Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Articole scrise de Ionel BEJENARU

CARTEA BOTOŞĂNENILOR: Ieromonahul Siluan Antoci – ,,Monahii ortodoxe purtătoare de lumină în întunericul comunist’’, II

CARTEA BOTOŞĂNENILOR Ionel Bejenaru Ieromonahul Siluan Antoci – ,,Monahii ortodoxe purtătoare de lumină în întunericul comunist’’, II Recent tipărit (Editura DOXOLOGIA, Iaşi, 2012), al doilea volum al Ieromonahului SILUAN ANTOCI, firesc, continuare al primului, face trimitere la alte şi alte monahii care au înfruntat întunericul comunist – monahiile Pangratia Mureşan, Maftidia...

CARTEA BOTOŞĂNENILOR. IEROMONAH SILUAN ANTOCI – ,,MONAHII ORTODOXE PURTĂTOARE DE LUMINĂ ÎN ÎNTUNERICUL COMUNIST’’, I

CARTEA BOTOŞĂNENILOR IEROMONAH SILUAN ANTOCI – ,,MONAHII ORTODOXE PURTĂTOARE DE LUMINĂ ÎN ÎNTUNERICUL COMUNIST’’, I Comentariul, Ionel Bejenaru Volumul de faţă (Editura DOXOLOGIA, Iaşi, 2010) semnat de Ieromonahul Siluan Antoci (n. Stăneşti-Zlătinoaia, com. Lunca – jud. Botoşani) are punct de pornire lucrarea sa de licenţă ,,Monahismul feminin mărturisitor’’. Motivaţia...

Corespondenţa care face istorie: Alexandru D. Faliboga – Eugen D. Neculau (V)

Corespondenţa care face istorie: Alexandru D. Faliboga – Eugen D. Neculau (V) Joi, 9 apr. 1964 – Vlăsineşti Autor, Ionel Bejenaru ,,Stimate şi bunule bădie Eugen!/ Nu mă-ndoiesc că-mi vei ierta aşa de lungă tăcere! La revederea noastră care va avea poate loc, imediat după Paşti…, măcar vreo zi, două, prin Iaşi, îţi voi povesti – vorba românului – , de-a fira-n...

Corespondenţa care face istorie: ALEXANDRU D. FALIBOGA – EUGEN D. NECULAU (IV)

Corespondenţa care face istorie: ALEXANDRU D. FALIBOGA – EUGEN D. NECULAU (IV) 17 noiembrie 1963 Autor, Ionel Bejenaru ,,Mult stimate bădie Eugen! Să nu-ţi închipui o clipă măcar c-am fost bolnav, rea voinţă, ori, că-n această lungă tăcere nu te-am evocat în mintea, sufletul şi inima mea, de zeci de ori poate, în unele împrejurări unde a putut să vie vorba şi de mata, mult bunul...

Epigrame

MARIEI MOISOIU, la lansarea volumului „PASAGERĂ-N TRENUL VIEŢII” Botoşani, 24 iunie 2011, de Sânziene PASAGERĂ PE VIAŢĂ Singurică, într-o haltă, Maria, aşteptând semnalul, Bruiat de broaştele din baltă, A prins mereu… doar „Personalul”. Ionel BEJENARU

MEMORIA BOTOŞANILOR. LUDOVIC DAUŞ – UN SERIAL DE EVOCĂRI ALE BOTOŞANILOR NATALI

LUDOVIC DAUŞ – UN SERIAL DE EVOCĂRI ALE BOTOŞANILOR NATALI Autor, Ionel Bejenaru Scriitorul LUDOVIC DAŞ (n. 19 septembrie 1873, Botoşani – m. 17 noiembrie 1954, Bucureşti) – romancier, poet, dramaturg, traducător, publicist-, botoşănean get-beget, era fiul lui Alfred Dauş, ceh de origine şi al Mariei (născută Negri, aparţinătoare unei vechi familii moldoveneşti, aceeaşi...

