Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Eşti aici » prima pagină » Comentarii

TRAVERSÂND UN MARE OCEAN

Traversând un mare ocean Autor, Dumitru Ivan Scriind volumul „Vâslaş în luntrea vieţii”, domnul Vasile Fetescu porneşte, mărturisit, spre realizarea unui op memorialistic, apreciind, din capul locului, că „este o încercare curajoasă şi riscantă pentru că nu poţi să prevezi cum vor primi cititorii oferta ta, în ce măsură vor aproba sau nu demersul tău, dacă îi va interesa...

FAȚA PLUTONICĂ A LUI EMINESCU

FAŢA PLUTONICĂ A LUI EMINESCU Prof. Mihaela Paula Manole Considerând că aproape toate studiile dedicate poeziei eminesciene pornesc de la metoda teoretică şi analitică impusă de G. Călinescu, sau de la cele spuse, mai ales despre postumele aduse la lumină, de Perpessicius, I. Negoiţescu vine în critică aducând o altă „faţă” a lui Eminescu. După Negoiţescu, Eminescu...

Folclor fără frontiere: III. Zonele Botoşani – Herţa

Folclor fără frontiere III. Zonele Botoşani – Herţa Sărbătorile de iarnă au şi capacitatea de a conserva unele jocuri tradiţionale de factură ancestrală şi arhetipală prin intermediul măştilor zoomorfe al căror alai multicolor este astfel prezentat de către etnograful Paul Petrescu: „Ursul, cerbul, capra apar şi azi în fantasticele cortegii ale celor douăsprezece...

Destinul unui basarabean

Destinul unui basarabean Autor, Eugenia Vasile Monografie (sentimentală) și, în egală masură, jurnal, putem numi cartea “Vorniceni, leagănul împlinirilor mele” (Ed. Agata, 2007, 120 p.). Deși coperta unu poartă amprentele intime ale autorului (dragostea pentru soția sa, Estera), iar în ceea ce privește textul se simt unele imperfecțiuni de natură stilistică, volumul reușește...

Mitul casei părinteşti şi împăcarea timpurilor

Mitul casei părinteşti şi împăcarea timpurilor Autor, Georgică MANOLE Spuneam, după ce am citit romanul „Vine trenul Principessa” (Dorin Baciu, Agata, Botoşani, 2003) că autorul a avut talentul sa ne demonstreze cu mijloacele creaţiei literare că ţăranul Câmpiei Moldovei are două vieţi: una de soare, pământ şi vite, impusă de Dumnezeu, care...

Studiu de cercetare: Cămăşi de sărbătoare

Studiu de cercetare Cămaşa de sărbătoare din Colecţia Muzeală Conceşti şi Cămaşa de sărbătoare din Colecţia Muzeală Ungureni – sat Mihai Viteazu, două cărți apărute la Editura Agata, 2009. Muzeograf Eva Giosanu, Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi Cărțile de etnografie sunt adevărate cărți de povești, dar ale unor povești adevărate despre oameni de poveste:...

Satul prunciei lui Mihai Eminescu: DURNEŞTI

Satul prunciei lui Mihai Eminescu: DURNEŞTI Satul Durneşti, Ocolul Ştefăneşti, Ţinutul Botoşani, se afla la cca. 40 de km spre dreapta, de şoseaua Botoşani-Truşeşti-Ştefăneşti. Aici, Gh. Eminovici arendează la 11 octombrie 1849, moşia Cleopatrei Caţichi, printr-un contract semnat la Iaşi şi înregistrat sub nr. 630 la Divanul Apelativ din Iaşi (Arhiva...

Pe urmele lui Mihai Eminescu (V)

Pe urmele lui Mihai Eminescu (V) Anul 1889 a fost unul trist pentru literatura română. Trei dintre cei mai talentaţi reprezentanţi ai ei: Mihai Eminescu, Veronica Micle şi Ion Creangă se sting din viaţă, unul după altul, cei care au format în viaţă un triunghi al perfecţiunii: Creaţiei, Prieteniei şi Iubirii. După o suferinţă de şase ani de zile, cu zile...

Mihai Eminescu – surse folclorice ale poeziei ,,Sara pe deal”

Mihai Eminescu – surse folclorice ale poeziei ,,Sara pe deal” Consideraţiile noastre preliminare privind raporturile Poetului cu folclorul şi creaţia populară pornesc în primul rînd dintr-un sentiment de nemulţumire privind felul, de cele mai multe ori didactic, în care a fost privit acest raport – caracterizat prin aprecieri generale de felul următor: „Legăturile lui Eminescu...

Folclor fără frontiere:II Zonele Botoşani- Herţa

FOLCLOR FĂRĂ FRONTIERE: II. Zonele Botoşani – Herţa Ca premise fundamentale ale prezentei cercetări s-au instituit concluziile specialiştilor români şi străini care au referit în lucrările lor – direct şi indirect – asupra geografiei, istoriei, datinilor, credinţelor şi tradiţiilor folclorice din cele două zone cercetate. Marile sinteze istorice realizate de B.P....

