Florin T. ROMAN   IA ROMÂNEASCĂ (pleonasm) Ia românească nu-i obiect de vestimentaţie. Ia românească e o poveste veche, frumoasă şi adevărată despre etnogeneza poporului român.      

Virgil CIUCĂ Sursa: http://confluente.ro/virgil_ciuca_1474453237.html Apărătorii de cetate   Cu teorii despre democraţie Ne-au fost impuse legi umilitoare Îngenunchiaţi sub jug şi silnicie Ne-au sufocat ginte minoritare Secătuită ţara se destramă Finanţele-s pe mână de borfaşi Preşedinţia – permanentă dramă Senatul ţării – pentru arendaşi Se construiesc secrete... 

Dumitru PETRAȘ       Lacrimi de sticlă   Ce trist plouă peste zare cu lacrimi de sticlă Zborul se îndoaie ca o umbră mare de vânt La telefon, secunda iubirii așteaptă să sune, Când glasul durerii vorbește prin lacrimi de sticlă. Locul în care iubirea lungă a durerii a plans Vorbește mamă, visul, vorbește numai cu tine Luna strălucește ca un ceas pe mâna cerului... 

Carmen BUZENCHE         PALIATIV   Azi mi s-a făcut dor de tine. Am închis un ochi în cinstea ta. Dar pleoapa grea n-a suportat chipul tău de pe retină- apărut ca într-un vis așa că ochiul s-a deschis. Am vrut să țin un moment de reculegere pentru o legătură ruptă, dar momentul nu a stat. în sfârșit timpul ține cu mine. Galaţi- Septembrie 2016  

Florin T. ROMAN   IMPLORARE Rugaţi-vă ! Rugaţi-vă pentru un biet călător cu mânile încleştate pe semnalul de alarmă. -Karenina! Karenina! Nu! Nu rostiţi cuvinte multe dar imploraţi-L visceral să oprească trenul preţ de câteva lacrimi, chiar înaintea ei, înaintea bietei femei, şi apoi urcaţi-vă împreună cu ea şi voi, amândoi, bărbatul şi femeia, într-un vagon de clasa... 

Nicolae Vălăreanu Sârbu       Poeme  ale tristeţii Tot mai înstrăinat În spatele lui mulţi se întreabă şi caută cum se poate pătrunde-n sâmbure, sâmburele-l aşază-n pământul atins cu palmele mângâietoare de povestitor. Măsoară aşa ca pentru sine orizontul şi gândeşte cum să dezmiede singurătatea cu verdele crud care iese din lujeri. Tot mai înstrăinat... 

Florin T. ROMAN   RAZĂ DE SOARE   Din când în când se-adună oceanul de lacrimi şi sare, strop cu strop, flux şi reflux, furtună, potop; ca oarecând Ulise, pe drumul de întoarcere, sunt în pericol de înec, aproape pierind, dar e de-ajuns o rază de soare la momentul potrivit, de care să mă prind. Da, o simplă, efemeră rază de soare şi hop, m-am ridicat în picioare precum... 

Jan TRISTEA   variabila constantei   erai pe când nu eram frumoasă și copilă și exiști pe cât voi exista dulcea mea mamă eram pe când nu erai frumoasă mea copilă și exiști pe cât voi exista frumoasa și copilă erai și nu eram eram și nu erai erai și eram eram și erai      

Nicolae Vălăreanu Sârbu       Poeme  ale tristeţii Tăcerea plânge în oraşul răvăşit de sărăcie Aud cum fluieră oasele vântului prin somnul copacilor, fântânile singurătăţii ascultă sunetele cântecului. Tăcerea plânge în oraşul răvăşit de sărăcie cu pensionari blestemnând orânduiala nedreaptă şi tinerii robiţi de bogăţie mor din imprudenţă. Totul... 

Boris MARIAN     Rateu Străzi pustii se împreună, Ca-ntr-un vodevil, sub lună, Ne iubim în vechiul parc, Crapă buzele și ard, Frunzele sunt suflete, Frunzele sunt scutece, Sfinți suntem fără sfințire, Ești mirare, eu sunt mire, Astragal și hyacint, Antracit preafericit, Trap mărunt, un trip secund, Zborul meu căzu-n ocean, Eu eram în Astrahan, Salt în timp , în spațiul... 

