Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Eşti aici » prima pagină » Istoria culturii

MIHAIL SADOVEANU DESPRE EUGEN NECULAU ŞI ,,PROBLEMA RIDICĂRII SATULUI ROMÂNESC

MIHAIL SADOVEANU DESPRE EUGEN NECULAU ŞI ,,PROBLEMA RIDICĂRII SATULUI ROMÂNESC Eugen D. Neculau (n. 29 decembrie 1900, Ungureni – Botoşani – m. 20 octombrie 1974, Iaşi) se înscrie printre reprezentanţii de seamă ai şcolii sociologice româneşti. Printre altele, a fondat la Ungureni, Căminul Cultural, în 1927, devenit Universitate Populară, în 1936, prima Universitate Populară...

ARHIVELE SĂVENILOR. HRISOVUL DOMNESC DE ÎNFIINŢARE A TÂRGULUI SĂVENI – 7 AUGUST 1818

ARHIVELE SĂVENILOR HRISOVUL DOMNESC DE ÎNFIINŢARE A TÂRGULUI SĂVENI – 7 AUGUST 1818 „Cu mila lui Dumnezeu, noi Scarlat Alexandru Calimah VV, Domn Ţării Moldaviei. Pretutindene lucrarea alijverişului (n.n. afacere comercială) este o mijlocire în care stă temeiul cel mai cu deadinsul a fericirii noroadelor. De vreme ce prin aceasta, nu numai locuitorii de obştie, având chipul de a...

ISAAC MOSCU EYAL, Enciclopedia Botoşanilor

Isaac Moscu Eyal Enciclopedia Botoşanilor In urmă cu şase ani, editura ,,J.I.E.”din Tel-Aviv a scos de sub tipar cartea ,,Enciclopedia Botoşanilor” semnată de Isaac Moscu Eyal. Autorul, necunoscut pentru cei mai mulţi dintre cei care vor citi aceste rânduri, botoşănean de origine, fost ziarist la ,,Informaţia Bucureştiului” timp de aproape 15 ani, a emigrat în Izrael prin anii ‘60,...

SPRE VIAŢA DE DINCOLO I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA ÎN LUMEA MARILOR SCRIITORI ROMÂNI

SPRE VIAŢA DE DINCOLO I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA ÎN LUMEA MARILOR SCRIITORI ROMÂNI Dincolo de istoria cărţii în sine, dincolo de istoria unei cărţi anume chiar procurarea unei cărţi are istoria sa. În cazul de faţă, la sfatul prietenului Lucian Valea, totodată coleg la Muzeul Judeţean Botoşani, mi-am procurat cartea „Rotonda plopilor aprinşi” a lui Valeriu Anania, numele de mirean...

Noi documente otomane despre relaţiile românilor cu Istanbulul în secolul XVI, descoperite şi publicate de osmanistul prof. Mihai Maxim

Noi documente otomane despre relaţiile românilor cu Istanbulul în secolul XVI, descoperite şi publicate de osmanistul prof. Mihai Maxim Cu trei ani în urmă, osmanistul prof. Mihai Maxim, originar din Vorniceni-Jud. Botoşani, a publicat un nou volum cu izvoare documentare otomane, referitoare la complexele relaţii româno-otomane în secolul XVI: Noi documente turceşti privind Ţările...

DIMITRIE BRÂNDZĂ LA PARIS ŞI BUCUREŞTI

DIMITRIE BRÂNDZĂLA PARIS ŞI BUCUREŞTI De la 18 la 23 de ani, Dimitrie Brândză a locuit de două ori în Parisul celui de-al doilea Imperiu, între 1864 şi 1869. A locuit pe rând pe rue de la Seine şi pe rue de la Sorbonne, aproape de Universitate, în Cartierul Latin.Cele două adrese de domiciliu indicate în dosarul studentului D. Brândză ne indică două mici imobile care există şi...

