Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Eşti aici » prima pagină » Editorial

CENTRUL ISTORIC – CENTRUL CULTURAL AL BOTOŞANILOR ÎŞI DEZMORŢEŞTE SPIRITUL (2)

Aici și acum, la început de decembrie 2013, capete înțelepte din Scaunul cetății ne arată că se poate! Notam, acum exact 2 ani, tot în această publicație, că: (…),,Batjocorit şi umilit, victima unui atentat dezonorant la identitate, parcă anume pus la cale de cineva, întinându-i-se memoria, Centrul Istoric al Botoşanilor îşi resoarbe seva ancestrală de cultură şi civilizaţie,...

Cu mic, cu mare, la Ziua Naţională a României, în Botoșani

Cu mic, cu mare, la Ziua Naţională a României, în Botoșani 1 Decembrie 2013. Forfota din Centrul vechi al Botoșanilor şi steagurile arborate ne-au dat tuturor de veste despre marele eveniment al acestei zile: Ziua Națională a României. Şi e greu a descrie, în vorbe, semnificaţia acestei zile, pentru că indiferent de cât de mari sau mici suntem, tot ne va străpunge un fior când...

Adjuvante jurnalistice. Mic la stat, mare la sfat (editoriale)!

Adjuvante jurnalistice Mic la stat, mare la sfat (editoriale)! Răsună de ceva timp oraşul de numele domnului Ioan Rotundu. Şi Eminescu dacă ar trăi probabil că ar scrie: Dimineaţa pe site, Rotundu sună cu jale… A primit domnul Rotundu de la Dumnezeu forţa de creaţie, dar a uitat să-i mai dea ceva: măcar un strop de putere executivă. Păcat! Pentru că alţii au prea multă! A...

Tristețele mele

Tristețele mele (1) Cine își bate joc de Patrimoniul Cultural Național? Ne mai despăgubește cineva pentru ceea ce pierdem? Restaurarea cuptoarelor vechi din Centrul Istoric, o batjocoră! Un proiect selectat și aplicat cu tendințe criminale! Un afront la moștenirea culturală! Un atac la identitatea noastră, ca români! Municipalitatea, Muzeul Județean și Direcția de cultură nu întreprind...

TABLETA (… de NOIEMBRIE )

Publicat de Vasile LEFTER, 7 nov.2013 Suflete moarte „Nu fiţi suflete moarte, ci suflete vii!” (N.Gogol) Am optat pentru acest titlu consacrat de Gogol, atras de subtilitatea sintagmei, care surprinde metaforic o realitate a lumii româneşti contemporane: Emigraţia! Furaţi de cotidian, de griji mărunte şi meschinării, ne-am transformat într-un popor dezbinat, egoist şi rece,...

Victor Foca – un artist proteic

Victor Foca – un artist proteic Întâlnirea mea cu artistul Victor Foca s-a produs sub semnul Destinului. M-a invitat să-i prezint o expoziție la București, fără a ști prea multe despre creația sa. Am acceptat invitația ca pe o provocare a necunoscutului. Acest lucru se petrecea în anul 1999. Ajungând la sală am avut un veritabil șoc, deoarece lucrările lui Victor Foca nu semănau deloc...

La plecarea unui om de patrimoniu

Un editorial de Lucia OLARU NENATI – scriitor Sursa: http://www.monitorulbt.ro Un oraş nu e doar o adunatură de case şi străzi unde trăiesc oameni într-o grupare informă, ci este un loc identificabil prin spiritul său, prin istoria şi prin valorile sale. Or, aceste valori nu se constituie doar din clădiri şi monumente de patrimoniu, ci, în primul rând, din oamenii...

Muzica străbate istoria în frac

$Muzica străbate istoria în frac$

Sursa primară:http://www.monitorulbt.ro/ Autor: Lucia Olaru Nenati Unele popoare dăruiesc lumii, în momente cunoscute doar de Atotştiutorul, creatori trimişi parcă de acesta să amintească semenilor de existenţa lumii celeste. Ca pentru a-i selecta pentru aceasta, creaţiile lor dăinuie peste veacuri şi adună în jur spiritele de calitate. Aşa a adunat – după ce a debutat, în premieră,...