NOTE, COMENTARII, IDEI

S.O.S. – MONUMENTELE BOTOŞANILOR (VI) BISERICA DIN BARNE DE LEMN DIN VATRA HUDEŞTILOR Autor, Ionel Bejenaru Un vrednic fiu al locurilor hudeştene, al satului Vatra, mai precis, profesorul Gheorghe Apătăchioae (n. 21 ianuarie 1940, Vatra-Hudeşti) îşi aminteşte – „Din copilărie, îmi amintesc cum în duminicele frumoase eram luat la biserică de către mama mea care mă învăţa...

S.O.S pentru mănăstirea Coşula

Să ne salvăm trecutul! S.O.S pentru mănăstirea Coşula Autor, Ioana Matfeev Se spune că un popor fără trecut nu are viitor. Că viitorul se construieşte prin valorile lăsate de înaintaşii neamului în cauză. Botoşanii sunt un teritoriu binecuvântat din acest punct de vedere. Recunoscut pentru paleta largă de clădiri vechi cu valoare istorică, trecutul ţinutului, care a dat culturii...

ION PRIBEAGU

ION PRIBEAGU Autor, Ionel Bejenaru Ion Pribeagu este pseudonimul cel mai consacrat al lui Isac Lazarovici, fiu al meleagurilor botoşănene, născut la Suliţa, la 27 octombrie 1887. Cu umorul său irezistibil a cucerit inimile a generaţii şi generaţii de români şi evrei, am putea spune de-a lungul unui întreg secol XX. Ziarele şi revistele vremii, în paginile cărora semna Ion Pribeagu, fie...

IN MEMORIAM – CU FĂNUŞ NEAGU PRIN BOTOŞANI

IN MEMORIAM CU FĂNUŞ NEAGU PRIN BOTOŞANI Autor, Ionel Bejenaru …Era înainte de căderea comunismului. Veniseră la Botoşani Marin Sorescu şi Fănuş Neagu, invitaţi ai forurilor de partid şi culturale ale judeţului. Împreună cu scriitorul Lucian Valea i-am însoţit în a participa la o întâlnire/şezătoare literară la „Electrocontact”. Traseul „Daciei” cu care...

MEMORIA BOTOŞANILOR. BOTOŞANII DE LA SIRET, VĂZUŢI DE ION SIMIONESCU

MEMORIA BOTOŞANILOR BOTOŞANII DE LA SIRET, VĂZUŢI DE ION SIMIONESCU Autor, Ionel Bejenaru Publicam, nu demult („Luceafărul”, 4/2011), „Botoşanii de la Prut, văzuţi de Ion Simionescu”, personalitate de prim rang a culturii şi ştiinţei româneşti, geolog, profesor universitar, academician şi Preşedinte al Academiei Române, fiu adoptiv al judeţului Botoşani. Acum, în descrierea...

MEMORIA TÂRGULUI HERŢA. BENJAMIN FUNDOIANU: HERŢA, CA O OBSESIE

MEMORIA TÂRGULUI HERŢA BENJAMIN FUNDOIANU: HERŢA, CA O OBSESIE Autor, Ionel Bejenaru Avangarda literară românească are în Benjamin Fundoianu (Benjamin Fondane – n. 14 noiembrie 1898, Iaşi – m. 2 octombrie 1944, Auschwitz – un ilustru reprezentant, într-o companie selectă, cu Max Bleher, Geo Bogza, Virgil Carianopol, Mihai Cosma, Gheorghe Dinu (Stephan Roll), Virgil Gheorghiu,...

NOTE, COMENTARII, IDEI: S.O.S. – MONUMENTELE BOTOŞANILOR (V)

NOTE, COMENTARII, IDEI S.O.S. – MONUMENTELE BOTOŞANILOR (V) MONUMENTUL FUNERAR AL FAMILIEI SOFIAN, DIN CIMITIRUL „PACEA” – BOTOŞANI, DEZMEMBRAT Autor, Ionel Bejenaru Recent, cu prilejul „NOPŢII MUZEELOR”, ediţia 2011, marele Cimitir „Bellu” al Bucureştilor, inclus pe lista UNESCO, a fost deschis nocturn vizitatorilor, motivul major fiind acela că, aici, îşi află loc 20%...