FRAGMENTE DIN BIOGRAFIA LUI NICU A. STOEANOVICI (ULTIMUL BOIER DIN VLĂSINEŞTI)

FRAGMENTE DIN BIOGRAFIA LUI NICU A. STOEANOVICI (ULTIMUL BOIER DIN VLĂSINEŞTI) Datorăm şansa de a ne putea adresa revistei „Luceafărul” cu textul de faţă distinsei Doamne prof. Marguerite Nasta, fiica reputatului boier, în prezent rezidentă în capitala Belgiei, ale cărei amintiri tulburătoare o readuc tot mai des pe meleagul unde, sub ocrotirea caldă a părinţilor, şi-a trăit o...

1821-2011: 190 de ani de la o revoluţie uitată

1821-2011 190 de ani de la o revoluţie uitată Ignorând o clipă grija zilei de mâine şi sărbătorile religioase, pentru noi românii începutul de an stă sub semnul a două evenimente: primul, cu încărcătură spirituală – ziua lui Mihai Eminescu şi, mai nou, a Culturii Naţionale, iar al doilea, de natură istorică – Unirea Principatelor Române. În acest an însă, luna ianuarie...

Prima medalie dedicată ,,Zilei Culturii Naţionale”

Prima medalie dedicată ,,Zilei Culturii Naţionale” Pe 15 iunie 2010, cu ocazia manifestărilor organizate la Botoşani, prilejuite de împlinirea a 121 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, academicianul Eugen Simion făcea publică solicitarea sa adresată Parlamentului României prin care ziua de 15 ianuarie să devină ,,Ziua Culturii Naţionale”. Iniţiativa fostului preşedinte al Academiei...

Cărţi poştale ilustrate dedicate „Zilei Culturii Naţionale”

Cărţi poştale ilustrate dedicate „Zilei Culturii Naţionale” Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 238/2010 prin care se declară ziua de 15 ianuarie „Ziua Culturii Naţionale” s-a creat un nou şi plăcut prilej pentru filatelişti şi cartofilişti de a edita cărţi poştale ilustrate care să ilustreze în diverse imagini această sărbătoare a românilor cu traseul ei de solemnitate. Asociaţii...

MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE. Dragoste şi transfigurare 1. Viena, 1872, primăvara…Când te-am văzut, Verena…

Mihai Eminescu – Veronica Micle Dragoste şi transfigurare 1. Viena, 1872, primăvara… Când te-am văzut, Verena… „Era o frumuseţe! O figură clasică încadrată de nişte plete mari negre: o frunte înaltă şi senină; nişte ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând şi adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXII): CASA ÎN CARE S-A NĂSCUT MIHAI EMINESCU

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXII) CASA ÎN CARE S-A NĂSCUT MIHAI EMINESCU La 26 iunie 1840, Gheorghe Eminovici se căsătorea cu Raluca, fiica stolnicului Vasile Iuraşcu, primind ca zestre 1500 de galbeni şi mai multe lucruri printre care: trăsură acoperită, alesidă de aur, patru inele cu diamant, şapte rochii de mătase, şapte şaluri, tacâmuri şi multe altele în valoare de 576 de...

MODELUL CULTURAL AL LUI EMINESCU

Modelul cultural al lui Eminescu Eminescu este, cronologic, al patrulea vârf într-un patrulater, în care primele trei sunt ocupate de Novalis, Leopardi şi Edgar Allan Poe, acesta din urmă murind cu un an înainte de naşterea autorului „Luceafărului”. Ce au ei în comun? Se înscriu în aceeaşi paradigmă culturală: Capacitatea de a făuri o poezie majoră, credinţa în unitatea cunoaşterii,...

UN FOCAR DE CULTURĂ – BIBLIOTECA LUI GHEORGHE EMINOVICI CĂMINARUL

UN FOCAR DE CULTURĂ – BIBLIOTECA LUI GHEORGHE EMINOVICI CĂMINARUL Mijlocul secolului al XIX-lea aducea un suflu nou de cultură şi deşteptare românească, peste o generaţie făuritoare şi părtaşă, rând pe rând, a Revoluţiei paşoptiste, a Unirii, a Independenţei, trepte cruciale ale României moderne, într-o dăruire, sacrificiu şi cutezanţă exemplare, generaţie căreia căminarul...