Ion IONESCU-BUCOVU       vine toamna Peste sineala cerului nautic Rotesc curcubeie de păsări călătoare, Septembrie se destramă în marame Iar vacanțele sfârșesc în derizoriu, Simfonia toamnei se scutură Peste ceremonia frunzelor moarte Iubita cade într-un lirism diabolic Făcând dedicații poeților, Un fel de Hamleți în negre pelerine, Ducând scheletele lui Orfeu În... 

Luminița ZAHARIA     iubirea e un psihopat   iubirea e un psihopat de etnie brontozaur ani de zile a pozat în rol pompos, de meşter faur iubirea e un tăntălău dus de nas de orişicine sare-n habitatul tău peste gard, fără ruşine iubirea e o cacialma la masa jocurilor sterpe îmbrăcată-n pijama cochetînd cu Euterpe iubirea e un Erich Fromm la ideal să ne condamne se-mbată... 

Tedodor EPURE       SEPTEMBRIE În septembrie Toamna a intrat în coloanele ei cu turmele de miei, bujorii laptelui, care s-au transformat în berbeci cu adevărat iar deasupra lor luna ca o lupoaică îi priveşte cu mult dor. Septembrie E o moară ce lucrează în vadul de sub cramă unde liniştea serii coboară în câmpia goală. În septembrie toamna cu privirea ei surâzătoare face... 

Boris MARIAN       Ce poate artistul? Artistul poate orice este uman și suprauman, Din atomi face o lume, dintr-o lume face un nucleu, Numai iubirea întrece orice poem. Nu știați? Tumbalalaika este și nu este. Ana lui Manole este și nu este. Întunericul începe de la voci. Vecia de la întuneric începe. Apoi? Copilul vrea o continuare. Țin ochii-nchiși să te mai văd o dată. Îi... 

Luminița ZAHARIA     percheziţie generală   între proză şi prozac stă numai un “c” sărac – c de la carbocif, vrei să zici?…. că tare te-ai umflat în pogonici! – vorbeam de manipularea limbii, ce ştii tu! azi nu mai există subiecte tabu pînă şi versul se negociază marile teme se reşapează inserţia pozelor de pe net e-n mare vogă vechile legi ale inspiraţiei... 

Vasile POPOVICI   . .   Jocul secundelor   Secundele-mi pătrund în osul de ţărână Şi se prefac în ani, să-mi fie grea povara; La secetă prelungă, se lasă apa din fântână Şi nu mai are apă, să-mi ude primăvara. De ce ar fi făcut pe om Cuvântul şi pentru ce? Mă-ntreb nu să mă aflu-n treabă, fără rost. Cu numai cerul, un boţ de cer punea-n matrice Şi altfel... 

Dumitru PETRAȘ         Nuntă fără mire Noaptea s-a liniștit și începe să doarmă Dragostea ta are gust de coacăză, femeie Fereastra casei se deschide cât o gârlă sub cer Se văd umbre bătrâne trecând prin ramuri de dor Ceasul se trezește și sună zgomotos în mine Oare cum ziua de azi va trăi fără viață? Și drumul nins, prin zăpadă va curge Cât o rădăcină... 

Lia RUSE      ELEGIE Din strãlucirea cupelor eu sorb doar vis, Așa,.. cum vara din sat,.. cum primul sãrut Si ce-a fost între noi, pentru mine ce-ai scris… O,.. aș vrea sã -tot- am doar trecut! Din cupã, încã, sorb cu melancolie O amintire prinsã-n suflet, surâzând, Nu-nțeleg de ce viața, azi, e târzie Și sorb iar, puțin vis fremãtând. Sunt în grãdinã, spice de lunã... 

Luminiţa ZAHARIA     limbajul corporal   limbajul corporal e important cînd vrei să te-angajezi la curţi înalte au cititoare de ochi, cititoare de mers, ba, am auzit, chiar cititoare de suflet. ai grijă la surîsul fabricat dacă nu e original, te-ai ars! ai grijă cum conjugi verbe de importanţă vitală a avea, a dori, a viza a fi nu e trecut în manualul de angajare aşa... 