Monseniorul

Sursa: http://revistacultura.ro Autor: Ionuț VULPESCU Articol apărut pe 26:09:2013, în secțiunea Cultura mozaic Cred că aspectul cel mai șocant al tragicului episod al arestării Monseniorului Vladimir Ghika, în anul 1952, este totala lipsă de funcții publice sau de putere lumească (socială, politică), a viitorului martir creștin. Îți trebuie o doză de nebunie și de cinism să acuzi...

La Cernăuți, Ziua Limbii Române

La Cernăuți, Ziua Limbii Române Fiecare popor are limba lui pe care o preţuieşte şi o ţine mai aproape de inimă decât oricare alta. Aşa că ce rost ar avea sărbătorirea unei zile a acelei limbi? Când vorbeşti limba ta în ţara ta fără nici o piedică sau pericol nu vezi de ce să-i închini osanale şi sărbători. Aşa se explică de ce până de curând...

Munții noștri aur poartă

http://www.monitorulbt.ro este sursa primară a acestui articol. Autor, Lucia Olaru Nenati Motto: Nu cerceta aceste legi Că eşti nebun, când le-nţelegi! (George Coşbuc) Munţii noştri aur poartă… La Congresul Internaţional de Dacologie din acest an de la Buzău am fost conduşi ...

TABLETA (… de SEPTEMBRIE). Doamne, ce frumos e la şcoală!

TABLETA (… de SEPTEMBRIE) Doamne, ce frumos e la şcoală! Autor, Vasile LEFTER Cri, cri, cri…Toamnă gri… Tot mai desluşit, noaptea şi ziua, se aude cântecul greierului, personaj emblematic, îngrijorat că toamna a venit prea repede şi l-a prins, ca de obicei, fără nimic în cămară . Tot mai des auzim vuietul vântului nerăbdător să intre în scenă ca june-prim, în repetabilul...

Rebotezarea ,,Sălii de Marmură”: ,,Sala de [pentru] Inimă”, la Teatrul ,,Mihai Eminescu”

Rebotezarea Sălii de Marmură: Sala de [pentru] Inimă, la Teatrul Mihai Eminescu (pr. Petru Chirvase) Lansare de cărți, autor: Ovidiu Chelaru Ca de fiecare dată, la o lansare de carte sau la un eveniment cultural aparte, musai trebuie să găsesc și o temă adecvată a comentariului pe care e nevoie a-l face, având grijă ca acesta să nu fie sec, ci, cât de cât, să conțină o ușoară...

E limba mea, e ţara în care m-am nãscut…

[…] Prin natura profesiei mele (cea de traducãtor autorizat), scriu si vorbesc zilnic trei limbi (românã, spaniolã, englezã). Însã, oricât de mult mi-ar plãcea o limbã strãinã, nu aş putea niciodatã simţi, iubi, trãi decât româneşte. E limba mea, e ţara în care m-am nãscut, o ţarã cu locuri frumoase la tot pasul, cu tradiţii, o ţarã ce meritã promovatã prin orice...

Gîndacii uriaşi şi acciza pe nunţi şi cumetrii

Gîndacii uriaşi şi acciza pe nunţi şi cumetrii Maria Diana Popescu Sursa: http://www.art-emis.ro Dacă statul va impozita nevestele casnice ale bogătaşilor, ele se transformă automat în active şi pot aduce profit, potrivit formulei: Active = Pasive+Capitalul propriu. Prin definiţie, un activ este o resursă controlată de societate, care aduce beneficii economice acesteia. Activul poate...

eTwinning, în Botoșani. Centrul Istoric, gazdă …

eTwinning, în Botoșani. Centrul Istoric, gazdă … Publicat: 29 Iun. 2013 ,,Centrul Istoric al Botoșanilor are nevoie de ceva franțuzesc, să iasă din zona unor lucruri hidoase!” Zilele trecute Botoșaniul a găzduit un eveniment european de importanță majoră pentru sistemul educațional. Este vorba de ,,Seminarul de formare eTwinning RO-MD”, 24-25 iunie 2013, care s-a desfășurat ...

TABLETA (…de MAI) . VIVAT ACADEMIA! VIVANT PROFESSORES!

TABLETA (…de MAI) VIVAT ACADEMIA! VIVANT PROFESSORES! Vivat Academia! Vivant Professores! Bătrânul Iaşi, într-o zi de mai, şi-a primit cu dragoste studenţii Generaţiei 101 ai Facultăţii de Filologie de la Universitatea” Al.I.Cuza”. În 1960 , UAIC sărbătorea Centenarul. Este anul în care îşi începe aventura intelectuală o nouă serie de filologi, Generaţia 101 sau...

