Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Revista LUCEAFĂRUL

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Articole scrise de acelaşi autor

ARTUR ENĂȘESCU

Istoria culturii 1 DECEMBRIE – ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI. 91 DE ANI DE LA MAREA UNIRE DIN 1 DECEMBRIE 1918 UN MILITANT PENTRU MAREA UNIRE: POETUL BOTOŞĂNEAN ARTUR ENĂŞESCU (1889 – 1942) Autor, Ionel BEJENARU Autor al poemelor Cruce albă de mesteacăn și Rița ţiganca devenite cunoscute romanţe, „Artur Enăşescu, cel căruia viaţa nu i-a fost decât durere, s-a afirmat, în anii...

ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB – 75 ANI

ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB – 75 ECOURI ALE SĂRBĂTORIRII SAVANTULUI Autor, Gheorghe Burac „Dacă vei avea aur în sufletul tău, în licăriri de aur va străluci tot ce porneşte de la tine” Nicolae Iorga Reamintim cititorilor revistei noastre că, la 12 octombrie a.c., academicianul Alexandru Zub, savant şi filozof al istoriei, a împlinit frumoasa vârstă de 75 de ani, prilej al...

COMUNA POPEŞTI

COMENTARIU UN STUDIU DE MAXIMĂ REFLEXIVITATE DESPRE COMUNA POPEŞTI Autor, Georgica MANOLE Petre Abeaboeru, consătean de-al meu, ambii fii ai Popeştiului vrâncean, este membru al Ligii Scriitorilor din România (LSR), vicepreşedinte al Filialei Vrancea al LSR şi un împătimit cercetător al trecutului neamului nostru românesc. În acest context, alături de alte lucrări similare ale autorului,...

PIATRA NESTEMATĂ LA LOCUL POTRIVIT

PIATRA NESTEMATĂ LA LOCUL POTRIVIT autor, Ion Istrate Fondarea revistei de cultură ,,Luceafărul” se constituie ca o izbândă a colectivului Editurii Agata în demersul său pentru promovarea culturii și spiritului creator din plaiul eminescian. Iniţiativa proprie și tenacitatea acțiunii pentru promovarea aceastei idei a găsit, până la urmă, sprijin la adevărații oamenii din spațiului...

Cultul pământului

Trenul personal care îl ducea pe Dumitru Dascălu spre localitatea natală, situată undeva în inima Podişului Moldovei, se târa leneş printre ogoarele cu holde sărace şi pipernicite, cu frunzele ofilite şi răsucite de căldura arzătoare a soarelui din miez de zi şi mijloc de vară. Multele suprafeţe de pământ nelucrat, arse de secetă şi inundate de buruieni, îi provocau profesorului...

Să ne amintim de Mihai Munteanu

SĂ NE AMINTIM DE MIHAI MUNTEANU – POET, PROZATOR, DASCĂL ȘI OM DE EXCEPȚIE ! La 20 noiembrie 2009, poetul și prozatorul MIHAI MUNTEANU ar fi împlinit 79 de ani. Nu a fost să fie așa, marele poet s-a grăbit în drumul său spre eternitate și la 19 mai a.c. a lăsat în urma sa o vastă operă, cea mai mare parte nefiindu-i publicată. În dorința noastră de a-i păstra vie memoria...

Poezii, de Teodor Jacotă

Pamflet într-o cocină luxoasă cu padoc şi cu rigole douăzeci de porci de rasă mustăcesc clipe frivole – eu sunt marele alb mare succesibil, ascendent duc scrofiţe la culcare le ofer divertisment – eu sunt ins politic tare activez în trei partide trei convenţii, ca atare travestite, suicide am bun gust la cherestea ucid crânguri şi păduri am trei pensiuni sadea proteine, murături bărbieresc...

„Politica, tutun si alcool”

„POLITICĂ, ALCOOL ŞI TUTUN” – O CARTE ÎNDRĂZNEAŢĂ ŞI ULUITOR DE SINCERĂ – Profesiunea de jurnalist şi-a constituit azi o adevărată cultură instituţională. Există şi un cod deontologic al ziaristului din România. Sunt contabilizate 15 principii ziaristice care stau la baza moralei profesiei. Deşi îi erau suficiente, Ioan Rotundu respectându-le pe toate, a simţit nevoia...

