiu şi cutezanţă exemplare, generaţie căreia căminarul... 

ARHIVELE TUDOREI: ASASINATUL DE LA TUDORA – 4 DECEMBRIE 1893

Revista Luceafărul
ARHIVELE TUDOREI  ASASINATUL DE LA TUDORA – 4 DECEMBRIE 1893   Comisă la 4 decembrie 1893, în Postul Crăciunului, CRIMA DE LA TUDORA se încadrează perfect între cele două mari răscoale ţărăneşti, din 1888 şi 1907. Fireşte, a făcut valuri în presa centrală şi locală a vremii. Începem cu un document oficial, anume Raportul Procurorului Tribunalului Judeţului Botoşani către... 

MEMORIA BOTOȘANILOR …ŞI UN CĂLĂTOR ROMÂN LA BOTOŞANI, RĂDUCANU ROSETTI ,,CEL TÂNĂR

Revista Luceafărul
MEMORIA BOTOȘANILOR …ŞI UN CĂLĂTOR ROMÂN LA BOTOŞANI, RĂDUCANU ROSETTI ,,CEL TÂNĂR Autor, Ionel BEJENARU După ce Botoşanii se regăsesc în scrierile a numeroşi călători străini – Johann Sommer (sec.al XVI-lea), Johann Mayer, Conrad Iacob Hiltebrant, Johann Christoph Wagner Norimbergensis (sec.al XVII-lea), abatele Boscovich, baronul de Tott, I.Haquet, Mikosha, Andreas Wolf... 

PLUGUŞORUL „LUCEAFĂRULUI”

Revista Luceafărul
PLUGUŞORUL „LUCEAFĂRULUI” Autor și urător, Ionel BEJENARU Aho, aho! Daţi-vă lângă fereastră (Sau, poate, lângă nevastă) S-ascultaţi urarea noastră. Am venit cu pluguşorul, „Luceafăru”-i urătorul, Să întâmpinăm în prag Anul Nou, atât de drag, Care-n ultimă instanţă-i Anul nostru de speranţă. Hai, cu foc, din zurgălăi Şi, din piepturi, hăi, hăi, hăi! Anul Vechi... 

ARHIVA BOTOŞANILOR. ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI

ARHIVA BOTOŞANILOR. ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI
Primit pentru publicare: 30 dec. 2010 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 31 dec. 2010 Actualizat: 24 aug.2016     ARHIVA BOTOŞANILOR ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI Era în primăvara anului 1944. La 7 aprilie 1944, Armata Sovietică „eliberatoare” intra în Botoşani, „eliberând” oraşul. La Moscova, evenimentul era marcat cu 15 salve de tun,... 

ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE … ŞCOLI ÎN ORAŞUL BOTOŞANI

Revista Luceafărul
ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE … ŞCOLI ÎN ORAŞUL BOTOŞANI ,,De vreme ne-am încredinţat Domnia mea, că la târgul Botoşani este trebuinţă ca să fie o şcoală domnească, pentru învăţătura copiilor, după cum a mai fost şi înainte, iacă dar şi Domnia mea am dat uric, ca să se facă o şcoală la târgul Botoşani, se arată în actul domnesc din 28 decembrie 1759 a lui... 

NICOLAE IORGA – UN PORTRET DUPĂ SCRISUL SĂU

Revista Luceafărul
NICOLAE IORGA – UN PORTRET DUPĂ SCRISUL SĂU Poate fi definit un om, o personalitate, după scrisul său? Poate-ne răspunde Henri Stahl, stenograf în Parlamentul României, în primele decenii ale veacului al XX-lea. Aflat, prin vrerea soartei, în vâltoarea politicianismului înalt, naţional, fie şi ca observator al acestuia, Henri Stahl le-a schiţat, pe baza analizei grafologice, veritabile... 

