Fondat 2009 · ISSN 2065 – 4200Anul 18 → 2026
4.878 de articole
Autor: Gheorghe CIOBANU
OMAGIU LUI DIMITRIE BRÂNDZĂ Autor, Gheorghe CIOBANU Cu peste 164 de ani în urmă, pe 10 octombrie 1846, în comuna Bivol (astăzi Viişoara, din fostul judeţ Dorohoi) se năştea Dimitrie, unul dintre cei trei fii ai familiei paharnicului Gheorghe şi Ruxanda Brândză, cel ce avea…
Citește mai departe →Autor: Lucia OLARU NENATI
Remember Constantin Dracsin Autor, Lucia OLARU NENATI Îmi amintesc de o iarnă tot atât geroasă ca şi aceasta de acum, aceea a anului 1999, când am aflat că poetul, prietenul şi mai ales, confratele nostru, atât de deosebit în toate, Constantin Dracsin zace pe un…
Citește mai departe →Autor: Lucia OLARU NENATI
Botoşani - leagănul Zilei Naţionale a Culturii Române Autor, Lucia Olaru Nenati Iată că în acest an ziua naşterii lui Mihai Eminescu, atestată prin existenţa documentului probatoriu, mitrica de botez a Bisericii Uspenia, nu mai este doar un argument care înclină balanţa unei dispute între…
Citește mai departe →Autor: Nicole IOSUB
Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXI): MIHAI EMINESCU LA BERLIN Mihai Eminescu şi-a definitivat studiile universitare la Berlin, în perioada 1873-1874, la sugestia lui Titu Maiorescu, care-i promite sprijin financiar şi o catedră la Universitatea din Iaşi, în cazul în care îşi dădea doctoratul. Perioada…
Citește mai departe →Autor: Ionel BEJENARU
Primit pentru publicare: 30 dec. 2010 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 31 dec. 2010 Actualizat: 24 aug.2016 ARHIVA BOTOŞANILOR ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI Era în primăvara anului 1944. La 7 aprilie 1944, Armata Sovietică „eliberatoare” intra în Botoşani, „eliberând” oraşul. La…
Citește mai departe →Autor: Ionel BEJEBARU
ARHIVELE BUCECEI TÂRGUL BUCECEA – CTITORIA BOIERULUI ALECU RALET Moşia Bucecea a intrat în posesia boierului Alecu Ralet prin căsătorie, socrul său, bogatul negustor şi latifundiar Teodor Mustaţă, lăsându-i-o, prin testament, celei cu care s-a însurat, fata acestuia, Maria. Ca orice boier care se respectă,…
Citește mai departe →Autor: Gheorghe MEDIAN
ARMENII BOTOŞANILOR Goilavii şi Rânghileştii Prezenţa armenilor în ţinutul Botoşanilor este atestată documentar din primii ani ai secolului al XV-lea, din timpul domnitorului Alexandru cel Bun, prima localitate în care s-au aşezat fiind oraşul Botoşani, unde s-a constituit una dintre cele mai puternice colonii armeneşti…
Citește mai departe →Autor: Ionel BEJENARU
ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE ... ŞCOLI ÎN ORAŞUL BOTOŞANI ,,De vreme ne-am încredinţat Domnia mea, că la târgul Botoşani este trebuinţă ca să fie o şcoală domnească, pentru învăţătura copiilor, după cum a mai fost şi înainte, iacă dar şi Domnia mea am dat uric,…
Citește mai departe →Autor: Matei Mihai
Este încadrată la Liceul ,,Carmen Syva” din Botoşani, pe catedra de limbă franceză, rămasă liberă prin pensionarea titularei Maria Mascany, începând cu anul şcolar 1930-1931. Charlotte Sibi era fiica Consului francez din Iaşi care după pensionare se stabileşte în fosta capitală a Moldovei. Este absolventă…
Citește mai departe →Autor: Steliana BĂLTUŢĂ
Tradiţia - simbol al spiritualităţii spaţiului românesc Autor, Steliana Băltuţă „Jocurile cu măşti, reprezentaţii teatrale folclorice de Anul Nou, amintesc de străvechiul cult al fertilităţii la toate popoarele agrare şi pastorale”Emilia PAVEL Aşa cum poetul şi filozoful Lucian Blaga a spus că „veşnicia s-a născut…
Citește mai departe →Autor: Alina COJOCARU
Potecă spre Balzac Autor, Alina COJOCARU Nu putem parcurge într-o viaţă de om – oricât am îngădui în patria lecturii – decât o fărâmă din creaţia literară/filosofică a lumii. La infernalul ritm al scrierilor literare, un devorator de literatură ar putea citi, în cel mai…