TUDOR PAMFILE

TUDOR PAMFILE Autor, Prof. Chirică Beţianu Întemeietorii revistei au fost P.S. Iacob Antonovici, Tiberiu Crudu, C. Capră, D. Capră, Econom D. Furtună, I. Josan, Elena T. Pamfile, D. Urzică şi alţii. Revista a fost intitulată aşa în memoria marelui folclorist Tudor Pamfile care a publicat 40 de volume, o comoară întreagă ce oglindeşte graiul şi...

Cu Al. Borza, cu dragoste şi durere despre Basarabia

Cu Al. Borza, cu dragoste şi durere despre Basarabia Prof. Ionel Bejenaru Mare om de ştiinţă, botanist şi geobotanist (ctitor al geobotanicii în ţara noastră), ardelean de origine, Al. Borza (1887-1971) conferenţia la Ateneul Român din Bucureşti, în seara de 9 februarie 1936, pe tema „Basarabia noastră”. La data aceea, deşi Basarabia...

,,Tudor Pamfile” (VI)

Întemeietorii revistei au fost P.S. Iacob Antonovici, Tiberiu Crudu, C. Capră, D. Capră, Econom D. Furtună, I. Josan, Elena T. Pamfile, D. Urzică şi alţii.

Alexandra Opriţescu

Despre mine: Mă numesc Alexandra Violeta Opriţescu, m-am născut pe 11 mai 1994 în Petroşani, judeţul Hunedoara, am 15 ani şi sunt în anul I de liceu. M-am născut între braţele munţilor care au răbdarea să aştepte încă o poetă venită din VALE. Am participat la multe concursuri şcolare, am publicat în ziare locale, dar niciodată într-o revistă. Am fost plecată o perioadă de...

ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB – 75

ANIVERSĂRI Colegiul de redacţie al revistei ,,LUCEAFĂRUL” trăieşte, odată cu toţi cei care vă cunosc şi vă preţuiesc, bucuria sărbătoririi Dv., cu prilejul aniversării zilei de naştere, la împlinirea venerabilei vârste de 75 de ani. În acest miez de toamnă, când lumea ştiinţifică românească, însăşi elita acesteia, Academia Română, vă proiectează atât de luminos...

Folclor fără frontiere. Perspective europene

IV. Perspective europene Împotriva unei anumite orientări a folcloristicii româneşti ce tinde să definească autenticul creaţiei populare doar prin prisma aşa-numitei purităţi tradiţionale, înclin să cred că folclorul s-a adaptat şi se adaptează mereu la transformările economico-sociale, interpreţii preluând din rezervorul tradiţiei mijloace expresive poetice şi muzicale cărora...

CONSTANTIN COJOCARIU – un istoric şi dascăl exemplar

Paul Ungureanu: Pentru început, vă rog stimate domnule Constantin Cojocariu, un scurt curriculum vitae pentru cititorii noştri. Constantin Cojocariu: Am văzut lumina zilei la 19 mai 1940 în comuna Zamostea, judeţul Suceava, comună cuprinsă între lunca râului Siret şi o pădure seculară prin care, până la Marea Unire, trecea frontiera dintre Regatul României şi Imperiul Austro-Ungar....

„Steluţa”, prima revistă literară botoşăneană şi primul cenaclu literar botoşănean – 1868

Primit pentru publicare: 10 sept. 2009 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 11 sept. 2009 Revista Luceafărul.net – Anul 1 – Numărul 9 – 11 septembrie 2009 Actualizat: 25 aug. 2016 „Steluţa”, prima revistă literară botoşăneană şi primul cenaclu literar botoşănean – 1868 Inspirându-ne dintr-o înţeleaptă vorbă românească, veche de când lumea, am putea...