Profesorul Petre Irimescu şi Ipoteştii

Profesorul Petre Irimescu şi Ipoteştii Numărul festiv, din luna martie 1915 al publicaţiei ,,Teatrul Eminescu”, prezenta impresiile unuia dintre vizitatorii Ipoteştilor, care deplângea starea casei copilăriei lui Mihai Eminescu, ajunsă aproape o ruină: ,,Nepăsarea şi nebăgarea în seamă a admiratorilor jertfesc această mică clădire istorică şi o lasă la voia întîmplării...

ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE … SCOLI DIN ORASUL BOTOSANI (II)

ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE … ŞCOLI ÎN ORAŞUL BOTOŞANI (II) Elevii vin la şcoală ,,…ca să se formeze, să-şi vadă şi să-şi îndrepte greşelile, să-şi înmulţească şi să-şi întărească calităţile … Numai asfel şi munai în acest caz, şcoala va atinge scopul său de a da oameni folositori pentru ei, ca şi pentru societate, de a face un instrument...

ARHIVELE TUDOREI: ASASINATUL DE LA TUDORA – 4 DECEMBRIE 1893

ARHIVELE TUDOREI ASASINATUL DE LA TUDORA – 4 DECEMBRIE 1893 Comisă la 4 decembrie 1893, în Postul Crăciunului, CRIMA DE LA TUDORA se încadrează perfect între cele două mari răscoale ţărăneşti, din 1888 şi 1907. Fireşte, a făcut valuri în presa centrală şi locală a vremii. Începem cu un document oficial, anume Raportul Procurorului Tribunalului Judeţului Botoşani către...

MEMORIA BOTOȘANILOR …ŞI UN CĂLĂTOR ROMÂN LA BOTOŞANI, RĂDUCANU ROSETTI ,,CEL TÂNĂR

MEMORIA BOTOȘANILOR …ŞI UN CĂLĂTOR ROMÂN LA BOTOŞANI, RĂDUCANU ROSETTI ,,CEL TÂNĂR Autor, Ionel BEJENARU După ce Botoşanii se regăsesc în scrierile a numeroşi călători străini – Johann Sommer (sec.al XVI-lea), Johann Mayer, Conrad Iacob Hiltebrant, Johann Christoph Wagner Norimbergensis (sec.al XVII-lea), abatele Boscovich, baronul de Tott, I.Haquet, Mikosha, Andreas Wolf...

OMAGIU LUI DIMITRIE BRÂNDZĂ

OMAGIU LUI DIMITRIE BRÂNDZĂ Autor, Gheorghe CIOBANU Cu peste 164 de ani în urmă, pe 10 octombrie 1846, în comuna Bivol (astăzi Viişoara, din fostul judeţ Dorohoi) se năştea Dimitrie, unul dintre cei trei fii ai familiei paharnicului Gheorghe şi Ruxanda Brândză, cel ce avea să devină cercetător, botanist, medic, profesor universitar şi director al Grădinii Botanice din Bucureşti,...

Remember, Constantin Dracsin

Remember Constantin Dracsin Autor, Lucia OLARU NENATI Îmi amintesc de o iarnă tot atât geroasă ca şi aceasta de acum, aceea a anului 1999, când am aflat că poetul, prietenul şi mai ales, confratele nostru, atât de deosebit în toate, Constantin Dracsin zace pe un pat de spital şi trage să moară. Atunci, fiind în ajunul Bobotezei, m-am gândit ce aş putea să fac ca să-i îndulcesc...