Citește mai departe →Autor: Pandelica RADEȘ
CREANGĂ ŞI EMINESCU – LUCRURI NESPUSE Autor, Pandelica RADEŞ Propun spre publicare aceste amănunte legate de viaţa celor doi mari scriitori, în speranţa că ele vor ajuta la completarea şi cunoaşterea personalităţii acestora şi nu vor duce la scăderea prestigiului lor. Decembrie 1877, când Creangă…
Citește mai departe →Autor: stiri.botosani.ro
Ziua lui Eminescu, declarată Ziua Culturii Naţionale Autor: stiri.botosani.ro Preşedintele Traian Băsescu a semnat luni decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie Ziua Culturii Naţionale, informează Administraţia Prezidenţială. Camera Deputatilor a adoptat pe 16 noiembrie un proiect de lege prin care ziua…
Citește mai departe →Autor: Alina COJOCARU
Un secol fără Tolstoi Autor, Alina Cojocaru O sută de ani de la moartea lui Lev Nikolaevici Tolstoi se împlinesc în noiembrie, 2010... Un sentiment de penibil şi ridicol mă încearcă la gândul că, în virtutea unei nevoi spirituale, am pornit pe urmele gigantului scriitor…
Citește mai departe →Autor: Gheorghe BURAC
ŞASE VIRTUOŞI VLĂSINEŞTENI, PUBLICIŞTI LA PERIODICELE DOROHOIENE DINAINTEA MARII UNIRI ŞI DIN PERIOADA INTERBELICĂ În vol. „Periodice dorohoiene” I, 1874-1918, reputatul (şi regretatul) profesor Gheorghe Amarandei, cercetător şi istoriograf, îl menţionează, ca prim colaborator vlăsineştean la ziarul „Ecoul Dorohoiului” (care a apărut în perioada 11…
Citește mai departe →Autor: Constantin ANDREI - DÂNGENI
Comerţul, activitate economică îndelungată a oraşului Botoşani Dezvoltarea economică a oraşului Botoşani a fost rezultatul intensificării schimbului de mărfuri între oraşele din nordul Moldovei şi centrele comerciale de la gurile Dunării, a aşezării aflate la intersecţia drumurilor importante. În secolul al- XVI-lea comerţul cu produse…
Citește mai departe →Autor: admin
NICOLAE IORGA ÎN PRESA BOTOŞĂNEANĂ Autor, Gheorghe MEDIAN Între numeroasele personalităţi pe care Botoşanii le-a dat ţării, Nicolae Iorga ocupă un loc distinct. Personalitate cu profil renascentist, el s-a aflat timp de câteva decenii în prim planul vieţii culturale, ştiinţifice şi politice româneşti, fiind, în…
Citește mai departe →Autor: Ionel BEJENARU
NICOLAE IORGA - UN PORTRET DUPĂ SCRISUL SĂU Poate fi definit un om, o personalitate, după scrisul său? Poate-ne răspunde Henri Stahl, stenograf în Parlamentul României, în primele decenii ale veacului al XX-lea. Aflat, prin vrerea soartei, în vâltoarea politicianismului înalt, naţional, fie şi ca…
Citește mai departe →Autor: Ionel BEJENARU
NICOLAE IORGA, VORBIND LA RADIO BUCUREŞTI DESPRE... BOTOŞANI Acum aproape 80 de ani marele istoric N. Iorga acoperea cele 15 minute ale conferinţei sale din cadrul Universităţii Radio - o emisiune de largă audienţă a Radiodifuziunii Române - cu evocarea Botoşanilor. Ceea ce a rostit…
Citește mai departe →Autor: Ionel BEJENARU
70 DE ANI DE LA ASASINAREA LUI N. IORGA Autor, Ionel Bejenaru TOATE GÂNDURILE BOTOŞĂNENILOR DUCEAU LA N. IORGA Luna aceasta, noiembrie, aduce cu sine marcarea comemorării a 70 de ani de la tragica moarte a savantului N. Iorga, fiu de vază al Botoşanilor. Legăturile…
Citește mai departe →Autor: Dumitru LAVRIC
Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle X. SUB FALDURILE MITULUI Autor, Dumitru Lavric Umbrele arhetipale ale miturilor călăuzesc viaţa muritorilor şi le modelează sentimentele prin veşnica reîntoarcere la acel illo tempore matriceal – dar de această subtilă influenţă nu sunt conştiente decât…
Citește mai departe →Autor: Dumitru LAVRIC
Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle IX. „Sunt nenorocit şi nu culpabil” Nu este exclus ca ceea ce numim fatalitate (lat. fatum), soartă să reprezinte un lanţ de cauzalităţi subtile dar eficiente care acţionează cu necesitate sub forme înţelese ca întâmplări semnificative…
Citește mai departe →Autor: Nicolae IOSUB
MIHAI EMINESCU VEGHEAT DE ARHANGHELII MIHAIL ŞI GAVRIIL În ziua de 8 noiembrie se sărbătoresc Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, numiţi în tradiţia românească Sf. Voievozi (ai oştilor cereşti), ziua în care îşi sărbătorea onomastica şi poetul Mihai Eminescu. Dar să vedem ce…
Citește mai departe →Autor: Ionel BEJENARU
ARHIVA BOTOŞANILOR ACADEMICIANUL VASILE MÂRZA ŞI ORIGINEA SA BOTOŞĂNEANĂ, CONFORM UNEI SCRISORI A DOMNIEI SALE În 1994, Acad.Prof.Dr.Doc.Vasile Mârza (n. 30 dec. 1902, com. Şipote - jud. Iaşi - m. 10 nov. 1995, Iaşi) îmi trimitea următoarea scrisoare, prima şi ultima, edificatoare pentru subiectul abordat.…
Citește mai departe →Autor: Constantin ANDREI - DÂNGENI
ORAŞUL BOTOŞANI DE LA DEZVOLTARE LA STAGNARE ECONOMICĂ ,,În nici un caz, Botoşani nu trebuie să se resemneze a deveni numai un oraş cultural. Grija generaţiilor pentru cultură este lăudabilă, însă chiar atingerea acestui scop este nevoie de o pulsaţie comercială şi industrială”. (Cristian Ciomac,…
Citește mai departe →Autor: Ionel BEJENARU
MEMORIA BOTOŞANILOR ION APĂTEANU - UN BUN MEMORIALIST AL BOTOŞANILOR Pe Avocatul Ion Apăteanu l-am cunoscut personal. Era spre 1980. Longeviv, încă venea la mine la muzeu, fie şi la 96 de ani, pentru conversaţie. Cu bastonul său seniorial, nelipsit ajutor la o atare vârstă.…
Citește mai departe →Autor: Mihai MATEI
Zoe Dumitrescu-Busulenga despre Botoşani şi trecutul său Figură proeminentă a vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti, nu de mult dispărută din lumea pământeană, a poposit de mai multe ori în municipiul Botoşani şi a vizitat Ipoteştii, Livenii şi Dorohoiul, Vorona şi Mănăstirea din această localitate. S-a…
Citește mai departe →Autor: Gheorghe BURAC
In memoriam ASPAZIA BURDUJA, artista în ale cărei tapiserii numai gândirea creatoare şi-a aflat locul Familia Burduja îşi avea domiciliul în târgul Săveni, dar în anii celui de Al Doilea Război Mondial a trăit la Vlăsineşti. Capul familiei fusese mobilizat pe front – de unde…
Citește mai departe →Autor: Dumitru LAVRIC
Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle VIII. Punţi peste prăpăstii Depărtarea în spaţiu între cei doi îndrăgostiţi cât timp Eminescu a fost student la Viena şi Berlin a facilitat fenomenul de cristalizare aşa cum îl înfăţişează cu fină intuiţie Stendhal: Lăsaţi să…
Citește mai departe →Autor: ing. Nicolae IOSUB
Pe urmele lui Mihai Eminescu (XIX): EMINESCU, STUDENT LA VIENA - II (Continuare din numărul trecut) Referitor la locurile legate de şederea vieneză a lui Eminescu, am amintit că poetul studiase în clădirea vechii universităţi (astăzi sediul Academiei Austriece de Ştiinţă) din piaţa Dr. Ignaz-Seipel…
Citește mai departe →Autor: Ionel BEJENARU
MEMORIA BOTOŞANILOR. BOTOŞANII COPILĂRIEI ŞI TINEREŢII LUI CONSTANTIN PRISNEA, ÎNAINTE DE „ALUNGAREA FARAONILOR” Botoşănean, get-beget, scriitorul şi publicistul Constantin Prisnea (2 februarie 1914, Botoşani - 22 aprilie 1968, Bucureşti) include în opera sa, „După alungarea faraonilor” (ESPLA, Bucureşti, 1957) un noian de amintiri despre urbea…
Citește mai departe →Autor: Ionel BEJENARU
Arhiva Botoşanilor BOTOŞANI – ORAŞ – GRĂDINĂ Puţină lume ştie că Botosanii figurau odinioară, în hărţile străinilor, ca staţiune balneo-climaterică (sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX). Tocmai pentru că era un oraş - grădină. Nu de puţine ori ne-a fost dat să întâlnim…
Citește mai departe →Autor: Gheroghe MEDIAN