Revista Moldovei (V)

Cu perseverenţă, revista sprijină Comitetul pentru ridicarea Monumentului Eroilor din Botoşani, publicând în paginile sale apeluri fierbinţi către populaţia judeţului, arătând ,,să nu uităm însă că moştenirea ce o stăpânim astăzi este plătită cu jertfa supremă a sute de mii de suflete de ale părinţilor, fraţilor, prietenilor noştri şi cinstirea memoriei acestora, nu se...

TRAVERSÂND UN MARE OCEAN

Traversând un mare ocean Autor, Dumitru Ivan Scriind volumul „Vâslaş în luntrea vieţii”, domnul Vasile Fetescu porneşte, mărturisit, spre realizarea unui op memorialistic, apreciind, din capul locului, că „este o încercare curajoasă şi riscantă pentru că nu poţi să prevezi cum vor primi cititorii oferta ta, în ce măsură vor aproba sau nu demersul tău, dacă îi va interesa...

S-O APĂRAȚI PE MAICA BENEDICTA!

S-o apărați pe Maica Benedicta! Autor, Lucia Olaru NENATI ,, … a trăit şi s-a desăvârşit sprijinind şi generând împlinirea altora, într-un timp ce se proiectează, prin perspectiva actuală, ca unul damnat aprioric, al dominaţiei comuniste, în care aparent toate au fost infestate de acest virus falsificator. Dar, aşa cum am susţinut de multe ori, un om nu poate alege când...

ZOE DUMITRESCU BUȘULENGA

ZOE DUMITRESCU BUȘULENGA (1920-2006) Născută la 20 august 1920, Bucureşti. Studii muzicale la Conservatorul „Pro-Arte”, apoi juridice şi filologice (anglo-germanistică, istoria artelor), 1970 – doctorat: Renaşterea – Umanismul – Dialogul artelor. Bogată activitate didactică: Preşedinta Comitetului Naţional Român de Literatură Comparată; Visiting Professor la Universitatea...

FAȚA PLUTONICĂ A LUI EMINESCU

FAŢA PLUTONICĂ A LUI EMINESCU Prof. Mihaela Paula Manole Considerând că aproape toate studiile dedicate poeziei eminesciene pornesc de la metoda teoretică şi analitică impusă de G. Călinescu, sau de la cele spuse, mai ales despre postumele aduse la lumină, de Perpessicius, I. Negoiţescu vine în critică aducând o altă „faţă” a lui Eminescu. După Negoiţescu, Eminescu...

TREI MĂTUȘI IURAȘCU ALE LUI MIHAI EMINESCU

TREI MĂTUȘI IURAȘCU ALE LUI MIHAI EMINESCU ÎN CONDICA MĂNĂSTIRII AGAFTON DIN 1872 Autor, Ionel Bejenariu ,,Condica de toate Monahiile ce sî află în Monastirea Agaftonul, Plasa Târgului, Județul Botoșani,...

De la educație și cultură

la strategii pentru îmbunățirea mediului de afaceri din zona transfrontalieră România – Republica Moldova Autor: Raluca Ivaniciuc Modelul democraţiei europene este unul al cooperării, care se fundamentează necesar pe participarea tuturor actorilor comunitari. Ca reflectare perfectă în practică a principiilor democraţiei participative, autorităţi, instituţii media...

Apariţii editoriale – Sonete, Mihai Munteanu

Apariţii editoriale – Sonete, Mihai Munteanu La Editura Quadrat a apărut recent volumul ,,Sonete” al regretatului poet, scriitor, memorialist, Mihai Munteanu. Deși editorul a promis autorului că volumul va fi prefațat, aceasta nu s-a întâmplat. Este o concluzie pe care o descifrăm din mărturiile domnului Dumitru Ivan înserate la sfârșitul volumului: ,,Conform unei înțelegeri...