Preobrajenia intelectuala a satului…

Preobrajenia intelectuala a satului... (titlul, n.r.) Preluat integral din www.vorniceneanul.ro Sunt, mi se pare, singurul dintre elevii școlilor din sat care a rămas repetent în clasa I. „Bis”-ul acestui spectacol măreț s-a dat sub bagheta pedagogică a unei domnișoare care debuta, sfioasă, în apostolat – cum altfel? – ca dirijor al unui cor de „mormoloci”...

TABLETA (… de APRILIE). M O Ţ Ă I A L A

TABLETA (… de APRILIE) M O Ţ Ă I A L A Autor, Vasile LEFTER În luna lui Prier ( Aprilis) firesc ar fi să ne înmiresmăm sufletele cu flori de primăvară, să vibrăm la zumzetul albinelor plictisite de o iarnă banală, duşmănoasă pe alocuri, neputincioasă prin alte văi şi dealuri. Acest început capricios de aprilie ne prelungeşte moţăiala naţională şi...

TABLETA (de MARTIE).MĂRŢIŞOARE, MĂRŢIŞOARE…

Tableta (de Martie) MĂRŢIŞOARE, MĂRŢIŞOARE… Autor, Vasile LEFTER „ Bună dimineaţa duduie!/ Uită-l mărţişorul nu e !”(T.A.) Vestitul Pan, sătul de frigul iernii, simte aerul proaspăt al venirii primăverii, invitându-ne la meditaţie: ” Picurii de rouă-s mari si calzi, / corniţele mijesc, / iar mugurii sunt plini. / Să fie primăvară?”(Lucian Blaga: ”Pan”). E 1 Martie,...

TABLETA ( … de FEBRUARIE ). DOI BOI ŞI DOI VIŢEI

TABLETA ( … de FEBRUARIE ) DOI BOI ŞI DOI VIŢEI (caragialeană) Scris de Vasile LEFTER Dacă ar fi să facem un sondaj de titluri şi autori, întrebând cine a scris „Boul şi viţelul”, am obţine un răspuns aproape unic: Grigore Alexandrescu. Răspuns parţial greşit! O fabulă cu titlu identic va publica Ion Luca Caragiale în numărul 1 al “Convorbirilor...

T A B L E T A ( de IANUARIE ). Făt-Frumos din Lacrimă

T A B L E T A ( de IANUARIE ) Făt-Frumos din Lacrimă de Vasile LEFTER „ Şi crescu şi se făcu mare ca brazii codrilor.Creştea într-o lună cât alţii într-un an.” Şi aşa a ajuns astăzi până la tânăra vârstă de 163 de ani… Decenii de-a rândul, din sfera sa astrală, Eminescu şi-a urmat nepăsător drumul atât de lung şi fără de sfârşit până „la steaua care-a răsărit”. ...

Zilele Eminescu, prin preajmă…

Zilele Eminescu, prin preajmă… De ceva timp, în loc să vedem mai accentuat știri și idei despre acțiunile Zilelor Eminescu, omagieri și reflecțiuni generate de viața și opera Marelui Poet, parcă e făcut anume să vedem numai scrisuri, în reviste de cultură și în presa locală, care poartă amprenta unui eugenism cultural cu acte în regulă. Desigur, toată această mișcare retrogradă...

Revista ,,LUCEAFĂRUL”

Revista ,,LUCEAFĂRUL” Fondat 2009 • ISSN 2065 – 4200 Anul 5 » 2013 ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online) ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit) Formatul tipărit apare, la Botoşani, o dată pe lună Membrii fondatori: Ion Istrate; Olimpius Istrate; Elisabeta Roman; Georgică Manole; Dumitru Lavric; Angela Paveliuc-Olariu; Lucian Manole; Ioan Burţilă; Marian Mazarovici – Asociaţia...

Efectele micului ecran asupra minţii copiilor

Efectele micului ecran asupra minţii copiilor Autor, prof. Laura Profir Cercetătorii din domeniul educaţiei au constatat că acei copii care dedică cel mai mult timp vizionării programelor tv, au cele mai slabe rezultate şcolare, cel mai redus interes faţă de şcoală, cu alte cuvinte, insuccesul şcolar este direct proporţional cu timpul alocat vizionării. În ultima vreme, aceste afecţiuni...

