E greu să scrii despre amintirea unui om la care ai ţinut mult; reîntâlnirea aceasta virtuală, în gând, e, de fapt, o nouă despărţire: cu cât te chinui mai mult să-l readuci lângă tine, cu atât mai fără de întoarcere îţi apare plecarea lui. Pe Valeriu Penișoară, am început să mi-l apropii încă dinainte de a-l cunoaşte. Sentimentul acesta l-am avut de prin anul 1975; pe atunci,... 

„Cârjă a fost o veche familie din Moldova, astăzi stinsă, înfloritoare în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, care a numărat mai mulţi boieri însemnaţi. Cuvântul cârjă este de origine slavonă, cu sensuri diferite în limba română, dar poate fi şi o poreclă din vechime dată familiilor de obârşie românească.” (1) Pe la anul 1440, trăia un Cârjă, anagnost al mitropolitului... 

Tangoul Zaraza a fost scris (muzică și versuri) de compozitorul şi textierul argentinian Benjamín Alfonso Tagle Lara în anul 1929 și a fost interpretat în premieră în același an de Orchestra Francisco Canaro la Gran Concurso Uruguayo de Tangos del Disco Nacional (Marele Concurs de Tangouri al Discului Național din Uruguay) de la Cine Teatro Cervantes din Montevideo, unde a obținut premiul... 

Feuilles d’automne Feuilles d’automne… Souvenirs qui touchent ma mémoire Me rappelent de toi et, aussi, de moi-même, En passant dépêchées, comme un rêve dérisoire, Dans un monde éphémère où je sais que je t’aime. [Frunzele toamnei Frunzele toamnei… Amintiri ce revin Îmi vorbesc de tine și de mine însumi, Veștejindu-se-n grabă, ca un vis banal, Într-o lume trecătoare... 

  Din înalturi, cern nămeţi Pe pământ, albe peceţi, Şi-n decorul auster, Cântă îngeri, lerui, ler. Ne îngroapă fulgii grei În mormane de scântei, Cad zăpezile din cer Peste lume, lerui, ler. Se întorc în suflete Zurgălăi în clinchete, Lacrimi îngheţate-n ger Ning întruna, lerui, ler. Prin puhoaie de ninsori, Amiroase-a sărbători, Timpul vieţii efemer Se opreşte, lerui,... 

Motto Vai de cel care, după ce deschide seara uşa camerei, nu are cui spune „Bună seara”. Octavian Paler În ziua aceea, pe care abia şi-o mai amintea, Colette a intrat pe poarta orfelinatului cu o gentuţă în care Bernardine, vecina bunicilor săi, îi îngrămădise câteva hăinuţe ponosite şi o păpuşă ruptă, la care ţinea cel mai mult; o primise de la Yvonne, prietena ei de joacă,... 

  Acum o jumătate de veac, frații Ion și Gelu Chiriac, aflați pe atunci în clasele primare, urcau pentru prima oară pe o scenă într-o formație de mandoline din satul natal, Ghermăneşti, comuna Drânceni, județul Vaslui. În anul 1974, au înfiinţat grupul care le va purta numele, îndrumați de regretaţii lor profesori Teodor Lemnaru şi Anton Gheorghe Ieremia, care le-au remarcat... 

Valeriu Penișoară s-a născut la 26 septembrie 1950 în satul Duda, comuna Duda-Epureni, județul Vaslui. A urmat clasele I-IV la Școala Generală din Duda (1957-1961), V-VI la Școala Populară de Artă din Iași (1961-1963) și VII-VIII la Școala Generală nr. 2 din Huși (1964-1966), anii I-II la Liceul Pedagogic Alexandru Vlahuță din Bârlad (1966-1968) și III-V la Liceul Pedagogic Vasile... 

De mai bine de trei decenii, asistăm impasibili la un asediu neîntrerupt și fără precedent asupra limbii române. Tot soiul de semianalfabeți și agramați notorii, de la simplul băgător de seamă până la ministru, promovați cu insistență de mass-media, sunt luați drept modele și lansează dezinvolt aberații lexicale în serie, schilodind în fiecare zi acest grai. Înseși televiziunile... 

Când spui „Dan Chebac” sau îl asculți, respiri istorie. Cu el și alți câțiva ca el, a prins viață Cenaclul Flacăra, creuzetul atâtor talente și supapa atâtor defulări în vremuri de cumpănă; cu alți foarte puțini ca el, dar mai ales cu el, a prins aripi protestul prin cântec. Dan nu e un simplu folkist; e o instituție a rezistenței prin muzică, de care nici măcar el, în... 

Toamna dintâi coboară-n livezi Şi nu văd… Şi nu vezi… Gânduri rostite se duc peste vremi Şi te chem… Şi mă chemi… Vorbele au amuţit sub trăgaci Şi eu tac… Şi tu taci… Lanţuri ce-au fost se sfarmă-n verigi Şi te strig… Şi mă strigi… Vânturi fugare mai umblă prin duzi Şi te-aud… Şi mă-auzi… Clipele pier ca ţărâna sub roţi Şi... 

  Mai ţii minte Despresuratele cuvinte Ce ţi le-am aşternut, covor, Să te mângâie, să te-alinte, Abia şoptit, tulburător… Oare mai vezi Nedezminţitele dovezi Cu care te-am împresurat, Ca pe o frunză, muguri verzi, Necontenit, neîncetat… Îţi aminteşti Neîntâmplatele poveşti Cu care te-am călăuzit Până la porţile cereşti, Nepământesc, nedesluşit… Oare... 

  Din depărtate zări, rătăcitor, Cu pasul rar şi mersul tot mai greu, Bătrân, pribeag şi mistuit de dor, Mă-ntorc din nou la tine, satul meu. Când te-am lăsat, era-ntr-o toamnă, Copil fiind, la alte şcoli plecam; Nici nu ştiusem bine ce înseamnă Să mă desprind, ca frunza de pe ram. Am fost şi eu umblat prin lume Şi m-am învrednicit mereu de ea; Dar, cât de mare fuse al meu... 

  Flămând şi peticit, în iarna grea, Fără de vârstă şi fără de nume, Un cerşetor, uitat de Dumnezeu, stătea La margine de drum, la margine de lume. Avea ani mulţi – le şi pierduse şirul, Nici cum îl mai chema nu-şi amintea; De foame şi de frig, îşi îngâna delirul: „Fie-vă milă, oameni buni, de viaţa mea…” Dar oamenii, grăbiţi, nu-l auzeau, Înapoindu-se... 

Rugă pentru Basarabia Lui Grigore Vieru Iartă-mă, Doamne, dar mult prea mult am tăcut Şi prea am luat în seama mea toată vina; Nu-s vinovat că frate-meu trăieşte peste Prut, Iar soră-mea e măritată-n Bucovina. Toţi pruncii, bunii şi străbunii în viaţă Nu au vălul pe chip ca-n lumea arabă; Cum ai putut, Doamne, să scoţi Moldova la piaţă? Cum să o vinzi, ca pe ovăz, la tarabă? Cînd... 

  În sud-estul judeţului Vaslui, în depresiunea colinară Elan din Podişul Central al Moldovei, se află oraşul Murgeni, având acest statut din anul 2003. Săpăturile arheologice au relevat urme de civilizaţie pe aceste locuri încă din paleoliticul superior (40000-10000 î.H.). Cele dintâi menţionări scrise ale localităţii, ca fiind o comunitate de răzeşi, sunt consemnate în... 

  Pe teritoriul satului Cârja, oraşul Murgeni, judeţul Vaslui, au fiinţat trei biserici, dintre care în prezent mai există două: cea mai veche se afla în Cârja de Jos, în prezent demolată şi înlocuită cu alta nouă, a doua era situată în centrul satului, astăzi dispărută, iar ultima e amplasată în Cârja de Sus. Primul lăcaş de cult, cu hramul Sfântul Nicolae, a fost ridicat... 

  Satul Cârja, aparţinând oraşului Murgeni din judeţul Vaslui, este situat la 1 km vest de malul Prutului, la graniţa cu judeţul Galaţi. De-a lungul timpului, satul a fost alcătuit, de la nord la sud, din cinci localităţi: Bârsana (fostă Bârsăneşti), Răşcana şi Hrăniceni (sau Hârcetea) – toate formând, ulterior, Cârja de Sus, Crihana/Cârhana (fostă Crihăneşti/Cârhăneşti)... 

La 32 km est de Botoşani, se întinde o aşezare cu o istorie de veacuri; este satul Ionăşeni, aparţinând comunei Truşeşti, străjuit de apa Jijiei şi dealul Ţuguieta, de pădurea Corniş şi de dealul şi pădurea Cozancea. Cele mai vechi urme de locuire datează din secolul al IV-lea, dar prima atestare documentară a localităţii apare într-un ispisoc din anul 1598, prin care jumătate... 

Satul Truşeşti din comuna botoşăneană cu acelaşi nume, fiind la obârşii domnesc, a avut din cele mai vechi timpuri şi biserică – la început, din stuf şi paie, care se găseau din abundenţă pe şesul Jijiei. Mai târziu, când satul a devenit mănăstiresc, biserica a fost consolidată, fiind construită din materiale mai rezistente, respectiv din furci de lemn cu împletituri din nuiele,... 

Satul Ionăşeni din comuna Truşeşti, judeţul Botoşani adăposteşte pe teritoriul său trei lăcaşuri de cult: biserica din livadă (de la curte), biserica din deal (din cimitir) şi biserica din centru (mare); până în anul 1959, şi Mănăstirea Cozancea (astăzi, trecută la comuna Suliţa) a aparţinut satului. Prima biserică are hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie şi a fost la origine... 

  Satul Truşeşti din comuna cu acelaşi nume este situat la 34 km sud-est de Botoşani, fiind flancat de masivul deluros Cozancea – Guranda şi despărţit de râul Jijia, care îl străbate de la nord la sud. Denumirea localităţii este legată de numele întemeietorului sau al primului stăpân al aşezării, Truş, la care a fost adăugat sufixul românesc eşti. Săpăturile arheologice... 

  Soţii Natalia şi Lazăr Donca s-au născut în Cârja de Sus, partea nordică şi vatra satului Cârja, plasa Manolache Kostache Epureanu, judeţul Tutova. Boieri ai satului, au deţinut mai multe imobile şi terenuri agricole, rămânând în memoria locală ca modele de iniţiativă, implicare, generozitate şi omenie. Au avut 16 copii, toţi veniţi pe lume în Cârja de Sus, dintre care... 

  Preotul Nicolae Costinescu s-a născut la 17 martie 1859, în târgul Ştefăneşti, plasa Jijia, judeţul Botoşani. Părinţii săi au fost Sultana, fiica preotului Constantin Popovici din satul Bobuleşti, acelaşi judeţ, şi Costache Costinescu (originar din Ardeal, numele iniţial de familie fiind Costin), vătaf boieresc pe moşia lui Neculai Mavrocordat din Ştefăneşti. A urmat şcoala... 

Un preot de altădată Preotul iconom stavrofor Neculai Carp s-a născut la 11 august 1906, în comuna Schineni, judeţul Tutova, din părinţi agricultori. A urmat şcoala primară din satul natal între anii 1912 şi 1919, apoi Seminarul Teologic din Ismail în perioada 1919-1927 şi Facultatea de Teologie din Chişinău între anii 1929 şi 1934. În anul 1927, a fost repartizat în parohia Hrăniceni,... 

  Am ajuns în Maxutul Iaşilor într-o după-amiază târzie de februarie de acum zece ani. La  căderea serii, am urcat pe aleea ce şerpuieşte spre conac cu gândul la paşii boierilor care au  străbătut-o de atâtea ori în plimbările lor de altădată. Înăuntru, mă aştepta doamna Irina  Rişcuţia, descendentă directă a marilor familii aristocrate Ghika-Polizu-Micşuneşti, o femeie ... 

Primit pentru publicare: 17 Mart. 2022 Editor: Ion ISTRATE Copyright: © 2022 Florin Bălănescu, © 2022 luceafarul.net © 2022 by Agata Scopul publicării: promovarea și diseminarea informațiilor culturale. Este exclus scopul pentru a obține avantaj pecuniar Revistei Luceafărul sau autorilor publicați. NB Conținutul acestei publicații nu reprezintă în mod oficial opinia revistei Luceafărul.net,... 

Fratele de la răscruce Iurie Petru Sadovnic (-Orheianu), cel mai marcant cantautor basarabean de muzică folk-rock, s-a născut la 14 decembrie 1951 în satul Jura, raionul Râbniţa, şi a copilărit în satul Susleni, raionul Orhei, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, fiind unicul fiu al învăţătoarei Fevronia Onofrei şi al lucrătorului de miliţie Petru Tihon Sadovnic. A absolvit... 

M-am născut la începutul unei veri într-un sat vasluian de pe malul Prutului; se numea şi se mai numeşte încă, până se va fi strămutat cu totul în cimitir, Cârja. Era un sat binecuvântat, cu bălţi şi stufărişuri nesfârşite, dealuri cu vii şi livezi, câmpuri unduind în bătaia soarelui şi, mai ales, cu oameni harnici şi gospodari. Din curtea bunicilor, priveam peste Prut la...