Botoşani – leagănul Zilei Naţionale a Culturii Române

Botoşani – leagănul Zilei Naţionale a Culturii Române Autor, Lucia Olaru Nenati Iată că în acest an ziua naşterii lui Mihai Eminescu, atestată prin existenţa documentului probatoriu, mitrica de botez a Bisericii Uspenia, nu mai este doar un argument care înclină balanţa unei dispute între mai multe date calendaristice susţinute ca fiind ziua întrupării sale, ci mult mai...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXI):MIHAI EMINESCU LA BERLIN

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXI): MIHAI EMINESCU LA BERLIN Mihai Eminescu şi-a definitivat studiile universitare la Berlin, în perioada 1873-1874, la sugestia lui Titu Maiorescu, care-i promite sprijin financiar şi o catedră la Universitatea din Iaşi, în cazul în care îşi dădea doctoratul. Perioada studiilor lui Mihai Eminescu la Berlin este mai puţin cunoscută, poate şi datorită faptului...

ARHIVA BOTOŞANILOR. ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI

Primit pentru publicare: 30 dec. 2010 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 31 dec. 2010 Actualizat: 24 aug.2016 ARHIVA BOTOŞANILOR ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI Era în primăvara anului 1944. La 7 aprilie 1944, Armata Sovietică „eliberatoare” intra în Botoşani, „eliberând” oraşul. La Moscova, evenimentul era marcat cu 15 salve de tun,...

ARHIVELE BUCECEI. TÂRGUL BUCECEA – CTITORIA BOIERULUI ALECU RALET

ARHIVELE BUCECEI TÂRGUL BUCECEA – CTITORIA BOIERULUI ALECU RALET Moşia Bucecea a intrat în posesia boierului Alecu Ralet prin căsătorie, socrul său, bogatul negustor şi latifundiar Teodor Mustaţă, lăsându-i-o, prin testament, celei cu care s-a însurat, fata acestuia, Maria. Ca orice boier care se respectă, Alecu Ralet a şi iniţiat la Domnie demersuri în vederea întemeierii de târg...

ARMENII BOTOŞANILOR, Goilavii şi Rânghileştii

ARMENII BOTOŞANILOR Goilavii şi Rânghileştii Prezenţa armenilor în ţinutul Botoşanilor este atestată documentar din primii ani ai secolului al XV-lea, din timpul domnitorului Alexandru cel Bun, prima localitate în care s-au aşezat fiind oraşul Botoşani, unde s-a constituit una dintre cele mai puternice colonii armeneşti din Moldova. Excelenţi negustori, armenii au deţinut monopolul...

ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE … ŞCOLI ÎN ORAŞUL BOTOŞANI

ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE … ŞCOLI ÎN ORAŞUL BOTOŞANI ,,De vreme ne-am încredinţat Domnia mea, că la târgul Botoşani este trebuinţă ca să fie o şcoală domnească, pentru învăţătura copiilor, după cum a mai fost şi înainte, iacă dar şi Domnia mea am dat uric, ca să se facă o şcoală la târgul Botoşani, se arată în actul domnesc din 28 decembrie 1759 a lui...

Profesoara Charlotte Sibi

Este încadrată la Liceul ,,Carmen Syva” din Botoşani, pe catedra de limbă franceză, rămasă liberă prin pensionarea titularei Maria Mascany, începând cu anul şcolar 1930-1931. Charlotte Sibi era fiica Consului francez din Iaşi care după pensionare se stabileşte în fosta capitală a Moldovei. Este absolventă a Facultăţii de Litere, a Universităţii ieşene cu examen de capacitate,...

Tradiţia – simbol al spiritualităţii spaţiului românesc

Tradiţia – simbol al spiritualităţii spaţiului românesc Autor, Steliana Băltuţă „Jocurile cu măşti, reprezentaţii teatrale folclorice de Anul Nou, amintesc de străvechiul cult al fertilităţii la toate popoarele agrare şi pastorale”Emilia PAVEL Aşa cum poetul şi filozoful Lucian Blaga a spus că „veşnicia s-a născut la sat” – lumea mirifică a spaţiului rural,...

Potecă spre Balzac

Potecă spre Balzac Autor, Alina COJOCARU Nu putem parcurge într-o viaţă de om – oricât am îngădui în patria lecturii – decât o fărâmă din creaţia literară/filosofică a lumii. La infernalul ritm al scrierilor literare, un devorator de literatură ar putea citi, în cel mai fericit caz, ce se publică pe mapamond într-o săptămână… Şi-atunci ce te faci, când, într-o societate...