Acromatopsia percepției valorilor culturale (2). De la proteguitori ai culturii la fanatism de gașcă

Acromatopsia percepției valorilor culturale (2) De la proteguitori ai culturii la fanatism de gașcă Ceea ce urmează nu era în atenție, ca idee, atunci când mi-am propus această glosă. Iar, subtitlul și conținutul acestui comentariu, vă asigur, nu sunt contrafăcute. Este, mai degrabă, o răsfoire jenantă pentru mine. Dar nu mai e nimic de făcut, patientia finem habuerat, și trebuie...

NERVII COLOANEI CULTURALE. DIN VALEA BAȘEULUI, GHEORGHE BURAC

Primit pentru publicare: 4 aug. 2012 MARCĂM STEJARII Autor: Ion ISTRATE Publicat: 4 aug. 2012 Actualizat: 29 ian. 2017 NERVII COLOANEI CULTURALE DIN VALEA BAȘEULUI, GHEORGHE BURAC (Cronică la cartea ,,Lumini ce nu se sting” din colecția ,,Cărțile Revistei Luceafărul”, autor: Gheorghe Burac, apărută la Editura Agata, august 2012) Opus causa ad verum ducit! Sumus ad! Încep...

JUSTIȚIE ȘI NU PREA… Editorial istoric

Editorial istoric Justiție și nu prea… În, de Dumnezeu ocrotita noastră țară, corupția – id est – Adrian Nastase a primit o lovitură fatală. Totuși, operația nu a reușit fiindcă… pacientul, încă, nu e mort. Era sa fie bine, să dăm bine la Europa. Să zicem ușurați: stăm bine, las’ așa ca-i bun așa… Să fi zbierat în răspântii izbânzile M.C.V.-ului...

TABLETA (de iunie)

TABLETA (de iunie) E M I N E S C I A N Ă Autor, Vasile LEFTER Miros crângurile a flori de tei şi umbra de răchiţi este dulce. Plopii sunt mereu fără soţ. Până la steaua care-a răsărit, calea e la fel de lungă. Seară de seară Luceafărul porneşte în lungu-i drum pentru a călăuzi singurătăţi. Îndrăgostiţii aşteaptă şi astăzi cu înfrigurare ca satul să amuţească...

Inepțiile unui CAMELEON: ATACUL COCOSTÂRCULUI–PĂROS

Actualizare, 27 mai 2017: din inepțiile… unui CAMELEON ATACUL COCOSTÂRCULUI – P Ă R O S Autor, prof. Georgică MANOLE Se spune că tot umblând pe un câmp ( neapărat literar ), cocostârcul-păros s-a întâlnit cu un alt animal: „Cine eşti tu?” / „Eu sunt un câine-lup!” / „Cum câine –lup?” / „Păi tata a fost lup şi mama căţea. S-au iubit şi am apărut...

De ce în Hyperion? Adagio

De ce în Hyperion? Adagio Un adagio și nu un addendum, pentru că nu am dorit să blamez pe cineva în comentariul ,,De ce în Hyperion?”, așa cum au dorit-o unii, concluzie a mesajelor și comentariilor transmise redacției. Nu am nimic cu domnul Gellu Dorian, pe care îl respect pentru creațiile sale literare, dar nu pot trece cu vedere atitudinea sa neadecvată față de munca unor oameni...

Solidaritate cu naţiunea niponă

Solidaritate cu naţiunea niponă Autor, Alina Cojocaru La un an de la seismul din Japonia, care – pe lângă dezastrul nuclear, similar celui de la Cernobâl, din 1986 – s-a soldat cu peste 20 de mii de pierderi de vieţi omeneşti şi cu distrugeri materiale de sute de miliarde de dolari, observ că mass-media planetară, cu precădere cea din mediul audio-vizual,...

FOTOGRAFIA LUI EMINESCU

FOTOGRAFIA LUI EMINESCU Autor, Lucia Olaru NENATI Am primit de la cineva una dintre cele patru fotografii ale Poetului înrămată în chip de tablou, pe carton galben, vechi, nu ştiu dacă realizată ca fotografie sau desenată fin în peniţă. Este ultima lui fotografie, aceea în care lumina lui este stinsă, figura prăbuşită în interior de prea marea combustie care...