NICOLAE IORGA, VORBIND LA RADIO BUCUREŞTI DESPRE… BOTOŞANI

Revista Luceafărul
NICOLAE IORGA, VORBIND LA RADIO BUCUREŞTI DESPRE… BOTOŞANI Acum aproape 80 de ani marele istoric N. Iorga acoperea cele 15 minute ale conferinţei sale din cadrul Universităţii Radio – o emisiune de largă audienţă a Radiodifuziunii Române – cu evocarea Botoşanilor. Ceea ce a rostit – săptămânalul botoşănean „Săptămâna” consemnând în cronica unui reputat... 

70 DE ANI DE LA ASASINAREA LUI N. IORGA. TOATE GÂNDURILE BOTOŞĂNENILOR DUCEAU LA N. IORGA

Revista Luceafărul
70 DE ANI DE LA ASASINAREA LUI N. IORGA Autor, Ionel Bejenaru TOATE GÂNDURILE BOTOŞĂNENILOR DUCEAU LA N. IORGA Luna aceasta, noiembrie, aduce cu sine marcarea comemorării a 70 de ani de la tragica moarte a savantului N. Iorga, fiu de vază al Botoşanilor. Legăturile lui N. Iorga cu Botoşanii natali au fost numeroase, trainice şi benefice. Întru ilustrare, în aprilie 1906, Al. Ganano îi... 

ARHIVA BOTOŞANILOR. ACADEMICIANUL VASILE MÂRZA ŞI ORIGINEA SA BOTOŞĂNEANĂ,CONFORM UNEI SCRISORI A DOMNIEI SALE

Revista Luceafărul
ARHIVA BOTOŞANILOR ACADEMICIANUL VASILE MÂRZA ŞI ORIGINEA SA BOTOŞĂNEANĂ, CONFORM UNEI SCRISORI A DOMNIEI SALE În 1994, Acad.Prof.Dr.Doc.Vasile Mârza (n. 30 dec. 1902, com. Şipote – jud. Iaşi – m. 10 nov. 1995, Iaşi) îmi trimitea următoarea scrisoare, prima şi ultima, edificatoare pentru subiectul abordat. Începe, firesc, cu adresantul – ,,D-lui Director Bejănaru –... 

MEMORIA BOTOŞANILOR. ION APĂTEANU – UN BUN MEMORIALIST AL BOTOŞ

Revista Luceafărul
MEMORIA BOTOŞANILOR ION APĂTEANU – UN BUN MEMORIALIST AL BOTOŞANILOR Pe Avocatul Ion Apăteanu l-am cunoscut personal. Era spre 1980. Longeviv, încă venea la mine la muzeu, fie şi la 96 de ani, pentru conversaţie. Cu bastonul său seniorial, nelipsit ajutor la o atare vârstă. Se născuse în 1884 la Dorohoi şi terminase studiile secundare la Botoşani (Liceul „A. T. Laurian”). Urmase... 

SOLI DIN REPUBLICA MOLDOVA LA BOTOŞANI

Revista Luceafărul
SOLI DIN REPUBLICA MOLDOVA LA BOTOŞANI În ziua de 31 august 2010, chiar de Sărbătoarea Naţională a Republicii Moldova „Limba noastră cea Română”, la puţin timp, deci, după Ziua Independenţei (27 august), la invitaţia Uniunii Vatra Românească – Filiala Botoşani, în colaborare cu Cercul Militar Botoşani şi Muzeul Judeţean Botoşani, au fost oaspeţii noştri trei emisari... 

MEMORIA BOTOŞANILOR. BOTOŞANII COPILĂRIEI ŞI TINEREŢII LUI CONSTANTIN PRISNEA, ÎNAINTE DE „ALUNGAREA FARAONILOR”

Revista Luceafărul
MEMORIA BOTOŞANILOR. BOTOŞANII COPILĂRIEI ŞI TINEREŢII LUI CONSTANTIN PRISNEA, ÎNAINTE DE „ALUNGAREA FARAONILOR” Botoşănean, get-beget, scriitorul şi publicistul Constantin Prisnea (2 februarie 1914, Botoşani – 22 aprilie 1968, Bucureşti) include în opera sa, „După alungarea faraonilor” (ESPLA, Bucureşti, 1957) un noian de amintiri despre urbea natală, nu de după, ci înainte... 