Revista Moldovei

Primit pentru publicare: 13 iul. 2009 Autor: Prof. Chirica BEȚIANU Actualizat: 16 sept.2016 Editor: Ion ISTRATE Revista Moldovei Comitetul de redacţie al revistei era format din Tiberiu Crudu (profesor), director la Şcoala Normală; secretar de redactie Răutu N. N., profesor la Şcoala Normală; Chiricuţă Toma – profesor; Halunga Octav – profesor; Popescu Constantin-avocat....

DUMITRU CORBEA, UN POET AL SATULUI

DUMITRU CORBEA, UN POET AL SATULUI „Nu e mare opera unde e mult material, ci aceea unde e mult suflet” (N. Iorga) În zorii veacului trecut, tânăra – pe atunci – familie de ţărani, Tinca şi Dumitru Cobzaru, din Sârbi, comuna Vlăsineşti, a adus pe lume şapte copii: cinci fete şi doi băieţi. Dumitru a fost primul băiat (motiv pentru care i s-a şi pus numele tatălui),...

Studiu de cercetare: Cămăşi de sărbătoare

Studiu de cercetare Cămaşa de sărbătoare din Colecţia Muzeală Conceşti şi Cămaşa de sărbătoare din Colecţia Muzeală Ungureni – sat Mihai Viteazu, două cărți apărute la Editura Agata, 2009. Muzeograf Eva Giosanu, Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi Cărțile de etnografie sunt adevărate cărți de povești, dar ale unor povești adevărate despre oameni de poveste:...

Omagiu şcolii Vlăsineşti! EFIGIA UNUI APOSTOL: ION SIMION TRUFIN

EFIGIA UNUI APOSTOL ION SIMION TRUFIN (învăţător, autor de maanuale, editor de gazete şi publicist, făclier al obştii săteşti, parlamentar, ofiţer, participant la două războaie, cetăţean de onoare postmortem al comunei Vlăsineşti) A văzut lumina zilei la 28 septembrie 1875, în satul Sârbi din comuna Vlăsineşti, într-o familie de clăcaşi. După ce termină şcoala primară,...

Concursul Agata 2009

Concursul Naţional de Software Educaţional Agata 2009 Editura AGATA în parteneriat cu Asociația GREPIT, în perioada 13 mai-13 iunie a.c., la Botoșani, organizează Prima Ediție a Concursului Național de Creație ”Sofware Educational-Agata 2009 „. Ediția din acest an, a cărei fază de masă s-a desfășurat în perioada 13-31 mai 2009, va reuni în etapa finală 10 participanți din...

Tudor Chelariu

TUDOR CHELARIU După ce își probează talentul înnăscut la diferite concursuri literare pe plan local și în unele reviste școlare rapidistul poet, deși declară că e ,,un copil ca și tine”, este un autor matur ce ne îndeamnă ,,Să învățăm de la ape/ Să fim puri, …” , un autor care se spune pe sine spunând ceva despre poezie, într-un permanent dialog cu sine,...

Un roman al Câmpiei Moldovei

UN ROMAN AL CÂMPIEI MOLDOVEI de Georgică Manole „Vine trenul Principessa” (Agata, Botoşani, 2003), roman scris de Dorin Baciu, este, categoric, un roman al Câmpiei Moldovei. Şi, din acest punct de vedere, Dorin Baciu umple un gol în literatura română, fiindcă zona geografică a Văii Jijiei nu era bifată pe o hartă a abordărilor literare. Venind să completeze...

Ion, alesul lui Dumnezeu

Pe când se potcoveau puricii cu potcoave de argint şi broaştele aveau păr pe limbă, auzit-am de un moş bătrân care nu avea pe lumea asta decât două lucruri: feciorul şi un motan. Pe flăcău îl chema Ion, iar pe motanul cel negru şi neastâmpărat îl chema Culiţă, însă toţi îl strigau Liţă. Erau atâta de săraci, că nici muştele nu trăgeau la casa lor, că nu aveau ce găsi...

Cazanul de ţuică, vinovat de încălzirea globală…

Publicat 2 mai 2009 Republicat: 22 Febr.2019 Chimia românească, chiar dacă nu a vânat niciodată un Premiu Nobel, a avut, totuşi, unele realizări. Ar fi mare păcat să o reducem la chipul tâmp al Elenei Ceauşescu, exponentul ei emblematic. În schimb, alchimia noastră e pe nicăieri. Românul nu şi-a bătut niciodată capul să facă aur din resturi menajere. Ştia că e zadarnic....