Plata pentru dezlegarea de glie

Plata pentru dezlegarea de glie Autor, Gruia Cojocaru Despre durerile elitei absolvenţilor de învăţământ superior, care, datorită penuriei financiare, aleg să părăsească meleagurile româneşti, se vorbeşte puţin. În goana mass-mediei după cancan şi spectaculos, prim-planul – dacă ne raportăm la diasporă – nu este...

N U M A I P O E T U L!

TABLETA ( de IANUARIE ) N U M A I P O E T U L! Autor, Vasile LEFTER Toboşarii TIMPULUI bat tobele Nemuririi, apropiindu-ne cu fiecare pas de sfârşitul fără sfârşit, înălţându-ne pe culmea recunoştinţei. Cu pompă, cu raport de gală ne trezesc din inconştientul cotidian, vestindu-ne un alt 15 ianuarie, o zi aniversară, o zi cu esenţă de aştri, în care s-a ivit din NEFIINŢĂ...

THEODOR DAMIAN A ÎMPLINIT 60 DE ANI

EDITORIAL THEODOR DAMIAN A ÎMPLINIT 60 DE ANI Coborât din stirpea unor Vasile Voiculescu sau Tudor Arghezi, Theodor Damian, recunoscut drept scriitor român din SUA, poet, teolog, eseist de factură creştin – ortodoxă, şi-a pus creaţia sub influenţa benefică a ortodoxismului. A rezultat de aici un demers estetic original, bine primit în ţară şi străinătate. Obişnuit să trateze...

Vânătoarea truditorilor din Educaţie

Vânătoarea truditorilor din Educaţie Gruia Cojocaru Amuzaţi, oripilaţi ori dezgustaţi de urzeala balcanică, plămădită astăzi de ,,afinii” andreescieni ori de pulpanele mătuşilor de tip Tamara,...

Festivism desuet de Ziua Naţională

Festivism desuet de Ziua Naţională Alina Cojocaru Petrecere mare de Ziua Naţională a României! Românul, hotărât şi entuziast cum îl ştim, că doar ,,de la Râm ne tragem” toţi, a ieşit în toate oraşele ţării să guste din licoarea solidarităţii,...

Rezultate ale introducerii instrumentelor TIC în educaţie

Rezultate ale introducerii instrumentelor TIC în educaţie de Olimpius Istrate 31 octombrie 2011 Olimpius Istrate are peste 15 ani de pregătire de specialitate în ştiinţele educaţiei, începând cu Liceul Pedagogic, apoi studii universitare la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, un master în Management şi Evaluare Educaţională, continuând cu un doctorat în domeniul...

CENTRUL ISTORIC – CENTRUL CULTURAL AL BOTOŞANILOR ÎŞI DEZMORŢEŞTE SPIRITUL

CENTRUL ISTORIC – CENTRUL CULTURAL AL BOTOŞANILOR ÎŞI DEZMORŢEŞTE SPIRITUL AICI, MARIA MOISOIU A DAT PUBLICULUI A TREIA CARTE DE POEME Batjocorit şi umilit, victima unui atentat dezonorant la identitate, parcă anume pus la cale de cineva, întinându-i-se memoria, Centrul Istoric al Botoşanilor îşi resoarbe seva ancestrală de cultură şi civilizaţie, răsturnând obsedantul comentariu...

ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB LA 77 DE ANI

EDITORIAL ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB LA 77 DE ANI Autor, Georgică MANOLE Născut la 12 octombrie 1934 în localitatea Vârful Câmpului (jud. Botoşani), Alexandru Zub continuă seria marilor personalităţi pe care le-a dat spaţiul botoşănean. Alexandru Zub şi-a construit o biografie despre care, pe drept cuvânt, Alexandru – Florin Platon spunea că...

CRIZĂ ȘI ÎN EDUCAȚIE

Criză şi în Educaţie Alina Cojocaru Deşi septembrie îşi cere al toamnei tribut, vara indiană nu pare ameninţată. Soarele a eternizat în sufletul nostru construcţia luminii, însă, pentru o parte dintre noi, un clopot interior ne vesteşte că… prima zi de şcoală se apropie. Dar cum arată...