Arhiva Botoşanilor. BOTOŞANI – ORAŞ – GRĂDINĂ

Revista Luceafărul
Arhiva Botoşanilor BOTOŞANI – ORAŞ – GRĂDINĂ Puţină lume ştie că Botosanii figurau odinioară, în hărţile străinilor, ca staţiune balneo-climaterică (sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX). Tocmai pentru că era un oraş – grădină. Nu de puţine ori ne-a fost dat să întâlnim această apreciere a municipiului nostru, fie că a venit de la oaspeţi,... 

MARIN TĂUTEANU – „FOTOGRAFIATUL INTERZIS”

Revista Luceafărul
MARIN TĂUTEANU – „FOTOGRAFIATUL INTERZIS” Am putea porni de la comanda ostăşească, desigur, „Pe loc repaus!”. Autorul, botoşănean, Colonel (r) şi-a dat-o şi a executat-o parcă singur. A ieşit la pensie, dar nu s-ar putea, nicidecum, că nu este activ. Printre o sumă de activităţi cotidiene s-a pus pe scris. A început cu acest prim volum (Liceul Militar), de amintiri, circumscris... 

MIRCEA ELIADE… LA BOTOŞANI

Revista Luceafărul
Primit pentru publicare: 11 aug.2010 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 11 aug. 2010 Actualizat: 24 aug.2016     MIRCEA ELIADE… LA BOTOŞANI Român celebru, Mircea Eliade a servit exemplar cultura română – ,,Eu cred în viitorul culturii româneşti mai mult decât în viitorul culturii europene”, cum însuşi afirma, în 1971, cu o evidentă notă de mândrie. Din fericire, cercetând... 

MARIE GOILAV – ARMEANCA DE LA RÂNGHILEŞTI

Revista Luceafărul
MARIE GOILAV – ARMEANCA DE LA RÂNGHILEŞTI În ,,Les Armeniens de Roumanie”, N. Iorga afirma, cu temei – ,,Botoşanii ar fi rămas mai departe satul urmaşilor lui Botăş, dacă n-ar fi fost Armenii. Burghezia armeană a fost aceea care a creat târgul”. Or, Goilavii sunt o veche familie armenească, parte a acestei burghezii. Originară din Ani, vechea capitală a Armeniei Mari,... 

FILE DIN ISTORIA VORNICENILOR. AUREL TEODORESCU, FIU AL VORNICENILOR, SEMINARIST LA SEMINARUL TEOLOGIC – ORTODOX

Revista Luceafărul
Preot cărturar, folclorist, animator de frunte al vieţii culturale al Dorohoiului, Dumitru Furtună (n. 26 februarie 1890, Tocileni, jud. Botoşani, m. 15 ianuarie 1965, Dorohoi) a condus Seminarul Teologic – Ortodox, ,,Pimen Mitropolitul” din Dorohoi vreme de 9 ani (1923 – 1932). Printre absolvenţii săi se întâlnesc nume remarcabile ale preoţimii ortodoxe române – preot Porfir... 

ARHIVA BOTOŞANILOR. CU C. GANE, „PRIN VIROAGE ŞI COCLAURI 1916-1917”, ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Revista Luceafărul
ARHIVA BOTOŞANILOR. CU C. GANE, „PRIN VIROAGE ŞI COCLAURI 1916-1917”, ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL Trăgându-se din neamul Găneştilor, neam statornic în Moldova, Constantin Gane (27 martie 1885, Botoşani – 12 aprilie 1962), scriitor, istoric, participă, sub culorile Regimentului 37 Infanterie Botoşani, atât la Campania din 1913, din Bulgaria, în urma căreia va scrie „Amintirile unui... 