Albume etnografice. Piese de tezaur.

ALBUME ETNOGRAFICE. Piese de tezaur. ,,Un nou document, o nouă dovadă a diversităţii, a frumuseţii, a eleganţei şi a cromaticii, bine alese, şi care completează informaţiile referitoare la portul popular de sărbătoare pentru sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul de sec. XX din zona etnografică Botoşani. (…) Gândindu-ne la faptul că portul popular este o componentă...

Născută în zona credinţe- Celina Iuliana Nistor

NĂSCUTĂ ÎN ZODIA CREDINȚEI– Celina Iuliana Nistor Gina POENARU O urmăresc amintirile din copilărie (asemeni povestitorului nepereche) prin care trăieşte şi cu care va îmbătrâni frumos. Poartă pe umeri trecutul unui neam, a cărui tradiţie, prin trudă şi migală, o duce mai departe. Face semnul Crucii mai des decât oricare dintre semenii ei, pentru că Dumnezeu i-a dăruit...

Un roman al Câmpiei Moldovei

UN ROMAN AL CÂMPIEI MOLDOVEI de Georgică Manole „Vine trenul Principessa” (Agata, Botoşani, 2003), roman scris de Dorin Baciu, este, categoric, un roman al Câmpiei Moldovei. Şi, din acest punct de vedere, Dorin Baciu umple un gol în literatura română, fiindcă zona geografică a Văii Jijiei nu era bifată pe o hartă a abordărilor literare. Venind să completeze...

Ion H. Ciubotaru

PROFESORUL UNIV. DR. ION H. CIUBOTARU, ETNOLOG ŞI ISTORIC LITERAR „Ce deosebeşte diamantul de cărbune? Nu că primeşte mai multă lumină, ci că trimite mai multă înapoi.” (N. Iorga) Cel care avea să ajungă un nume de rezonanţă în Galeria personalităţilor pe care şi le revendică judeţul nostru, s-a născut la 28 ianuarie 1940, în satul Arborea din comuna George Enescu, fiind al...

Masoneria ca stare de spirit

Recent, în Sala de Marmură a Teatrului ,,Mihai Eminescu” din Botoşani, s-a pus în circuitul public o carte de pionierat în domeniu: ,,Masoneria botoşăneană – scurt istoric”. Autorul, Ioan Rotundu – Dângeanu, pe lângă cartea amintită are şi alte iniţiative culturale. În august 1993 a lansat săptămânalul ,,Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi”, din...

Academicianul Alexandru Zub – Icoanele din sufletul său

ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB – ICOANELE DIN SUFLETUL SĂU Pentru ca pleiada marilor personalităţi ale culturii noastre naţionale, aureolată de numele lui Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga să strălucească şi mai puternic, meleagul botoşănean l-a dăruit ţării şi pe academicianul, de-acuma, Alexandru Zub, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice a Academiei...

Tripticul folcloric

TRIPTIC FOLCLORIC Dacă acceptăm că primele consemnări ale autorilor antici despre datinile şi obiceiurile populaţiei sedentarizate pe actualul teritoriu naţional fac parte dintr-o incipientă cercetare etno-folclorică, vom concluziona că interesul pentru cultura populară autohtonă este multimilenară. În acest sens, Xenofon consemnează în Anabasis dansurile...

Cântecul lebedei

CÂNTECUL LEBEDEI de Vasile Fetescu Domnul Vasile Fetescu, botoşănean prin naştere (de la Dorobanţi-Nicşeni) şi adoptat de ,,dulcele târg al Ieşilor”, fost director al Liceului ,,C. Negruzzi” şi al Liceului Pedagogic ,,Vasile Lupu”, de formaţie profesor de Pedagogie, fost elev al renumitei Şcoli Normale ,,Al. Vlahuţă”, din Şendriceni-Dorohoi (1942-1950),...

Sub semnul „rugăciunii” eminesciene

În ziua de 26 februarie 2009 preotul Ioan Canciuc şi-a lansat volumul „Protopopiatul Darabani. Contribuţii monografice asupra aşezărilor, bisericilor şi învăţământului”. Actul cultural, de o deosebită importanţă pentru zona monografismului românesc, s-a consumat la Muzeul „Memorialul Ipoteşti” – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, în aula „Laurenţiu...

Meşterul cu mâini de aur

S-a născut pentru că lemnul avea nevoie sa trăiască. Mâinile lui zămislesc minuni, aşa cum Dumnezeu a zămislit-o pe Eva din coasta lui Adam. El şi lemnul sunt o fiinţă. Respiră aerul proaspăt al pădurii şi se bucură de mângâierea blândă a daltei, ale cărei urme crestează adevărate opere de artă. Sunt de nedespărţit. O jumătate de secol. O viaţă sculptată în ulm,...