Apariţii editoriale la Agata: Ovidiu Chelaru – ,,Sita vremii”

Apariţii editoriale la Agata: Ovidiu Chelaru – ,,Sita vremii” Autor, Ionel Bejenaru Aşadar, o reîntâlnire cu Ovidiu Chelaru, tot pe calea poeziei. ,,Sita vremii” – actualul volum – i-a fost favorabilă, dându-i voie să treacă mai departe şi iată-l octogenar. Aşa că, atât cât crede şi când poate, autorul scrie, sărind peste lacrima ochilor săi senini, chiar...

În numele unei lecturi necesare

Sala Mare a Muzeului de Istorie Botoşani va găzdui joi, 5 mai 2011, orele 10:30, lansarea carţii „Împreună au făurit Istoria”, autor Laurenţiu C. Maftei. Moderatorul evenimentului va fi istoricul Ionel Bejenaru. În numele unei lecturi necesare Cartea de faţă, purtând semnătura Laurenţiu C. Maftei este o lucrare de şi despre istorie. Istoria românilor,...

SEMNAL – CARTEA BOTOŞĂNEANĂ. MARIA MOISOIU – ,,LEGENDA SATULUI DE ALTĂDATĂ. POEME”

SEMNAL – CARTEA BOTOŞĂNEANĂ MARIA MOISOIU – ,,LEGENDA SATULUI DE ALTĂDATĂ. POEME” Autor, Ionel BEJENARU Mari poeţi au ţinut să perenizeze legătura lor cu satul. Cu satul natal, cu satul copilăriei sau cu satul în genere. O face şi marele poet român Ion Pillat – „Nu sunt al lui, dar satul e în mine; / Trăieşte-n sufletu-mi cu toţi ai săi. / Simt cum...

MEMORIA ALBEI HUDEŞTILOR. ION ISTRATI – ,,LUMEA LUMILOR MELE

MEMORIA ALBEI HUDEŞTILOR ION ISTRATI – ,,LUMEA LUMILOR MELE Scriitorul Ion Istrati (n. 19 ianuarie 1921, s. Alba – c. Hudeşti, j. Botoşani – m. 25 ianuarie 1977, Iaşi) intră în literatura română cu romanul „Grâu înfrăţit” (1950), urmat de altele, şi altele, vreo 35 de cărţi, în care stă la loc de cinste lumea ţărănimii noastre, „lumea lumilor mele”,...

ARHIVELE BOTOŞANILOR ŞI POPĂUŢILOR. MIHAIL KOGĂLNICEANU – ÎN APĂRAREA TÂRGOVEŢILOR BOTOŞĂNENI

ARHIVELE BOTOŞANILOR ŞI POPĂUŢILOR MIHAIL KOGĂLNICEANU – ÎN APĂRAREA TÂRGOVEŢILOR BOTOŞĂNENI În şedinţa Camerei, din 15 februarie 1889, se introducea Proiectul de lege pentru împroprietărirea sătenilor pe moşiile Statului, pentru schimbul unor bunuri cu acele aparţinând aşezămintelor de utilitate publică şi cumpărare de domenii. A doua zi, 16 februarie 1889, în şedinţa...

MEMORIA BOTOŞANILOR. I. GR. OPRIŞAN ŞI BOTOŞANII

MEMORIA BOTOŞANILOR I.GR.OPRIŞAN ŞI BOTOŞANII Fară a putea preciza anul, oricum în perioada interbelică, publicistul şi scriitorul I.Gr.Oprişan vizita meleagurile Botoşanilor, vizita ocazionându-i un reportaj, „Meleagurile lui Eminescu”, inclus în volumul „Luminişuri” (Tipografia „Cugetarea”, Bucureşti, f.a.). Cert este, cum reiese din text, i-au fost călăuzitori Tiberiu...