CREANGĂ ŞI EMINESCU – LUCRURI NESPUSE

CREANGĂ ŞI EMINESCU – LUCRURI NESPUSE Autor, Pandelica RADEŞ Propun spre publicare aceste amănunte legate de viaţa celor doi mari scriitori, în speranţa că ele vor ajuta la completarea şi cunoaşterea personalităţii acestora şi nu vor duce la scăderea prestigiului lor. Decembrie 1877, când Creangă îi scrie lui Eminescu şi-l aşteaptă de sărbători: „Te-am aşteptat de Crăciun...

Ziua lui Eminescu, declarată Ziua Culturii Naţionale

Ziua lui Eminescu, declarată Ziua Culturii Naţionale Autor: stiri.botosani.ro Preşedintele Traian Băsescu a semnat luni decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie Ziua Culturii Naţionale, informează Administraţia Prezidenţială. Camera Deputatilor a adoptat pe 16 noiembrie un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, născut pe 15 ianuarie...

Un secol fără Tolstoi

Un secol fără Tolstoi Autor, Alina Cojocaru O sută de ani de la moartea lui Lev Nikolaevici Tolstoi se împlinesc în noiembrie, 2010… Un sentiment de penibil şi ridicol mă încearcă la gândul că, în virtutea unei nevoi spirituale, am pornit pe urmele gigantului scriitor rus. Dar pentru că senzaţia ridicolului mă atacă cu încrâncenarea unui zănatic buldog, nu pot să nu mă întreb:...

ŞASE VIRTUOŞI VLĂSINEŞTENI, PUBLICIŞTI LA PERIODICELE DOROHOIENE DINAINTEA MARII UNIRI ŞI DIN PERIOADA INTERBELICĂ

ŞASE VIRTUOŞI VLĂSINEŞTENI, PUBLICIŞTI LA PERIODICELE DOROHOIENE DINAINTEA MARII UNIRI ŞI DIN PERIOADA INTERBELICĂ În vol. „Periodice dorohoiene” I, 1874-1918, reputatul (şi regretatul) profesor Gheorghe Amarandei, cercetător şi istoriograf, îl menţionează, ca prim colaborator vlăsineştean la ziarul „Ecoul Dorohoiului” (care a apărut în perioada 11 aprilie – 7 noiembrie...

Comerţul, activitate economică îndelungată a oraşului Botoşani

Comerţul, activitate economică îndelungată a oraşului Botoşani Dezvoltarea economică a oraşului Botoşani a fost rezultatul intensificării schimbului de mărfuri între oraşele din nordul Moldovei şi centrele comerciale de la gurile Dunării, a aşezării aflate la intersecţia drumurilor importante. În secolul al- XVI-lea comerţul cu produse agricole, în special cu vite, atrăgea la...

NICOLAE IORGA ÎN PRESA BOTOŞĂNEANĂ

NICOLAE IORGA ÎN PRESA BOTOŞĂNEANĂ Autor, Gheorghe MEDIAN Între numeroasele personalităţi pe care Botoşanii le-a dat ţării, Nicolae Iorga ocupă un loc distinct. Personalitate cu profil renascentist, el s-a aflat timp de câteva decenii în prim planul vieţii culturale, ştiinţifice şi politice româneşti, fiind, în acelaşi timp, martor şi participant activ la toate marile evenimente...

NICOLAE IORGA – UN PORTRET DUPĂ SCRISUL SĂU

NICOLAE IORGA – UN PORTRET DUPĂ SCRISUL SĂU Poate fi definit un om, o personalitate, după scrisul său? Poate-ne răspunde Henri Stahl, stenograf în Parlamentul României, în primele decenii ale veacului al XX-lea. Aflat, prin vrerea soartei, în vâltoarea politicianismului înalt, naţional, fie şi ca observator al acestuia, Henri Stahl le-a schiţat, pe baza analizei grafologice, veritabile...

NICOLAE IORGA, VORBIND LA RADIO BUCUREŞTI DESPRE… BOTOŞANI

NICOLAE IORGA, VORBIND LA RADIO BUCUREŞTI DESPRE… BOTOŞANI Acum aproape 80 de ani marele istoric N. Iorga acoperea cele 15 minute ale conferinţei sale din cadrul Universităţii Radio – o emisiune de largă audienţă a Radiodifuziunii Române – cu evocarea Botoşanilor. Ceea ce a rostit – săptămânalul botoşănean „Săptămâna” consemnând în cronica unui reputat...

70 DE ANI DE LA ASASINAREA LUI N. IORGA. TOATE GÂNDURILE BOTOŞĂNENILOR DUCEAU LA N. IORGA

70 DE ANI DE LA ASASINAREA LUI N. IORGA Autor, Ionel Bejenaru TOATE GÂNDURILE BOTOŞĂNENILOR DUCEAU LA N. IORGA Luna aceasta, noiembrie, aduce cu sine marcarea comemorării a 70 de ani de la tragica moarte a savantului N. Iorga, fiu de vază al Botoşanilor. Legăturile lui N. Iorga cu Botoşanii natali au fost numeroase, trainice şi benefice. Întru ilustrare, în aprilie 1906, Al. Ganano îi...

Amor şi Psyche. Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle X. SUB FALDURILE MITULUI

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle X. SUB FALDURILE MITULUI Autor, Dumitru Lavric Umbrele arhetipale ale miturilor călăuzesc viaţa muritorilor şi le modelează sentimentele prin veşnica reîntoarcere la acel illo tempore matriceal – dar de această subtilă influenţă nu sunt conştiente decât marile spirite care îşi caută identitatea sub faldurile acestora –...

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle IX. „Sunt nenorocit şi nu culpabil”

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle IX. „Sunt nenorocit şi nu culpabil” Nu este exclus ca ceea ce numim fatalitate (lat. fatum), soartă să reprezinte un lanţ de cauzalităţi subtile dar eficiente care acţionează cu necesitate sub forme înţelese ca întâmplări semnificative cu rol diriguitor în edificarea parcursului vieţii; cert este că mentalul colectiv...

MIHAI EMINESCU VEGHEAT DE ARHANGHELII MIHAIL ŞI GAVRIIL

MIHAI EMINESCU VEGHEAT DE ARHANGHELII MIHAIL ŞI GAVRIIL În ziua de 8 noiembrie se sărbătoresc Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, numiţi în tradiţia românească Sf. Voievozi (ai oştilor cereşti), ziua în care îşi sărbătorea onomastica şi poetul Mihai Eminescu. Dar să vedem ce spune biserica despre cei doi îngeri şi de ce a fost ales numele poetului, Mihai (Mihail),...

ARHIVA BOTOŞANILOR. ACADEMICIANUL VASILE MÂRZA ŞI ORIGINEA SA BOTOŞĂNEANĂ,CONFORM UNEI SCRISORI A DOMNIEI SALE

ARHIVA BOTOŞANILOR ACADEMICIANUL VASILE MÂRZA ŞI ORIGINEA SA BOTOŞĂNEANĂ, CONFORM UNEI SCRISORI A DOMNIEI SALE În 1994, Acad.Prof.Dr.Doc.Vasile Mârza (n. 30 dec. 1902, com. Şipote – jud. Iaşi – m. 10 nov. 1995, Iaşi) îmi trimitea următoarea scrisoare, prima şi ultima, edificatoare pentru subiectul abordat. Începe, firesc, cu adresantul – ,,D-lui Director Bejănaru –...

ORAŞUL BOTOŞANI DE LA DEZVOLTARE LA STAGNARE ECONOMICĂ

ORAŞUL BOTOŞANI DE LA DEZVOLTARE LA STAGNARE ECONOMICĂ ,,În nici un caz, Botoşani nu trebuie să se resemneze a deveni numai un oraş cultural. Grija generaţiilor pentru cultură este lăudabilă, însă chiar atingerea acestui scop este nevoie de o pulsaţie comercială şi industrială”. (Cristian Ciomac, 1934) Atestat documentar din secolul al XIV- lea, oraşul Botoşani s-a dezvoltat...

MEMORIA BOTOŞANILOR. ION APĂTEANU – UN BUN MEMORIALIST AL BOTOŞ

MEMORIA BOTOŞANILOR ION APĂTEANU – UN BUN MEMORIALIST AL BOTOŞANILOR Pe Avocatul Ion Apăteanu l-am cunoscut personal. Era spre 1980. Longeviv, încă venea la mine la muzeu, fie şi la 96 de ani, pentru conversaţie. Cu bastonul său seniorial, nelipsit ajutor la o atare vârstă. Se născuse în 1884 la Dorohoi şi terminase studiile secundare la Botoşani (Liceul „A. T. Laurian”). Urmase...

Zoe Dumitrescu-Busulenga despre Botoşani şi trecutul său

Zoe Dumitrescu-Busulenga despre Botoşani şi trecutul său Figură proeminentă a vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti, nu de mult dispărută din lumea pământeană, a poposit de mai multe ori în municipiul Botoşani şi a vizitat Ipoteştii, Livenii şi Dorohoiul, Vorona şi Mănăstirea din această localitate. S-a întâlnit cu elevi şi profesori, a vorbit cu patos şi spirit de...

In memoriam – ASPAZIA BURDUJA

In memoriam ASPAZIA BURDUJA, artista în ale cărei tapiserii numai gândirea creatoare şi-a aflat locul Familia Burduja îşi avea domiciliul în târgul Săveni, dar în anii celui de Al Doilea Război Mondial a trăit la Vlăsineşti. Capul familiei fusese mobilizat pe front – de unde avea să nu se mai întoarcă – şi tânăra lui soţie a preferat să se mute, împreună cu cei patru copii,...

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle VIII. Punţi peste prăpăstii

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle VIII. Punţi peste prăpăstii Depărtarea în spaţiu între cei doi îndrăgostiţi cât timp Eminescu a fost student la Viena şi Berlin a facilitat fenomenul de cristalizare aşa cum îl înfăţişează cu fină intuiţie Stendhal: Lăsaţi să lucreze mintea unui îndrăgostit timp de douăzeci şi patru de ore şi iată ce veţi găsi: La...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XIX): EMINESCU, STUDENT LA VIENA – II

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XIX): EMINESCU, STUDENT LA VIENA – II (Continuare din numărul trecut) Referitor la locurile legate de şederea vieneză a lui Eminescu, am amintit că poetul studiase în clădirea vechii universităţi (astăzi sediul Academiei Austriece de Ştiinţă) din piaţa Dr. Ignaz-Seipel din centru, de la vechea universitate se ajungea, mergând spre sud-est şi traversând...

MEMORIA BOTOŞANILOR. BOTOŞANII COPILĂRIEI ŞI TINEREŢII LUI CONSTANTIN PRISNEA, ÎNAINTE DE „ALUNGAREA FARAONILOR”

MEMORIA BOTOŞANILOR. BOTOŞANII COPILĂRIEI ŞI TINEREŢII LUI CONSTANTIN PRISNEA, ÎNAINTE DE „ALUNGAREA FARAONILOR” Botoşănean, get-beget, scriitorul şi publicistul Constantin Prisnea (2 februarie 1914, Botoşani – 22 aprilie 1968, Bucureşti) include în opera sa, „După alungarea faraonilor” (ESPLA, Bucureşti, 1957) un noian de amintiri despre urbea natală, nu de după, ci înainte...

Arhiva Botoşanilor. BOTOŞANI – ORAŞ – GRĂDINĂ

Arhiva Botoşanilor BOTOŞANI – ORAŞ – GRĂDINĂ Puţină lume ştie că Botosanii figurau odinioară, în hărţile străinilor, ca staţiune balneo-climaterică (sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX). Tocmai pentru că era un oraş – grădină. Nu de puţine ori ne-a fost dat să întâlnim această apreciere a municipiului nostru, fie că a venit de la oaspeţi,...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături

Eşti aici » prima pagină » Istoria culturii