O poezie a continuităţii cu sine

Nu ştiu alţii cum au făcut-o, însă eu, citind poezia lui Ştefan Agache, am trecut cu greu de ceea ce frecvent numesc ancorarea într-o filozofie dominantă. Versurile sale trădează un cunoscător al tuturor construcţiilor filozofice despre CURGERE, regăsindu-se cel mai bine în Plotin, Numenios şi Blaga. Pentru lămurire l-am ales pe Andrei Cornea, prefaţatorul ediţiei Plotin: „Lectura...

Semiotica sărbătorescului în HYBERNIA MAGICA

Precum Roland Barthes care afirma că a pătruns în cultura japoneză prin intermediul semnelor date de ritualul ceaiului, gara din Tokio sau Teatrul No, Dumitru Lavric pătrunde cu „Hybernia Magica” (Editura Agata, Botoşani, 2007, 291 p.) în ţinutul Botoşanilor şi al Dorohoiului analizând simbolistica sărbătorilor de iarnă din zona temporală a Anului Nou, prin reprezentările folclorice...

Încursiuni în toponimia unui sat românesc

Pentru cititorii avizaţi, volumul “Tezaurul toponimic al comunei Vorniceni” (Ed.Agata, Botoşani, 2008, 163 p.), autor principal Teodor Epure, este preţios, cu atât mai mult cu cât astfel de cărţi din domeniul toponimiei satelor Moldovei de Nord sunt puţine. Zona rurală cu bogate tradiţii culturale, Vorniceni (5.000 de locuitori) are statut de comună (botoşăneană), incluzând...

O carte aşteptată -„Judeţul Botoşani, structuri administrativ-teritoriale”

Profesorul Constantin Cojocariu este autorul a trei cărţi valoroase, păşind astfel pe urmele pasionatului cercetător al arhivelor şi bibliotecilor, regretatul învăţător Ştefan Ciubotaru din Suliţa (jud. Botoşani). A scrie monografii, lucrări ştiinţifice, este o muncă cu totul deosebită, uneori de-a dreptul sisifică. Acest lucru înseamnă un efort intelectual, fizic şi financiar...

Viaţa ca o dezhumare

Recenta carte a domnului Mircea Oprea mi-a produs o reală bucurie. Deşi pe manşeta ataşată copertei autorul ţine să precizeze că „… mă mir în perplexitate, în extaz, de când mă ştiu şi, mărturisesc, calitatea ce mi-o preţuiesc în ascuns e tocmai cea care mă desparte de alţii”, e de apreciat transferul actului de a se mira către sine. Şi aceasta fără să apeleze, cum...

Mihai Matei sau despre moralitatea evocatorului

Ce este o evocare? Nimic altceva decât, prin apelarea la mijloacele cele mai la îndemână, să aduci în conştiinţe imaginea unui lucru cunoscut, dar petrecut demult. Însă cu „Evocările” lui Mihai Matei (Ed. Quadrat, Botoşani, 2008, 180 p.) se întâmplă ceva în plus, ceva în genul celor spuse de Gabriel Liiceanu în „Declaraţia de iubire”: „…fiecare om îşi alcătuieşte...

O poezie a evadării din vis

Stabilit definitiv la Hăneşti cu traiul, Georgică Manole îşi caută locul în peisajul literar botoşănean. Sacrificându-şi o parte a timpului pentru propăşirea comunei, mai drămuieşte şi pentru reflecţia poetică. Anticul Tacitus scria că „ Poezia şi versurile… nu aduc nici o demnitate celor care o practică şi nu le înmulţesc venitul, dimpotrivă le aduce o scurtă plăcere,...

Eminescu în viziunea botoşăneanului Gheorghe Cojocaru

Eminescu în viziunea botoşăneanului Gheorghe Cojocaru Actul creator, în esenţă, presupune originalitate. „A crea” necesită imaginaţie, intuiţie, fiind „pecetea” personală clar introdusă în compoziţie. Şi „poate că arta n-ar avea nici un sens dacă n-ar duce la această stare de intuiţii şi de chintesenţe”1. Gheorghe Cojocaru2 a fost încurajat...

O esenţă a sufletului local

Într-o cronică pe care o făceam la volumul I al „ Monografiei comunei Vlăsineşti„, cronică reluată la pagina 3o6 al volumului pe care intenţionăm să-l supunem discuţiei acum, spuneam: „ …aş fi dorit o aplecare mai mare pe aspectul etnografic local…„. Se pare că domnul profesor Gheorghe Burac a ţinut cont, astfel că nu a trecut...

Maieutica lui Traian Apetrei

Primit pentru publicare: 3 ian.2009 Autor: Georgică MANOLE Publicat: 4 ian. 2009 Actualizat: 24 aug. 2016 Maieutica lui Traian Apetrei Am citit undeva că un pictor n-ar trebui să picteze numai ce vede în faţa lui, ci şi ceea ce vede în el însuşi. De aici pleacă Traian Apetrei în dialogurile lui, de la o radiografie a interiorului său pe care îl extrapolează partenerului,...

Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Revista LUCEAFĂRUL

Sponsorii ediției

LUCEAFĂRUL de seară

Legături

Eşti aici » prima pagină » Comentarii