MIHAIL SADOVEANU DESPRE EUGEN NECULAU ŞI ,,PROBLEMA RIDICĂRII SATULUI ROMÂNESC

MIHAIL SADOVEANU DESPRE EUGEN NECULAU ŞI ,,PROBLEMA RIDICĂRII SATULUI ROMÂNESC Eugen D. Neculau (n. 29 decembrie 1900, Ungureni – Botoşani – m. 20 octombrie 1974, Iaşi) se înscrie printre reprezentanţii de seamă ai şcolii sociologice româneşti. Printre altele, a fondat la Ungureni, Căminul Cultural, în 1927, devenit Universitate Populară, în 1936, prima Universitate Populară...

NOTE, COMENTARII, IDEI. S.O.S. – MONUMENTELE BOTOŞANILOR

NOTE, COMENTARII, IDEI S.O.S. – MONUMENTELE BOTOŞANILOR De cele mai multe ori, când situaţia economică (de la noi) impune tăieri salariale,de pensii, ajutoare sociale, atenţia opiniei publice nu se mai canalizează către alte cele, precum protejarea şi promovarea monumentelor istorice şi de arhitectură reprezentative ale judeţului Botoşani. O bună parte a acestora se încadrează,...

ARHIVELE SĂVENILOR. HRISOVUL DOMNESC DE ÎNFIINŢARE A TÂRGULUI SĂVENI – 7 AUGUST 1818

ARHIVELE SĂVENILOR HRISOVUL DOMNESC DE ÎNFIINŢARE A TÂRGULUI SĂVENI – 7 AUGUST 1818 „Cu mila lui Dumnezeu, noi Scarlat Alexandru Calimah VV, Domn Ţării Moldaviei. Pretutindene lucrarea alijverişului (n.n. afacere comercială) este o mijlocire în care stă temeiul cel mai cu deadinsul a fericirii noroadelor. De vreme ce prin aceasta, nu numai locuitorii de obştie, având chipul de a...

SPRE VIAŢA DE DINCOLO I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA ÎN LUMEA MARILOR SCRIITORI ROMÂNI

SPRE VIAŢA DE DINCOLO I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA ÎN LUMEA MARILOR SCRIITORI ROMÂNI Dincolo de istoria cărţii în sine, dincolo de istoria unei cărţi anume chiar procurarea unei cărţi are istoria sa. În cazul de faţă, la sfatul prietenului Lucian Valea, totodată coleg la Muzeul Judeţean Botoşani, mi-am procurat cartea „Rotonda plopilor aprinşi” a lui Valeriu Anania, numele de mirean...

UN FOCAR DE CULTURĂ – BIBLIOTECA LUI GHEORGHE EMINOVICI CĂMINARUL

UN FOCAR DE CULTURĂ – BIBLIOTECA LUI GHEORGHE EMINOVICI CĂMINARUL Mijlocul secolului al XIX-lea aducea un suflu nou de cultură şi deşteptare românească, peste o generaţie făuritoare şi părtaşă, rând pe rând, a Revoluţiei paşoptiste, a Unirii, a Independenţei, trepte cruciale ale României moderne, într-o dăruire, sacrificiu şi cutezanţă exemplare, generaţie căreia căminarul...

ARHIVELE TUDOREI: ASASINATUL DE LA TUDORA – 4 DECEMBRIE 1893

ARHIVELE TUDOREI ASASINATUL DE LA TUDORA – 4 DECEMBRIE 1893 Comisă la 4 decembrie 1893, în Postul Crăciunului, CRIMA DE LA TUDORA se încadrează perfect între cele două mari răscoale ţărăneşti, din 1888 şi 1907. Fireşte, a făcut valuri în presa centrală şi locală a vremii. Începem cu un document oficial, anume Raportul Procurorului Tribunalului Judeţului Botoşani către...