ARHIVA BOTOŞANILOR. SCIPIONE BĂDESCU ÎN SOCIETATEA BOTOŞĂNEANĂ

Revista Luceafărul
ARHIVA BOTOŞANILOR SCIPIONE BĂDESCU ÎN SOCIETATEA BOTOŞĂNEANĂ Autor, Ionel BEJENARU În cimitirul ,,Eternitatea” din Botoşani, un frumos monument funerar străjuieşte mormântul lui Scipione I. Bădescu (2 mai 1847, Răştolţ – jud. Sălaj – 4 octombrie 1904, Botoşani.) Îi redăm inscripţia – ,,Scipione I. Bădescu, poet – publicist şi fost revizor şcolar. Ridicat prin... 

UN ALBUM OMAGIAL DĂRUIT DE BOTOŞĂNENI MARELUI ACTOR TONY BULANDRA, SĂRBĂTORIT LA BOTOŞANI, LA 5 MARTIE 1933

Revista Luceafărul
UN ALBUM OMAGIAL DĂRUIT DE BOTOŞĂNENI MARELUI ACTOR TONY BULANDRA, SĂRBĂTORIT LA BOTOŞANI, LA 5 MARTIE 1933, PENTRU 30 DE ANI DE TEATRU Între tradiţiile culturale de rezonanţă ale Botoşanilor se înscriu şi sărbătoririle unor nume mari ale teatrului românesc. Să nu uităm că printre ele, cu prezenţe frecvente aici, la Botoşani, se regăsesc Aglae Pruteanu, Agata Bârsescu, Aristizza... 

DIN CORESPONDENŢA LUI ION CREANGĂ CU NICOLAE GANE

Revista Luceafărul
DIN CORESPONDENŢA LUI ION CREANGĂ CU NICOLAE GANE Autor, Ionel BEJENARU În bogata corespondenţă a lui Ion Creangă (10 iunie 1839, Humuleşti – 31 decembrie 1889, Iaşi) cu Nicolae Gane (1 februarie 1838, Fălticeni – 16 aprilie 1916, Iaşi), acesta din urmă fost, printre altele, şi prefect de Dorohoi, se găseşte şi această frumoasă şi hâtră scrisoare, ca răspuns la întrebare... 

ÎN AMINTIREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE – UN POEM AL LUI VASILE ALECSANDRI ADRESAT LUI NICOLAE PISOSCHI

Revista Luceafărul
ÎN AMINTIREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE – UN POEM AL LUI VASILE ALECSANDRI ADRESAT LUI NICOLAE PISOSCHI Autor,Ionel BEJENARU Vasile Alecsandri şi botoşăneanul Nicolae Pisoschi au fost legaţi printr-o prietenie de o viaţă, prin, în primul rând, convingerile lor paşoptiste şi unioniste. Botoşăneanul Nicolae Pisoschi a fost primul care 1-a propus pe Cuza Domn, în şedinţa Partidei... 

BUSTUL POETULUI MIHAI EMINESCU DIN PARCUL „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOŞANI

Revista Luceafărul
Primit pentru publicare: 11 ian. 2010 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 11 ian. 2010 Editor: Ion ISTRATE     BUSTUL POETULUI MIHAI EMINESCU DIN PARCUL „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOŞANI În 1889, la un congres al studenţimii române, desfăşurat la Ploieşti, studentul de atunci Corneliu Botez, botoşănean, scriitorul şi consilierul juridic de la Curtea de Casaţie, de mai târziu, autor... 