Interviu cu jurnalistul Ioan Rotundu

P.U.: Pentru început, vă rog un scurt curriculum vitae. I.R.: Am primit lumina pământeană, și la vremea cuvenită pe cea creștină, în satul Dângeni, județul Botoșani, la 5 ianuarie 1952, când țăranii erau desțeleniți de proprietate de către regimul comunist. Nu prea înțelegeam atunci mare lucru, dar vedeam îngrijorarea de pe fața părinților și a surorii mai mari. Apoi...

Transfer de personalitate

Primit pentru publicare: 10 aprilie 2009 ARHIVA REVISTEI LUCEAFĂRUL (BT) Autor: Georgică MANOLE, redactor șef al Rev. Luceafărul (Bt) Publicat: 11 aprilie 2009 Actualizat: 05 oct. 2016 Editor: Ion ISTRATE Transfer de personalitate Câteva observaţii m-au făcut să abordez problematica transferului de personalitate, cu precădere în latura sa negativă: 1) Constatarea Andrei...

Vis de artist

La sfârşitul lunii martie, la Botoşani, locul în care sălăşluieşte poezia, muzica i s-a alăturat discret pentru a alcătui o Gală a folk-ului, care a reunit pe scena Teatrului ,,Mihai Eminescu”, alături de liceenii pasionaţi de acest gen de muzică, mari artişti, precum: Mircea Baniciu, Vasile Şeicaru, Zoia Alecu, Ovidiu Mihăilescu, Maria Gheorghiu. Acţiunea organizată...

(Auto) Sfaturi

56. Speranţa este considerată una dintre virtuţile creştine (Ileana Vulpescu); 57. Fiţi atenţi, trăim o prostire progresivă (Adrian Păunescu); 58. În România funcţionează o singură lege: Legea gravitaţiei (Ileana Vulpescu); 59. Ne putem înfrâna să păcătuim, dar nu ne putem înfrâna să murim (Leon Wieseltier); 60. A şti pe de rost un lucru înseamnă a ţi-l asuma...

ESEU cu … 13 artistic

De pe strapontina 13 voi urmǎri câteva destine în artǎ. Mai mult ca în alte domenii, arta presupune jertfire de sine. Mai mult ca în alte domenii, câţi nu ar vrea sǎ aibǎ gloria Mariei Callas, dar cine s-ar încumeta sǎ aibǎ sfârşitul ei prematur, atât de controversat şi tragic? Sau pe cele ale lui Esenin sau Nichita Stǎnescu? Când asupra unei cariere de notorietate îşi aratǎ colţii,...

ESEU cu … 13, mereu fatidic

ESEU cu … 13, mereu fatidic Cât de alergici pot fi americanii faţǎ de 13, dacǎ se feresc sǎ-şi numeroteze strǎzile, casele, apartamentele cu aceastǎ nenorocoasǎ cifrǎ. Sǎ fie oare din cauzǎ cǎ America a fost descoperitǎ de Cristofor Columb într-o zi de 13 (13.10.1492). Superstiţioşi sau nu, mareea de 13 mǎturǎ ţǎrmurile superstiţiilor...

ESEU cu … 13 istoric

Purtătorul de ghinion, 13, „îşi face veacul” în diferite perioade istorice. În anul 113, la Roma, a fost inaugurată Columna lui Traian, ridicată cu aurul din tezaurul dacic, însuşit în urma celor două războaie la care a ţinut să participe însuşi împăratul roman, conştient de miza bogăţiilor de la nord de Dunăre. Ceea ce începuse în Macedonia sub o aură norocoasă, tatăl...