MEMORIA BOTOȘANILOR …ŞI UN CĂLĂTOR ROMÂN LA BOTOŞANI, RĂDUCANU ROSETTI ,,CEL TÂNĂR

MEMORIA BOTOȘANILOR …ŞI UN CĂLĂTOR ROMÂN LA BOTOŞANI, RĂDUCANU ROSETTI ,,CEL TÂNĂR Autor, Ionel BEJENARU După ce Botoşanii se regăsesc în scrierile a numeroşi călători străini – Johann Sommer (sec.al XVI-lea), Johann Mayer, Conrad Iacob Hiltebrant, Johann Christoph Wagner Norimbergensis (sec.al XVII-lea), abatele Boscovich, baronul de Tott, I.Haquet, Mikosha, Andreas Wolf...

PLUGUŞORUL „LUCEAFĂRULUI”

PLUGUŞORUL „LUCEAFĂRULUI” Autor și urător, Ionel BEJENARU Aho, aho! Daţi-vă lângă fereastră (Sau, poate, lângă nevastă) S-ascultaţi urarea noastră. Am venit cu pluguşorul, „Luceafăru”-i urătorul, Să întâmpinăm în prag Anul Nou, atât de drag, Care-n ultimă instanţă-i Anul nostru de speranţă. Hai, cu foc, din zurgălăi Şi, din piepturi, hăi, hăi, hăi! Anul Vechi...

ARHIVA BOTOŞANILOR. ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI

Primit pentru publicare: 30 dec. 2010 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 31 dec. 2010 Actualizat: 24 aug.2016 ARHIVA BOTOŞANILOR ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI Era în primăvara anului 1944. La 7 aprilie 1944, Armata Sovietică „eliberatoare” intra în Botoşani, „eliberând” oraşul. La Moscova, evenimentul era marcat cu 15 salve de tun,...

ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE … ŞCOLI ÎN ORAŞUL BOTOŞANI

ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE … ŞCOLI ÎN ORAŞUL BOTOŞANI ,,De vreme ne-am încredinţat Domnia mea, că la târgul Botoşani este trebuinţă ca să fie o şcoală domnească, pentru învăţătura copiilor, după cum a mai fost şi înainte, iacă dar şi Domnia mea am dat uric, ca să se facă o şcoală la târgul Botoşani, se arată în actul domnesc din 28 decembrie 1759 a lui...

NICOLAE IORGA – UN PORTRET DUPĂ SCRISUL SĂU

NICOLAE IORGA – UN PORTRET DUPĂ SCRISUL SĂU Poate fi definit un om, o personalitate, după scrisul său? Poate-ne răspunde Henri Stahl, stenograf în Parlamentul României, în primele decenii ale veacului al XX-lea. Aflat, prin vrerea soartei, în vâltoarea politicianismului înalt, naţional, fie şi ca observator al acestuia, Henri Stahl le-a schiţat, pe baza analizei grafologice, veritabile...

NICOLAE IORGA, VORBIND LA RADIO BUCUREŞTI DESPRE… BOTOŞANI

NICOLAE IORGA, VORBIND LA RADIO BUCUREŞTI DESPRE… BOTOŞANI Acum aproape 80 de ani marele istoric N. Iorga acoperea cele 15 minute ale conferinţei sale din cadrul Universităţii Radio – o emisiune de largă audienţă a Radiodifuziunii Române – cu evocarea Botoşanilor. Ceea ce a rostit – săptămânalul botoşănean „Săptămâna” consemnând în cronica unui reputat...

70 DE ANI DE LA ASASINAREA LUI N. IORGA. TOATE GÂNDURILE BOTOŞĂNENILOR DUCEAU LA N. IORGA

70 DE ANI DE LA ASASINAREA LUI N. IORGA Autor, Ionel Bejenaru TOATE GÂNDURILE BOTOŞĂNENILOR DUCEAU LA N. IORGA Luna aceasta, noiembrie, aduce cu sine marcarea comemorării a 70 de ani de la tragica moarte a savantului N. Iorga, fiu de vază al Botoşanilor. Legăturile lui N. Iorga cu Botoşanii natali au fost numeroase, trainice şi benefice. Întru ilustrare, în aprilie 1906, Al. Ganano îi...