BOTOŞANII ÎN PUBLICISTICA EMINESCIANĂ

Revista Luceafărul
BOTOŞANII ÎN PUBLICISTICA EMINESCIANĂ În 1989, la împlinirea unui secol de la trecerea în eternitate a lui Mihai Eminescu, Botoşanii au găzduit o manifestare omagială a presei române, un simpozion sub genericul „Eminescu publicist”, organizat de către Consiliul Ziariştilor, filiala sa din Iaşi şi redacţia ziarului ,,Clopotul”, cu sprijinul Comitetului de Cultură. Intervenţiile,... 

Pluguşorul ,,Luceafărului”

Revista Luceafărul
Pluguşorul ,,Luceafărului” Aho, aho! Primiţi cu uratul? Am venit cu pluguşorul După care aţi dus dorul Şi, ca lucru foarte rar, C-un ,,Luceafăr” literar; Merită să îi primiţi, Merită să-i auziţi În urarea lor de bine, Zis-aşa cum se cuvine. Roată, măi Şi hăi, hăi, hăi! Pleac`acum un an beteag, Ce-l dăm colo în vileag, An beteag, băgat în criză Păcat de ea dializă ! An... 

PLUGUȘORUL

Revista Luceafărul
PLUGUȘORUL (variantă) A consemnat Ionel Bejenaru Aho, aho! Plugurelul mititel, Cu rotițele de fier, Trag băieți vârtos la el. Plugușor cu șase boi: Cei dinainte, Cu coarne frânte; Cei de la mijloc, Cu steble de busuioc; Cei de la roată, Cu coarne `nvoaltă. Hai mai tare cu colacul, Că farmă boii pragul! Avem doi buhai Cu jugul de putrigai, Cu proțapul de mălai, Unde dai, Acolo stai. Hai... 

CÂNTEC DE STEA (Vestirea Păstorilor)

Revista Luceafărul
CÂNTEC DE STEA (Vestirea Păstorilor) A consemnat Ionel Bejenaru Coborât-a coborât, Florile Dalbe, Îngerii Domnului Sfânt, Cu steble de stele’mâini. Dar unde s’au coborât? La Păstori au nimerit Şi din somn i-au deşteptat, La’nchinare i-a’ndemnat. Oile s’au scuturat, Păstorii i-au întrebat: -Ce veste bună ne-aduceţi Târlele de ni le umpleţi Cu... 

7 IANUARIE- OBICEIURI DE SFÂNTUL IOAN

Revista Luceafărul
7 IANUARIE- OBICEIURI DE SFÂNTUL IOAN Ştie toată lumea, de Sf. Ioan toţi ION-ii îşi sărbătoresc onomastica. Şi sunt atâţia, împreună cu derivatele numelui! Conform tradiţiei, dacă Sf. Nicolae a adus zăpadă, aceasta ar trebui să se ducă. Precizăm aceasta, pentru a şti la ce să ne aşteptăm, din punct de vedere meteorologic. Totodată, flăcăii umblă cu Iordanul, încă din seara... 

TRADIŢII CREŞTIN-ORTODOXE – BOBOTEAZA

Revista Luceafărul
6 IANUARIE – BOBOTEAZA Boboteaza, ziua botezului Domnului, rămâne una dintre cele mai importante sărbători ale Bisericii creștin-ortodoxe. Învățătura ne îndeamnă pe toți la întâmpinarea ei cu ajunare și cucernicie. Întru vestirea ei, preotul, însoțit de dascălul purtător de icoană, purcede a colinda din casă în casă, cântând Iordanul și botezând. Noaptea Bobotezei înseamnă... 

Cu Al. Borza, cu dragoste şi durere despre Basarabia

Revista Luceafărul
  Cu Al. Borza, cu dragoste şi durere despre Basarabia          Prof. Ionel Bejenaru          Mare om de ştiinţă, botanist şi geobotanist (ctitor al geobotanicii în ţara noastră), ardelean de origine, Al. Borza (1887-1971) conferenţia la Ateneul Român din Bucureşti, în seara de 9 februarie 1936, pe tema „Basarabia noastră”.     La data aceea, deşi Basarabia... 

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5