Teodor EPURE       STATUIA DE LA PODUL ÎNALT Pe puntea unei corăbii de bazalt Statuia pare un vechi stejar înalt, Ştefan priveşte ale sale hotare Ce se întind până la marea cea mare. Capul lui incendiat de lumină Pare un soare-ncoronat să devină Spre care vizitatorii sunt vrăjiţi Ducând mâinile streaşină la ochi uimiţi. Raza din coroană e gata să râdă Ca un copil... 

PROZOPOEM  DE  MARIN  IFRIM         Onor la verii lui Shakespeare   Îmi place să cred că sunt neam prost cu Marin Sorescu Cel care mi-a fost corp lângă cartea mea de debut, în 1986. Un Sorescu mut dar vizibil, cu doamna sa lângă el, cu Regretatul Bucur Chiriac, cu soțiile lor și soția mea. Ce lume care nu mai e, dar care încă pune versuri pe Sufletul meu. Sorescu nu... 

POEM  DE  MARIN  IFRIM           Ioanid Romanescu În literatură nu există loc pentru fumat. Ori scrii, ori te duci în veșnicele spații albe. În literatură nu se scrie cu dosul literelor, asta e treaba gheișelor, a criticilor Literari. Ca unul Ștefănescu, de-o pildă. În literatură nu ești scriitor de acasă, de la Mama gramaticii. Când ”ajungi” scriitor, ești... 

Virgil CIUCĂ sursa: http://confluente.ro/virgil_ciuca_1472358556.html Fagul La o margine de lac S-a îndrăgostit de-un fag Cum era-nceput de veac Pomu-i devenise drag L-a îmbrăţişat tăcut I-a împărtăşit amorul Privind cerul nevăzut I-a sorbit prin trunchiu-i dorul Bolta i-a privit mirată Stelele cădeau în apă Umbra nopţii deşirată Purta mantia de capă O fată din satul meu Se... 

Dumitru PETRAȘ     Să vină Dumnezeu   E plin de boală timpul și îmbătrânit, Nici nu mai poate să meargă pe stradă. Ieri a primit un telefon de departe De pe o planetă încă necunoscuta Vor să vină meșteri și să-l repare puțin, Să-i facă radiografia umană, Să-I schimbe și grupa luminii, genetic vorbind Să-i pună celule stem din altă viață. Mama a început... 

Nicolae Vălăreanu Sârbu         Limba română Nu pot să vorbesc, să gândesc nici atât fără limba română înmugurind cuvintele-n gânduri, fără poezia care-mi respiră sufletul ca pe un aer ozonat de vocale puse fiecare-n silabe pe note sonore. Sunt sămânţa din care mama-n iubire m-a născut, fără cântecele ei de leagăn urzite-n somn n-aş putea denumi tot... 

Lia RUSE       GRAI DULCE ROMÂNESC O,..prea curată limbă românească Chipul tău este, mereu, înflorit mirat, Miezul inimii îmi arde murmurat Pentru tine rădăcină strămoşească… ………………………………………………… Te-am gângurit întâi, mi-ai fost lumină Şi atenţie, pe timpul  nerostit, Eu te-am şoptit, mereu, ca un iubit   Mai apoi, te-am... 

STelu Pop                                                         Prinos cuvântului                                  la 31 August – Ziua Limbii Române                                                 mi-e sufletul o colonadă ce sprijină un Univers,  un univers în care fiecare cuvânt... 

 

Teodor EPURE       RĂSUFLETUL LUI MĂ APASĂ       Îmi adun gândurile       Din toate valurile       Spumoase       Trăite-n vremuri dureroase       Și mă cert mereu       Cu tristețea mea       În ziua când       Inima mi-e rea.       Visul mi se preface       În pasăre neadevărată       Dar nu s-a întrupat niciodată       Și zboară... 

 

Vasile POPOVICI         Jucărie-a unui joc   La ce-a fost dată viaţa asta, Să folosească cui? Suntem împrăştiaţii lumii, Suntem ai nimănui.   Şi îmbrâncit ca într-un cerc, Atunci când eşti la mijloc, Nici nu realizezi că eşti O jucărie-a unui joc.   Cum orice joc se şi termină, Să intre alţii-n joc, La fiecare-i vine rândul Să stea şi el la mijloc.   Ca... 

Primit pentru publicare: 26 aug. 2016 Autor: Traian Calancia D`ale lu` CaLancea Publicat: 27 aug.2016 Editor: Olivian IVANICIUC Editor: Ion ISTRATE     D`ale lu` CaLancea DIALOG INCOMOD   Totul pleacă de la o întâmplare, care vrea să fie o  pildă. ,,Un bătrân s-a dus la un centru de reparații cu un telefon mobil. – Moșule, telefonul dumitale este în stare de funcționare,... 

Vasile POPOVICI     Vom fi însoţitorii universului Vulcanică, vezuviană şi ispită A unei clipe suspendate-n univers, Acum, tăcerea-ţi curge domolită În caierul zidirii ce s-a tors. În veşnicii aceleaşi ne vom întâlni, De vom avea noroc şi-ngăduinţa Lui, Şi câtă veşnicie ni s-o-ngădui, Vom fi însoţitorii universului. 26 august 2016  

Nicolae VĂLĂREANU SÂRBU         Pe un peron de gară Eu te-am iubit pe un peron de gară pe unde trenurile trec atât de rar s-a consumat cum tragi dintr-o ţigară, iubirea mi-a părut un hoby arbitrar. Şi te-am iubit pe-o bancă şubrezită când teiul vecin se scutura de floare, cu inima de muguri înverzită, să-mi laşi în viaţă o pată de culoare. Chiar dacă... 

Dumitru PETRAȘ         Zborul din umbra Când visul, peste umbre de dor, coboară Aprinde, mamă, lumânarea gândului să ardă Și cinstește, mamă, candela cu lacrimi de mir Amprenta dintre lacrimi nu poate să meargă, Numai clopotul tras deschide ecou peste flori de câmp. Și zborul din umbră se cere astăzi acasă Vrea să sărute floarea înflorită în crin Și glasul... 

Verb auxiliar   Eu te iubeam din viitor, când încă nu erai născută, pe când în tine nu era nici dor, nici taină, nici ispită.   Din destrămări te-am adunat în suflet să-mi sădeşti credinţă; mi-ai fost menire, gând, păcat şi puntea înspre nefiinţă.   Eşti cel dintâi şi ultim suvenir; erai, ai fost şi încă eşti un verb ajutător ce-l foloseşti în zicerea aceea-a lui... 

Vasile POPOVICI . . . . . . Valurile   Trec valuri, valuri, – valurile. De maluri se izbesc şi se întorc în valuri spre alte-ndepărtate maluri.   De veşnicii, aceleaşi valuri neogoite ca o zbenguială de copii, purtate-n ploi se reîntorc în valuri, ce iar şi iar cu duşmănie se izbesc de maluri.   Muşcând din malurile ţărmului sălbatic, îşi duc în ape prada şi o-neacă; îşi... 

  TE-AM CĂUTAT…         Vântul suflă la fereastră-n neștire,       Cerul revarsă lumină fluidă,       Sufletul mi-e bolnav de iubire,       Viața se repetă cu orice clipă.        Din somnul meu devreme ai dispărut       Și numai plânsul meu m-a auzit,       O ploaie de tristețe m-a cuprins,       Lacrimile pe obraz mi s-au prelins.      ... 

Primit pentru publicare: 20 aug. 2016 Redactor ediție: Olivian IVANICIUC Editor: Ion ISTRATE   Debut, în ,,Luceafărul” Botoșanilor Radu CHIOREAN Născut la 29 Mai 1972, în Sibiu. A studiat matematica. Iubește muzica si pe Emil Cioran. Îi place să scrie poezii, proză scurtă și aforisme cu determinarea și bucuria unui mare iubitor de cuvânt și de Dumnezeu.   primăvară  şi cum mă plimbam prin sufletul acestei femei  am simţit o primăvară eternă  o prospeţime ce... 

Vasile POPOVICI . . . . .   Visul unui mort    Frecându-se la ochi după un somn profund, privi în jur şi nu putu nimic să vadă. Era-ntuneric prea mult şi-ntunecat sub învelirea veacurilor îngropate. Cercă să meargă, dar n-avea picioare nici mâini să se agaţe de nicăieri; şi-şi aminti că nişte câini, dulăi de stână, trosneau între canini ciolanele-i crocante, de plug... 