ESEU cu… inevitabilul 13

În percepţia comună, 13 e aducător de ghinion. Puţini îndrăznesc a spune că le-ar purta noroc. Uneori 13 se încăpăţânează a marca un destin, fără a fi, explicit, mesager de rău sau bine. Ca în cazul lui Richard Wagner (identitate sub spectrul a 13 litere): s-a născut la 13.08.1813 (caz mai rar întâlnit, un an terminat în 13, dar numerologic tot 13; 1+8+1+3), an în care se împlineau...

Academicianul Alexandru Zub – Icoanele din sufletul său

ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB – ICOANELE DIN SUFLETUL SĂU Pentru ca pleiada marilor personalităţi ale culturii noastre naţionale, aureolată de numele lui Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga să strălucească şi mai puternic, meleagul botoşănean l-a dăruit ţării şi pe academicianul, de-acuma, Alexandru Zub, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice a Academiei...

„Biblioteca Vorniceni”

„BIBLIOTECA VORNICENI” Am avut privilegiul ca, timp de câteva bune decenii, să cunosc toate localităţile judeţului Botoşani – oraşe, comune, sate componente – păstrând în memorie oameni, locuri, întâmplări; ca impresie generală este aceea că o ierarhizare în funcţie de criterii pragmatice ar fi nepotrivită şi că oamenii se simt acasă indiferent...

Tripticul folcloric

TRIPTIC FOLCLORIC Dacă acceptăm că primele consemnări ale autorilor antici despre datinile şi obiceiurile populaţiei sedentarizate pe actualul teritoriu naţional fac parte dintr-o incipientă cercetare etno-folclorică, vom concluziona că interesul pentru cultura populară autohtonă este multimilenară. În acest sens, Xenofon consemnează în Anabasis dansurile...

Cântecul lebedei

CÂNTECUL LEBEDEI de Vasile Fetescu Domnul Vasile Fetescu, botoşănean prin naştere (de la Dorobanţi-Nicşeni) şi adoptat de ,,dulcele târg al Ieşilor”, fost director al Liceului ,,C. Negruzzi” şi al Liceului Pedagogic ,,Vasile Lupu”, de formaţie profesor de Pedagogie, fost elev al renumitei Şcoli Normale ,,Al. Vlahuţă”, din Şendriceni-Dorohoi (1942-1950),...

La nostra Marina

Din Basarabia, „acest cuvânt cu patru de „a”, ca o biserică ce are patru turle” (Ion Ungureanu), primim poezie scrisă de la o foarte tânără poetă: Marina Stanciu. Trimisă tocmai în aceste zile, când încă se mai aplică metode de intimidare şi teroare pentru orice tentativă de exprimare liberă, demonstrează faptul că nimic nu e întâmplător. Poeta e conştientă că...

Adrian Petrisor Aflacailor

Vârsta: 28 de ani Studii: Universitatea de Studii Agronomice din Iasi Ocupatia actuala: Agent de paza (dupa ce a mai fost sef ferma de pasari si consilier vânzari auto) Domiciliul: Paltinis, judetul Botosani Poezia lui Adrian Petrisor Aflacailor poate fi încadrata unui sistem peratologic pe zona naturii din sine, în sensul teoretizat de Gabriel Liiceanu: „natura din noi...

Poesis

Cantecul femeii desculţe Stevie uscata plante fara nume faceti-va toate bune de mâncat am ramas deodata singura pe lume fiindca puii mamii toti i-am îngropat Cleveteste satul sparge infinitul lumea e desculta-n sat si în oras a murit barbatul a murit iubitul si se ia de mine noul arendas Ni s-a dat pamântul Tarina pustie legea a fost...

Agata – 15 ani de activitate!

Anul acesta, Editura Agata aniverseaza 15 ani de activitate editoriaala. Pentru unii o zi cu ghinion, pentru noi o zi providentiala, 13 martie 1994, la Botosani, a fost ziua când s-a semnat actul de fondare al editurii. Demersurile pentru intrarea în legalitate au durat pâna în data de 13 mai 1994, când, a avut loc înscrierea ca persoana juridica la Registrul Comertului. Pentru botosaneni,...

Agata – 15 ani de activitate!

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături