Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Eşti aici » prima pagină » Comentarii

O EXPOZIȚIE DE NEUITAT!

O EXPOZIȚIE DE NEUITAT! Autor, Lucia OLARU NENATI Am văzut la Galeria „Ştefan Luchian“ din Botosani o expoziţie pe care privitorul n-o poate parcurge indiferent şi desigur, n-o poate uita uşor: expoziţia de tapiserie semnată Gabriela Moga Lazăr. Artista domiciliază de o bună vreme în capitala luminilor europene, Parisul, unde creaţia ei a stârnit un binemeritat ecou pozitiv, dacă...

TEODOR JACOTĂ: Viaţă cu zbucium şi har sau qvadriptarea personalităţii

TEODOR JACOTĂ: Viaţă cu zbucium şi har sau qvadriptarea personalităţii Autor, Ion ISTRATE Nu e prima dată când consemnez câteva rânduri despre o anume persoană, despre un Om. Pentru aceasta, îmi adun informaţiile şi impresiile în timp şi aştept ca totul să se decanteze, să se lege, pentru ca apoi să răbufnesc, la momentul oportun, a spune ce cred. Răbufnesc, acum, şi scriu despre...

7 IANUARIE- OBICEIURI DE SFÂNTUL IOAN

7 IANUARIE- OBICEIURI DE SFÂNTUL IOAN Ştie toată lumea, de Sf. Ioan toţi ION-ii îşi sărbătoresc onomastica. Şi sunt atâţia, împreună cu derivatele numelui! Conform tradiţiei, dacă Sf. Nicolae a adus zăpadă, aceasta ar trebui să se ducă. Precizăm aceasta, pentru a şti la ce să ne aşteptăm, din punct de vedere meteorologic. Totodată, flăcăii umblă cu Iordanul, încă din seara...

La cumpăna timpului,Dumitru LAVRIC

LA CUMPĂNA TIMPULUI Dumitru LAVRIC Modelul contemporan de acţiune al cetei de colindători se recunoaşte uşor în cel propus de Teodor Burada (Istoria teatrului în România) cu peste un secol în urmă: ,,Se întovărăşeau de cu vreme pentru a umbla cu colinda pe la casele locuitorilor, pregătindu-se în acest scop a avea cu ei un buhai, harapnice, un clopoţel sau o talancă (…) şi astfel...

NICOLAE IORGA

TITANUL de Constantin ADAM Omul nu e decât o trestie, cea mai slabă din natură, dar o trestie cugetătoare. (B. Pascal) …Ţinut de dealuri teşite şi văi molcome, cu râuri line şi minţi sclipitoare… …Plai cu puternice vibraţii în sufletul românilor… …Pământ născător de genii… Acesta este judeţul Botoşani! Aici, Luceafărul răsare mai devreme şi străluceşte mai prelung...

Lucia Olaru Nenati, O voce lirică din Botoşani

O voce lirică din Botoşani într-o antologie româno-engleză Recent a apărut la Casa Editorială Odeon din Bucuresti antologia bilingvă TIMPUL POEZIEI – Poete contemporane (TIME OF POETRY – Contemporary Poetesses), 208 pag. În Argumentul justificativ al editurii se afirmă că intenţia realizării acestui proiect special a fost aceea de-a oferi “un eşantion semnificativ de poezie...

Lucia Olaru Nenati

Comentariu O modalitate originală de a propaga cultura românească în lume Autor, Ddr. Anda Lohan, Coordonatoarea Centrului de Cercetare „Zukunftskolleg“, Universitatea Konstanz, Germania Poeta şi scriitoarea Lucia Olaru Nenati din România a fost de mai multe ori prezentă în lumea culturală din oraşul german Konstanz, situat pe malul lacului Bodensee, de fiecare data cu prestaţii culturale,...

Angela Paveliuc Olariu, O VIAȚĂ

RECENZIE ,,O VIAȚĂ…” Autor, Stelian BĂLTUȚĂ Pe 19 noiembrie 2009 a avut loc la Mediateca Bibliotecii Judeţene Mihai Eminescu – Botoşani, lansarea cărţii ,,O viaţă…” a doamnei Angela Paveliuc-Olariu, doctor în etnologie. O viaţă frumoasă, o viaţă plină de lumină şi binecuvântare, o viaţă de încununare sau, aşa cum a spus în pagina de început, Prof. Dana Petrariu,...

Alexandru Mânăstireanu

Comentarii ,,Călător… prin vâltoarea vremii” (vol. II) de Alexandru Mânăstireanu: „Cel mai preţios dar al omului este viaţa…” Autor, Ion N. OPREA Nonogenar, în 2007 profesorul Alexandru Mânăstireanu publica la Editura „Sfera” din Bârlad volumul de memorialistică intitulat cum nu se poate mai adecvat, „Călător… prin vâltoarea vremii”. Impresionat de cutezanţă...

O INSIGNĂ INEDITĂ (?)

O INSIGNĂ INEDITĂ (?) În luna iulie a.c. am avut bucuria de a-mi îmbogăţi colecţia de insigne dedicate lui Mihai Eminescu prin gestul generos al domnului ec. Ivan Silviu Mihai din Focşani, care mi-a oferit un exemplar dintr-un posibil tiraj editat, probabil în spaţiul geografic al Republicii Moldova, în perioada dintre anii 1975-1980. Am considerat necesară prezentarea ei spre a fi cunoscută...

GRUPAREA ,,EMINESCU” BOTOŞANI

GRUPAREA ,,EMINESCU” BOTOŞANI.BULETINUL INFORMATIV Autor, Nicolae IOSUB 16 dec.2009 Cu şase ani de zile în urmă, lua naştere Gruparea Colecţionarilor ,,Mihai Eminescu” Botoşani, la împlinirea a 120 de ani de la publicarea, în Almanahul României June din Viena, a capodoperei eminesciene, poemul Luceafărul. Era de datoria noastră a botoşănenilor să înfiinţăm această grupare, deoarece...

-Ce aţi făcut, în ultimii 120 de ani, domnule… Mihai Eminescu?

COMENTARII -Ce aţi făcut, în ultimii 120 de ani, domnule … Mihai Eminescu? Autor, Al. D. FUNDIANU Între multele pagini de recenzii literare ale revistei „DILEMATECA”, din octombrie 2009, una este dedicată broşurii: „100 de personalităţi. Oameni care au schimbat destinul lumii.” – Mihai Eminescu, Editura DeAgostini Hellas, 2009. Sub titlul „Best of Romania”, Adriana Stan scrie,...

ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB – 75 ANI

ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB – 75 ECOURI ALE SĂRBĂTORIRII SAVANTULUI Autor, Gheorghe Burac „Dacă vei avea aur în sufletul tău, în licăriri de aur va străluci tot ce porneşte de la tine” Nicolae Iorga Reamintim cititorilor revistei noastre că, la 12 octombrie a.c., academicianul Alexandru Zub, savant şi filozof al istoriei, a împlinit frumoasa vârstă de 75 de ani, prilej al...

COMUNA POPEŞTI

COMENTARIU UN STUDIU DE MAXIMĂ REFLEXIVITATE DESPRE COMUNA POPEŞTI Autor, Georgica MANOLE Petre Abeaboeru, consătean de-al meu, ambii fii ai Popeştiului vrâncean, este membru al Ligii Scriitorilor din România (LSR), vicepreşedinte al Filialei Vrancea al LSR şi un împătimit cercetător al trecutului neamului nostru românesc. În acest context, alături de alte lucrări similare ale autorului,...

Cultul pământului

Trenul personal care îl ducea pe Dumitru Dascălu spre localitatea natală, situată undeva în inima Podişului Moldovei, se târa leneş printre ogoarele cu holde sărace şi pipernicite, cu frunzele ofilite şi răsucite de căldura arzătoare a soarelui din miez de zi şi mijloc de vară. Multele suprafeţe de pământ nelucrat, arse de secetă şi inundate de buruieni, îi provocau profesorului...

Piese din colecţia etnografică

Piese din colecţia etnografică a Muzeului Botoşani, cu valoare de simbol în ritualul tradiţional de nuntă În tradiţia românilor ca şi în tradiţia altor popoare viaţa comunităţilor este conturată de o împletire a manifestărilor materiale şi a celor spirituale. Latura spirituală, încă din perioadele arhaice ale istoriei, şi-a pus amprenta pe o mare parte a laturii materiale....

1 Octombrie – Ziua Internaţională a muzicii

Prin tradiţie, 1 octombrie este ziua internaţională a muzicii. Această zi constituie un prilej şi, în acelaşi timp, un minunat pretext de a ne reîntâlni cu marea muzică, valori perene ale spiritualităţii universale, tălmăcite la cele mai înalte cote valorice. De la Bach la Şostakovici, de la Alexandru Flechtenmacher la Doina Rotaru, istoria muzicii este plină de opus-uri frumoase şi...

Elena (Lenuţa) Zbanţ

ELENA (LENUŢA) ZBANŢ -,,omul care pictează simţind minunile dăruite de Cel de sus” (V. Ciucă)- Pictura naivă… A fost definită în fel şi chip. Unii o consideră pierdere de vreme, alţii lipsită de valoare. La vernisajul Salonului de Artă naivă de la Piteşti, care a avut loc în ziua de 27 octombrie 2007, s-a spus răspicat: „Pictura naivă este un curent aşa cum e cubismul, futurismul,...

Radiografia unui eveniment cultural-artistic de excepţie – Ediţia a IV-a a ,,Zilelor Teatrului” Mihai Eminescu

Radiografia unui eveniment cultural-artistic de excepţie – Ediţia a IV-a a ,,Zilelor Teatrului” Mihai Eminescu Dumitru Lavric în dialog cu dl. Traian Apetrei, directorul teatrului botoşănean – Domnule director, discuţia noastră are loc la o oră foarte matinală, în prima zi a lunii octombrie, imediat după închiderea ciclului de manifestări pe care le avem în atenţie...

„Politica, tutun si alcool”

„POLITICĂ, ALCOOL ŞI TUTUN” – O CARTE ÎNDRĂZNEAŢĂ ŞI ULUITOR DE SINCERĂ – Profesiunea de jurnalist şi-a constituit azi o adevărată cultură instituţională. Există şi un cod deontologic al ziaristului din România. Sunt contabilizate 15 principii ziaristice care stau la baza moralei profesiei. Deşi îi erau suficiente, Ioan Rotundu respectându-le pe toate, a simţit nevoia...

Cornelia Ciobanu

CORNELIA CIOBANU De la „răsfăţata familiei” la funcţia de Director al Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Botoşani – Stimată Doamnă Cornelia Ciobanu, care au fost principalele repere ale evoluţiei dvs. artistice, de la debut şi până în prezent? – Sunt interpretă de muzică populară de 40 de ani. Mi-am început activitatea artistică mai întâi...

Folclor fără frontiere. Perspective europene

IV. Perspective europene Împotriva unei anumite orientări a folcloristicii româneşti ce tinde să definească autenticul creaţiei populare doar prin prisma aşa-numitei purităţi tradiţionale, înclin să cred că folclorul s-a adaptat şi se adaptează mereu la transformările economico-sociale, interpreţii preluând din rezervorul tradiţiei mijloace expresive poetice şi muzicale cărora...

PROFESORUL UNIV. DR. CONSTANTIN BURAC

PROFESORUL UNIV. DR. CONSTANTIN BURAC ISTORIC, CERCETĂTOR ÎN DOMENIUL ORGANIZĂRII ADMINISTRATIVE A MOLDOVEI ŞI PALEOGRAFIEI ROMĂNO – CHIRILICE, AUTOR AL UNOR IMPORTANTE STUDII DE ISTORIE MEDIEVALĂ ŞI NEOBOSIT PUBLICIST; DECAN AL FACULTĂŢII DE ARHIVISTI „ADEVĂRUL E PRETUTINDENI, DAR NU-L RECUNOAŞTE DECÂT ACELA CARE ÎL CAUTĂ” (N. IORGA) Pe la mijlocul deceniului...

Revista Moldovei (V)

Cu perseverenţă, revista sprijină Comitetul pentru ridicarea Monumentului Eroilor din Botoşani, publicând în paginile sale apeluri fierbinţi către populaţia judeţului, arătând ,,să nu uităm însă că moştenirea ce o stăpânim astăzi este plătită cu jertfa supremă a sute de mii de suflete de ale părinţilor, fraţilor, prietenilor noştri şi cinstirea memoriei acestora, nu se...

Nicolae Iorga despre Botoşani şi botoşăneni

Pe volumul apărut în 1905 la Minerva, istoricul înscrie o emoţionantă dedicaţie (,,La toţi ai mei care au trăit şi au murit în Botoşani, oraşul naşterii mele”) iar străbunicul Manolachi este evocat ca un autentic spirit tutelar al locului: ,,Tatăl bunicului meu, Manolachi Iorga, fiul lui Iorga cupeţul zis şi Galeongiul, şi al Ecaterinei Costea, a păstrat ca efor partea din pecetea...

TRAVERSÂND UN MARE OCEAN

Traversând un mare ocean Autor, Dumitru Ivan Scriind volumul „Vâslaş în luntrea vieţii”, domnul Vasile Fetescu porneşte, mărturisit, spre realizarea unui op memorialistic, apreciind, din capul locului, că „este o încercare curajoasă şi riscantă pentru că nu poţi să prevezi cum vor primi cititorii oferta ta, în ce măsură vor aproba sau nu demersul tău, dacă îi va interesa...

FAȚA PLUTONICĂ A LUI EMINESCU

FAŢA PLUTONICĂ A LUI EMINESCU Prof. Mihaela Paula Manole Considerând că aproape toate studiile dedicate poeziei eminesciene pornesc de la metoda teoretică şi analitică impusă de G. Călinescu, sau de la cele spuse, mai ales despre postumele aduse la lumină, de Perpessicius, I. Negoiţescu vine în critică aducând o altă „faţă” a lui Eminescu. După Negoiţescu, Eminescu...

Folclor fără frontiere: III. Zonele Botoşani – Herţa

Folclor fără frontiere III. Zonele Botoşani – Herţa Sărbătorile de iarnă au şi capacitatea de a conserva unele jocuri tradiţionale de factură ancestrală şi arhetipală prin intermediul măştilor zoomorfe al căror alai multicolor este astfel prezentat de către etnograful Paul Petrescu: „Ursul, cerbul, capra apar şi azi în fantasticele cortegii ale celor douăsprezece...

Destinul unui basarabean

Destinul unui basarabean Autor, Eugenia Vasile Monografie (sentimentală) și, în egală masură, jurnal, putem numi cartea “Vorniceni, leagănul împlinirilor mele” (Ed. Agata, 2007, 120 p.). Deși coperta unu poartă amprentele intime ale autorului (dragostea pentru soția sa, Estera), iar în ceea ce privește textul se simt unele imperfecțiuni de natură stilistică, volumul reușește...

Mitul casei părinteşti şi împăcarea timpurilor

Mitul casei părinteşti şi împăcarea timpurilor Autor, Georgică MANOLE Spuneam, după ce am citit romanul „Vine trenul Principessa” (Dorin Baciu, Agata, Botoşani, 2003) că autorul a avut talentul sa ne demonstreze cu mijloacele creaţiei literare că ţăranul Câmpiei Moldovei are două vieţi: una de soare, pământ şi vite, impusă de Dumnezeu, care...

Studiu de cercetare: Cămăşi de sărbătoare

Studiu de cercetare Cămaşa de sărbătoare din Colecţia Muzeală Conceşti şi Cămaşa de sărbătoare din Colecţia Muzeală Ungureni – sat Mihai Viteazu, două cărți apărute la Editura Agata, 2009. Muzeograf Eva Giosanu, Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi Cărțile de etnografie sunt adevărate cărți de povești, dar ale unor povești adevărate despre oameni de poveste:...

Satul prunciei lui Mihai Eminescu: DURNEŞTI

Satul prunciei lui Mihai Eminescu: DURNEŞTI Satul Durneşti, Ocolul Ştefăneşti, Ţinutul Botoşani, se afla la cca. 40 de km spre dreapta, de şoseaua Botoşani-Truşeşti-Ştefăneşti. Aici, Gh. Eminovici arendează la 11 octombrie 1849, moşia Cleopatrei Caţichi, printr-un contract semnat la Iaşi şi înregistrat sub nr. 630 la Divanul Apelativ din Iaşi (Arhiva...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (V)

Pe urmele lui Mihai Eminescu (V) Anul 1889 a fost unul trist pentru literatura română. Trei dintre cei mai talentaţi reprezentanţi ai ei: Mihai Eminescu, Veronica Micle şi Ion Creangă se sting din viaţă, unul după altul, cei care au format în viaţă un triunghi al perfecţiunii: Creaţiei, Prieteniei şi Iubirii. După o suferinţă de şase ani de zile, cu zile...

Mihai Eminescu – surse folclorice ale poeziei ,,Sara pe deal”

Mihai Eminescu – surse folclorice ale poeziei ,,Sara pe deal” Consideraţiile noastre preliminare privind raporturile Poetului cu folclorul şi creaţia populară pornesc în primul rînd dintr-un sentiment de nemulţumire privind felul, de cele mai multe ori didactic, în care a fost privit acest raport – caracterizat prin aprecieri generale de felul următor: „Legăturile lui Eminescu...

Folclor fără frontiere:II Zonele Botoşani- Herţa

FOLCLOR FĂRĂ FRONTIERE: II. Zonele Botoşani – Herţa Ca premise fundamentale ale prezentei cercetări s-au instituit concluziile specialiştilor români şi străini care au referit în lucrările lor – direct şi indirect – asupra geografiei, istoriei, datinilor, credinţelor şi tradiţiilor folclorice din cele două zone cercetate. Marile sinteze istorice realizate de B.P....

Albume etnografice. Piese de tezaur.

ALBUME ETNOGRAFICE. Piese de tezaur. ,,Un nou document, o nouă dovadă a diversităţii, a frumuseţii, a eleganţei şi a cromaticii, bine alese, şi care completează informaţiile referitoare la portul popular de sărbătoare pentru sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul de sec. XX din zona etnografică Botoşani. (…) Gândindu-ne la faptul că portul popular este o componentă...

Născută în zona credinţe- Celina Iuliana Nistor

NĂSCUTĂ ÎN ZODIA CREDINȚEI– Celina Iuliana Nistor Gina POENARU O urmăresc amintirile din copilărie (asemeni povestitorului nepereche) prin care trăieşte şi cu care va îmbătrâni frumos. Poartă pe umeri trecutul unui neam, a cărui tradiţie, prin trudă şi migală, o duce mai departe. Face semnul Crucii mai des decât oricare dintre semenii ei, pentru că Dumnezeu i-a dăruit...

Un roman al Câmpiei Moldovei

UN ROMAN AL CÂMPIEI MOLDOVEI de Georgică Manole „Vine trenul Principessa” (Agata, Botoşani, 2003), roman scris de Dorin Baciu, este, categoric, un roman al Câmpiei Moldovei. Şi, din acest punct de vedere, Dorin Baciu umple un gol în literatura română, fiindcă zona geografică a Văii Jijiei nu era bifată pe o hartă a abordărilor literare. Venind să completeze...

Ion H. Ciubotaru

PROFESORUL UNIV. DR. ION H. CIUBOTARU, ETNOLOG ŞI ISTORIC LITERAR „Ce deosebeşte diamantul de cărbune? Nu că primeşte mai multă lumină, ci că trimite mai multă înapoi.” (N. Iorga) Cel care avea să ajungă un nume de rezonanţă în Galeria personalităţilor pe care şi le revendică judeţul nostru, s-a născut la 28 ianuarie 1940, în satul Arborea din comuna George Enescu, fiind al...

Masoneria ca stare de spirit

Recent, în Sala de Marmură a Teatrului ,,Mihai Eminescu” din Botoşani, s-a pus în circuitul public o carte de pionierat în domeniu: ,,Masoneria botoşăneană – scurt istoric”. Autorul, Ioan Rotundu – Dângeanu, pe lângă cartea amintită are şi alte iniţiative culturale. În august 1993 a lansat săptămânalul ,,Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi”, din...

Academicianul Alexandru Zub – Icoanele din sufletul său

ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB – ICOANELE DIN SUFLETUL SĂU Pentru ca pleiada marilor personalităţi ale culturii noastre naţionale, aureolată de numele lui Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga să strălucească şi mai puternic, meleagul botoşănean l-a dăruit ţării şi pe academicianul, de-acuma, Alexandru Zub, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice a Academiei...

Tripticul folcloric

TRIPTIC FOLCLORIC Dacă acceptăm că primele consemnări ale autorilor antici despre datinile şi obiceiurile populaţiei sedentarizate pe actualul teritoriu naţional fac parte dintr-o incipientă cercetare etno-folclorică, vom concluziona că interesul pentru cultura populară autohtonă este multimilenară. În acest sens, Xenofon consemnează în Anabasis dansurile...

Cântecul lebedei

CÂNTECUL LEBEDEI de Vasile Fetescu Domnul Vasile Fetescu, botoşănean prin naştere (de la Dorobanţi-Nicşeni) şi adoptat de ,,dulcele târg al Ieşilor”, fost director al Liceului ,,C. Negruzzi” şi al Liceului Pedagogic ,,Vasile Lupu”, de formaţie profesor de Pedagogie, fost elev al renumitei Şcoli Normale ,,Al. Vlahuţă”, din Şendriceni-Dorohoi (1942-1950),...

Sub semnul „rugăciunii” eminesciene

În ziua de 26 februarie 2009 preotul Ioan Canciuc şi-a lansat volumul „Protopopiatul Darabani. Contribuţii monografice asupra aşezărilor, bisericilor şi învăţământului”. Actul cultural, de o deosebită importanţă pentru zona monografismului românesc, s-a consumat la Muzeul „Memorialul Ipoteşti” – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, în aula „Laurenţiu...

Meşterul cu mâini de aur

S-a născut pentru că lemnul avea nevoie sa trăiască. Mâinile lui zămislesc minuni, aşa cum Dumnezeu a zămislit-o pe Eva din coasta lui Adam. El şi lemnul sunt o fiinţă. Respiră aerul proaspăt al pădurii şi se bucură de mângâierea blândă a daltei, ale cărei urme crestează adevărate opere de artă. Sunt de nedespărţit. O jumătate de secol. O viaţă sculptată în ulm,...

O poezie a continuităţii cu sine

Nu ştiu alţii cum au făcut-o, însă eu, citind poezia lui Ştefan Agache, am trecut cu greu de ceea ce frecvent numesc ancorarea într-o filozofie dominantă. Versurile sale trădează un cunoscător al tuturor construcţiilor filozofice despre CURGERE, regăsindu-se cel mai bine în Plotin, Numenios şi Blaga. Pentru lămurire l-am ales pe Andrei Cornea, prefaţatorul ediţiei Plotin: „Lectura...

Semiotica sărbătorescului în HYBERNIA MAGICA

Precum Roland Barthes care afirma că a pătruns în cultura japoneză prin intermediul semnelor date de ritualul ceaiului, gara din Tokio sau Teatrul No, Dumitru Lavric pătrunde cu „Hybernia Magica” (Editura Agata, Botoşani, 2007, 291 p.) în ţinutul Botoşanilor şi al Dorohoiului analizând simbolistica sărbătorilor de iarnă din zona temporală a Anului Nou, prin reprezentările folclorice...

Încursiuni în toponimia unui sat românesc

Pentru cititorii avizaţi, volumul “Tezaurul toponimic al comunei Vorniceni” (Ed.Agata, Botoşani, 2008, 163 p.), autor principal Teodor Epure, este preţios, cu atât mai mult cu cât astfel de cărţi din domeniul toponimiei satelor Moldovei de Nord sunt puţine. Zona rurală cu bogate tradiţii culturale, Vorniceni (5.000 de locuitori) are statut de comună (botoşăneană), incluzând...

O carte aşteptată -„Judeţul Botoşani, structuri administrativ-teritoriale”

Profesorul Constantin Cojocariu este autorul a trei cărţi valoroase, păşind astfel pe urmele pasionatului cercetător al arhivelor şi bibliotecilor, regretatul învăţător Ştefan Ciubotaru din Suliţa (jud. Botoşani). A scrie monografii, lucrări ştiinţifice, este o muncă cu totul deosebită, uneori de-a dreptul sisifică. Acest lucru înseamnă un efort intelectual, fizic şi financiar...

Viaţa ca o dezhumare

Recenta carte a domnului Mircea Oprea mi-a produs o reală bucurie. Deşi pe manşeta ataşată copertei autorul ţine să precizeze că „… mă mir în perplexitate, în extaz, de când mă ştiu şi, mărturisesc, calitatea ce mi-o preţuiesc în ascuns e tocmai cea care mă desparte de alţii”, e de apreciat transferul actului de a se mira către sine. Şi aceasta fără să apeleze, cum...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături

Eşti aici » prima pagină » Comentarii