Vasile POPOVICI . . . . . . . În zborul de cocor sunt ciclurile lumii Se cârduiesc în zi cocorii a plecare, cu eleganţă-n zbor a bun rămas; câţi dintre ei nu-şi vor găsi popas decât pe valul zbuciumat de mare?! Când au venit în primăvară timpurie, entuziaşti, copiii: „au sosit cocorii!” se desluşeşte-albastru-n faptul aurorii pe care vor pleca în toamna netârzie. În zborul... 

Vasile POPOVICI . . . . . . . Un nebun în minus   Copiii se-ntorceau bleojdiţi acasă de la joacă. Pe-ntinderea-nserării curgea bătut de toacă, iar clopotul de-aramă suna-ntr-un fel ciudat, ce şi-l împrăştia în valuri, valuri peste sat.   A fost, dar a plecat grăbit sinistrul călător, Chemat să stea în calendarele cereşti, să cânte-un recviem cu îngerii în cor şi-o să... 

Lia RUSE         JOC SUAV Joc suav, arşita zilei cu umbre lungi! Sângerând văzduhul, din nou, aluneca În sărbătoare, împărţind soarele-n dungi. Peisaj colorat, o mână desena… Ceva mai încolo era o câmpie, Clipele se-nşirau în salba timpului, Iz de smirnă, busuioc şi iasomie Dilata voluptatea anotimpului. Zefirul se ondula-n crengi armonios Parcă era dansatoare... 

Dumitru PETRAȘ         Aștept   Mi-a spus timpul să urc în trenul numit Infinit Tren mare și lung, cât un zid de apă Sărutul plecării plângea cât o lacrimă amară Fulgii de zăpadă se jucau ca niște copii pe stradă Valea înaltă era căzută o vale mai jos De ieri văd și curcubeul cum merge prin iarbă Se văd si zorii cum citesc ziarul din univers Se vede... 

Nicolae VĂLĂREANU SÂRBU         Cad meteoriţi pe umbrele tăcerii Când noaptea curge în aură firească, cu stele arse la îngeri sub aripă, mă zidesc în timp cu fiecare clipă, şi-n suflet cerul începe să se nască. N-am să mă pierd cu nicio împrejurare, prind rădăcini pe sub pământ şi piatră, las foc să ardă şi să zâmbească-n vatră şi-mi... 

Teodor EPURE         CUM AȘ PUTEA       Ca luna să-mi pună palma pe frunte       Și lumina ei să mă alinte       Să mă simt ca în paradis       Focul dintre noi să fie stins.       Cum aș putea,       Înșela       Noaptea       Să coacă       Pe vatră       Ulcele,       Cu floricele       În care să pună       La fiecare  ... 

Ion N. OPREA         Răspundeți-le!                                                                    -secvențe-                                                                          Ești tânăr,                        ... 

Mihai HORGA La revedere, mare! (Soției) Hai, mare, lasă-mă să plec! Cu tine, doar un pic petrec Tu ești iubita mea de vară (Doar o iubită temporară) Să mai rămân-vrei să mă-ndupleci Îmi mângâi trupul, îmi aluneci Cu valul tău, sărat și cald În care mi-e drag să mă scald Cu briza ta, ce mă-nfioară Și-mi face inima ușoară… Al tău nisip, de scoici brăzdat, Mi-alină... 

Vasile POPOVICI  . . . . . . .  Moartea-i moarte   Că mori calic, ori mori bogat, Că mori în luptă ori în pat, Că mori în ştreang ori înecat, Pe ghilotină ori de tren călcat, Tot moarte e.   De eşti român, ori eşti ţigan, Din rasa albă, african, De orice neam, din Vatican, Ori ortodox, ori musulman, Tot oale şi ulcele eşti.   Că eşti Maria ori Ileana, Chiar şi Ileana Cosânzeana, De... 

Boris MARIAN     Talentul este o boală Talentul este o boală Mortală, pe-o coală, Zăbală pentru caii de rasă, Ei intră în bar şi beau doar Cotnari. Băi, ce zici tu acolo, ce îndrugi? Nu ştii că nu contează ce, mai mult contează Cum, ai înţeles, băi? Cuuuuuuum? Bună seara, mie îmi creşte un copac Pe palma stângă, nu o mai pot ridica, Mai am şi o cefalgie, ehei, mai...