Dezumanizarea rasei inteligente

Dezumanizarea rasei inteligente Gruia Cojocaru Criza economică globală, cu trena-i malefic revărsată peste rasa umană, mă determină uneori să investighez disponibilităţile, capacităţile şi resursele interioare pe care le deţin şi, totodată, să...

La Cernăuţi, românism sub stindardul lui Eminescu

La Cernăuţi, românism sub stindardul lui Eminescu Autor, Gruia Cojocaru Sedus de romantismul florilor de tei, la mijloc de Cireşar, împreună cu ziaristul Gabriel Balaşa, am pornit spre o locaţie eminesciană încărcată de istorie, Cernăuţi, care a devenit pentru o zi capitala spiritualităţii românilor de pretutindeni. Înaintea Ipoteştiului, care l-a comemorat pe poetul naţional o...

INOCENŢA MATURITĂŢII: MARIA MOISOIU, FEMEIA CARE NU ŞI-A PIERDUT PURITATEA SUFLETEASCĂ

INOCENŢA MATURITĂŢII: MARIA MOISOIU, FEMEIA CARE NU ŞI-A PIERDUT PURITATEA SUFLETEASCĂ Autor, Ion Istrate În copilărie avem idealuri frumoase, pentru că sufletul nostru curat şi plin de inocenţă este lipsit de răutate. Pe măsură ce ne maturizăm începem să ne dorim mai mult decât e nevoie şi din acel moment armonia inocenţei începe să dispară. La maturitate ne lăsăm pradă unor...

CANONUL LITERATURII BOTOŞĂNENE DE AZI. I. PROZA

CANONUL LITERATURII BOTOŞĂNENE DE AZI I. PROZA Autor, Georgică Manole După 1989, prin literatura română a început să circule cu insistenţă noţiunea de… canon. Paul Cornea, profesor la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, are o explicaţie pe care a prezentat-o la Consfătuirea ANPRO (decembrie 2009): „…ar trebui să luăm în calcul şi influenţa americană. În actuala...

SENTIMENTUL RELIGIOS LA ROMÂNI

SENTIMENTUL RELIGIOS LA ROMÂNI Autor, Alina Cojocaru Dacă suferinţa ori bucuria o percepem adesea într-o notă de similitudine, sentimentul religios – deşi se focalizează pe o divinitate care, definitiv, s-a inoculat în mentalul colectiv – este asimilat/perceput într-un mod distinct de fiinţa umană. Dacă restrângem subiectul la spaţiul geo-spiritual românesc, observăm de-a...

VIRTUTEA SĂTEASCĂ. Este nevoie de o ,,LISTĂ A PATRIMONIULUI ȘI IDENTITĂȚII LOCALE”!

VIRTUTEA SĂTEASCĂ Este nevoie de o ,,LISTĂ A PATRIMONIULUI ȘI IDENTITĂȚII LOCALE”! Autor, Ion ISTRATE ,,Cu imaginea tipărită-n istorie, Bătrânii satului, eroi cu titlu` de glorie, Duceau cu demnitate povara vieţilor trecute. Trăiau cu adevărul, iubirea şi credinţa la rang de virtute.(…).” ...

SPAŢIUL CULTURAL BOTOŞĂNEAN, O LUME AMBIANTĂ?

E D I T O R I A L SPAŢIUL CULTURAL BOTOŞĂNEAN, O LUME AMBIANTĂ? Autor, Georgică MANOLE Revista „Luceafărul” (Botoşani) a intrat în cel de-al treilea an de existenţă botoşăneană. Când, în ianuarie 2009, cei câţiva entuziaşti am hotărât să ne dăruim total acestui proiect, eram conştienţi că spaţiul botoşănean, ca lume ambiantă, are o specificitate a lui. Dominau, atunci,...

Adrian Păunescu – OMUL TOTAL

Adrian Păunescu – OMUL TOTAL Autor, Gruia Cojocaru Nebun, năprasnic, sfâşietor clopotul se sparge: a murit Adrian Păunescu! Vineri, 5 noiembrie 2010, ora 7,15, anunţul sec al încetării din viaţă a lui Adrian Păunescu mă introduce într-o altă ordine, pe care – dintr-o uriaşă consideraţie pentru marele absent, ce ştia mai bine ca noi toţi că marile dureri sunt mute – n-o voi...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături

Eşti aici » prima pagină » Editorial