ARHIVA BOTOŞANILOR. ACADEMICIANUL VASILE MÂRZA ŞI ORIGINEA SA BOTOŞĂNEANĂ,CONFORM UNEI SCRISORI A DOMNIEI SALE

ARHIVA BOTOŞANILOR ACADEMICIANUL VASILE MÂRZA ŞI ORIGINEA SA BOTOŞĂNEANĂ, CONFORM UNEI SCRISORI A DOMNIEI SALE În 1994, Acad.Prof.Dr.Doc.Vasile Mârza (n. 30 dec. 1902, com. Şipote – jud. Iaşi – m. 10 nov. 1995, Iaşi) îmi trimitea următoarea scrisoare, prima şi ultima, edificatoare pentru subiectul abordat. Începe, firesc, cu adresantul – ,,D-lui Director Bejănaru –...

MEMORIA BOTOŞANILOR. ION APĂTEANU – UN BUN MEMORIALIST AL BOTOŞ

MEMORIA BOTOŞANILOR ION APĂTEANU – UN BUN MEMORIALIST AL BOTOŞANILOR Pe Avocatul Ion Apăteanu l-am cunoscut personal. Era spre 1980. Longeviv, încă venea la mine la muzeu, fie şi la 96 de ani, pentru conversaţie. Cu bastonul său seniorial, nelipsit ajutor la o atare vârstă. Se născuse în 1884 la Dorohoi şi terminase studiile secundare la Botoşani (Liceul „A. T. Laurian”). Urmase...

SOLI DIN REPUBLICA MOLDOVA LA BOTOŞANI

SOLI DIN REPUBLICA MOLDOVA LA BOTOŞANI În ziua de 31 august 2010, chiar de Sărbătoarea Naţională a Republicii Moldova „Limba noastră cea Română”, la puţin timp, deci, după Ziua Independenţei (27 august), la invitaţia Uniunii Vatra Românească – Filiala Botoşani, în colaborare cu Cercul Militar Botoşani şi Muzeul Judeţean Botoşani, au fost oaspeţii noştri trei emisari...

MEMORIA BOTOŞANILOR. BOTOŞANII COPILĂRIEI ŞI TINEREŢII LUI CONSTANTIN PRISNEA, ÎNAINTE DE „ALUNGAREA FARAONILOR”

MEMORIA BOTOŞANILOR. BOTOŞANII COPILĂRIEI ŞI TINEREŢII LUI CONSTANTIN PRISNEA, ÎNAINTE DE „ALUNGAREA FARAONILOR” Botoşănean, get-beget, scriitorul şi publicistul Constantin Prisnea (2 februarie 1914, Botoşani – 22 aprilie 1968, Bucureşti) include în opera sa, „După alungarea faraonilor” (ESPLA, Bucureşti, 1957) un noian de amintiri despre urbea natală, nu de după, ci înainte...

Arhiva Botoşanilor. BOTOŞANI – ORAŞ – GRĂDINĂ

Arhiva Botoşanilor BOTOŞANI – ORAŞ – GRĂDINĂ Puţină lume ştie că Botosanii figurau odinioară, în hărţile străinilor, ca staţiune balneo-climaterică (sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX). Tocmai pentru că era un oraş – grădină. Nu de puţine ori ne-a fost dat să întâlnim această apreciere a municipiului nostru, fie că a venit de la oaspeţi,...

MARIN TĂUTEANU – „FOTOGRAFIATUL INTERZIS”

MARIN TĂUTEANU – „FOTOGRAFIATUL INTERZIS” Am putea porni de la comanda ostăşească, desigur, „Pe loc repaus!”. Autorul, botoşănean, Colonel (r) şi-a dat-o şi a executat-o parcă singur. A ieşit la pensie, dar nu s-ar putea, nicidecum, că nu este activ. Printre o sumă de activităţi cotidiene s-a pus pe scris. A început cu acest prim volum (Liceul Militar), de amintiri, circumscris...

MIRCEA ELIADE… LA BOTOŞANI

Primit pentru publicare: 11 aug.2010 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 11 aug. 2010 Actualizat: 24 aug.2016 MIRCEA ELIADE… LA BOTOŞANI Român celebru, Mircea Eliade a servit exemplar cultura română – ,,Eu cred în viitorul culturii româneşti mai mult decât în viitorul culturii europene”, cum însuşi afirma, în 1971, cu o evidentă notă de mândrie. Din fericire, cercetând...

MARIE GOILAV – ARMEANCA DE LA RÂNGHILEŞTI

MARIE GOILAV – ARMEANCA DE LA RÂNGHILEŞTI În ,,Les Armeniens de Roumanie”, N. Iorga afirma, cu temei – ,,Botoşanii ar fi rămas mai departe satul urmaşilor lui Botăş, dacă n-ar fi fost Armenii. Burghezia armeană a fost aceea care a creat târgul”. Or, Goilavii sunt o veche familie armenească, parte a acestei burghezii. Originară din Ani, vechea capitală a Armeniei Mari,...

FILE DIN ISTORIA VORNICENILOR. AUREL TEODORESCU, FIU AL VORNICENILOR, SEMINARIST LA SEMINARUL TEOLOGIC – ORTODOX

Preot cărturar, folclorist, animator de frunte al vieţii culturale al Dorohoiului, Dumitru Furtună (n. 26 februarie 1890, Tocileni, jud. Botoşani, m. 15 ianuarie 1965, Dorohoi) a condus Seminarul Teologic – Ortodox, ,,Pimen Mitropolitul” din Dorohoi vreme de 9 ani (1923 – 1932). Printre absolvenţii săi se întâlnesc nume remarcabile ale preoţimii ortodoxe române – preot Porfir...

ARHIVA BOTOŞANILOR. CU C. GANE, „PRIN VIROAGE ŞI COCLAURI 1916-1917”, ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

ARHIVA BOTOŞANILOR. CU C. GANE, „PRIN VIROAGE ŞI COCLAURI 1916-1917”, ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL Trăgându-se din neamul Găneştilor, neam statornic în Moldova, Constantin Gane (27 martie 1885, Botoşani – 12 aprilie 1962), scriitor, istoric, participă, sub culorile Regimentului 37 Infanterie Botoşani, atât la Campania din 1913, din Bulgaria, în urma căreia va scrie „Amintirile unui...

ARHIVA BOTOŞANILOR. SCIPIONE BĂDESCU ÎN SOCIETATEA BOTOŞĂNEANĂ

ARHIVA BOTOŞANILOR SCIPIONE BĂDESCU ÎN SOCIETATEA BOTOŞĂNEANĂ Autor, Ionel BEJENARU În cimitirul ,,Eternitatea” din Botoşani, un frumos monument funerar străjuieşte mormântul lui Scipione I. Bădescu (2 mai 1847, Răştolţ – jud. Sălaj – 4 octombrie 1904, Botoşani.) Îi redăm inscripţia – ,,Scipione I. Bădescu, poet – publicist şi fost revizor şcolar. Ridicat prin...

UN ALBUM OMAGIAL DĂRUIT DE BOTOŞĂNENI MARELUI ACTOR TONY BULANDRA, SĂRBĂTORIT LA BOTOŞANI, LA 5 MARTIE 1933

UN ALBUM OMAGIAL DĂRUIT DE BOTOŞĂNENI MARELUI ACTOR TONY BULANDRA, SĂRBĂTORIT LA BOTOŞANI, LA 5 MARTIE 1933, PENTRU 30 DE ANI DE TEATRU Între tradiţiile culturale de rezonanţă ale Botoşanilor se înscriu şi sărbătoririle unor nume mari ale teatrului românesc. Să nu uităm că printre ele, cu prezenţe frecvente aici, la Botoşani, se regăsesc Aglae Pruteanu, Agata Bârsescu, Aristizza...

DIN CORESPONDENŢA LUI ION CREANGĂ CU NICOLAE GANE

DIN CORESPONDENŢA LUI ION CREANGĂ CU NICOLAE GANE Autor, Ionel BEJENARU În bogata corespondenţă a lui Ion Creangă (10 iunie 1839, Humuleşti – 31 decembrie 1889, Iaşi) cu Nicolae Gane (1 februarie 1838, Fălticeni – 16 aprilie 1916, Iaşi), acesta din urmă fost, printre altele, şi prefect de Dorohoi, se găseşte şi această frumoasă şi hâtră scrisoare, ca răspuns la întrebare...

ÎN AMINTIREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE – UN POEM AL LUI VASILE ALECSANDRI ADRESAT LUI NICOLAE PISOSCHI

ÎN AMINTIREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE – UN POEM AL LUI VASILE ALECSANDRI ADRESAT LUI NICOLAE PISOSCHI Autor,Ionel BEJENARU Vasile Alecsandri şi botoşăneanul Nicolae Pisoschi au fost legaţi printr-o prietenie de o viaţă, prin, în primul rând, convingerile lor paşoptiste şi unioniste. Botoşăneanul Nicolae Pisoschi a fost primul care 1-a propus pe Cuza Domn, în şedinţa Partidei...

BUSTUL POETULUI MIHAI EMINESCU DIN PARCUL „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOŞANI

Primit pentru publicare: 11 ian. 2010 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 11 ian. 2010 Editor: Ion ISTRATE BUSTUL POETULUI MIHAI EMINESCU DIN PARCUL „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOŞANI În 1889, la un congres al studenţimii române, desfăşurat la Ploieşti, studentul de atunci Corneliu Botez, botoşănean, scriitorul şi consilierul juridic de la Curtea de Casaţie, de mai târziu, autor...

BOTOŞANII ÎN PUBLICISTICA EMINESCIANĂ

BOTOŞANII ÎN PUBLICISTICA EMINESCIANĂ În 1989, la împlinirea unui secol de la trecerea în eternitate a lui Mihai Eminescu, Botoşanii au găzduit o manifestare omagială a presei române, un simpozion sub genericul „Eminescu publicist”, organizat de către Consiliul Ziariştilor, filiala sa din Iaşi şi redacţia ziarului ,,Clopotul”, cu sprijinul Comitetului de Cultură. Intervenţiile,...

Pluguşorul ,,Luceafărului”

Pluguşorul ,,Luceafărului” Aho, aho! Primiţi cu uratul? Am venit cu pluguşorul După care aţi dus dorul Şi, ca lucru foarte rar, C-un ,,Luceafăr” literar; Merită să îi primiţi, Merită să-i auziţi În urarea lor de bine, Zis-aşa cum se cuvine. Roată, măi Şi hăi, hăi, hăi! Pleac`acum un an beteag, Ce-l dăm colo în vileag, An beteag, băgat în criză Păcat de ea dializă ! An...

PLUGUȘORUL

PLUGUȘORUL (variantă) A consemnat Ionel Bejenaru Aho, aho! Plugurelul mititel, Cu rotițele de fier, Trag băieți vârtos la el. Plugușor cu șase boi: Cei dinainte, Cu coarne frânte; Cei de la mijloc, Cu steble de busuioc; Cei de la roată, Cu coarne `nvoaltă. Hai mai tare cu colacul, Că farmă boii pragul! Avem doi buhai Cu jugul de putrigai, Cu proțapul de mălai, Unde dai, Acolo stai. Hai...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături

Articole scrise de Ionel BEJENARU