Primit pentru publicare: 17 sept. 2010 Autor: Gheorghe MEDIAN Publicat: 17 sept. 2010 Editor: Ion ISTRATE Un poet uitat – Dumitru Baciu (1899 - ?) Cercetătorii presei literare botoşănene din perioada care a urmat Marii Uniri din anul 1918, au putut întâlni, între…
Citește mai departe →Autor: Paul UNGUREANU
PERSONALITĂŢI BOTOŞĂNENE (II) MIHAI MUNTEANU (1930-2009) (Continuare din numărul anterior) „Oamenii se nasc, trăiesc şi dispar. Scrisul rămâne ca un testament al tuturor peste veacuri... Slavă acestui pământ cordărean!” - Cum priviţi breasla scriitorilor botoşăneni din zilele noastre? Pe care dintre actualii scriitori botoşăneni îi…
Citește mai departe →Autor: Gheorghe BURAC
O PAGINĂ DIN ISTORIA NESCRISĂ A COMUNEI VLĂSINEŞTI-TOPONIMIA- Ca peste tot în lume, şi în ţara noastră, formele de relief, apele, localităţile poartă nume proprii, care, adesea, le caracterizează şi le exprimă particularităţile. Faptul este important pentru orientarea în teren, mai ales în zonele colinare,…
Citește mai departe →Autor: Constantin ANDREI - DÂNGENI
Primit pentru publicare: 15 sept. 2010 Autor: Andrei Constantin Publicat: 17 sept. 2010 PRIMA ŞCOALA PROFESIONALĂ DIN BOTOŞANI - ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII „Meseria îi brăţară de aur”, spune un vechi proverb românesc, valabil astăzi şi încă mult timp, cu toate că unele…
Citește mai departe →Autor: Gruia Cojocaru
Motto: Din perspectivă micro ori macrosocială, Istoria ne consumă la fel de calm şi de cinic, precum – cu serafică eleganţă – o face nobila cenzură, a unora dintre impozantele instituţii de cultură botoşănene... La început de mileniu III, fiinţa umană trăieşte în zodia metamorfozelor,…
Citește mai departe →Autor: stiri.botosani.ro
Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, declarată Ziua Culturii Naţionale Autor: ştiri.botoşani.ro Publicat: 06-09-2010 Plenul Senatului a aprobat luni, cu 84 de voturi "pentru" şi patru abţineri, declararea datei de 15 ianuarie drept "Ziua Culturii Naţionale". Iniţiativa aparţine unui număr de 50 de senatori…
Citește mai departe →Autor: Dumitru LAVRIC
Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle VII. Paradoxul atracţiei contrariilor Marile prietenii şi marile iubiri se verifică şi se întăresc inclusiv prin forţa duşmăniilor pe care le generează şi prin intransigenţa împrejurărilor în care se desfăşoară; indiscutabil, calitatea duşmanilor pe care îi…
Citește mai departe →Autor: Nicolae IOSUB
Pe urmele lui Mihai Eminescu (XVIII):EMINESCU, STUDENT LA VIENA ,, Tu, bătrână Vienă, Tu, leagăm străvechi al împăraţilor, Auzi tu la poartă Pasul greu al eroilor?" (M. Eminescu- mss.2290) Evoluţia creaţiei literare a lui Mihai Eminescu este inimaginabilă, chiar inexplicabilă fără a lua în calcul…
Citește mai departe →Autor: Ionel BEJENARU
Primit pentru publicare: 11 aug.2010 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 11 aug. 2010 Actualizat: 24 aug.2016 MIRCEA ELIADE… LA BOTOŞANI Român celebru, Mircea Eliade a servit exemplar cultura română - ,,Eu cred în viitorul culturii româneşti mai mult decât în viitorul culturii europene”, cum…
Citește mai departe →Autor: Ionel BEJENARU
MARIE GOILAV - ARMEANCA DE LA RÂNGHILEŞTI În ,,Les Armeniens de Roumanie”, N. Iorga afirma, cu temei - ,,Botoşanii ar fi rămas mai departe satul urmaşilor lui Botăş, dacă n-ar fi fost Armenii. Burghezia armeană a fost aceea care a creat târgul”. Or, Goilavii sunt…
Citește mai departe →Autor: Gheorghe MEDIAN
Gheorghe MEDIAN Monumentele Botoşanilor Grupul Statuar ,,Compania de mitraliere maior Ignat în atac” Intre elementele care conferă personalitate unui oraş, monumentele se află printre cele dintâi. Construcţii civile, de cult, administrative sau de altă natură, care au dăinuit timpului şi graţie…
Citește mai departe →Autor: Constantin ANDREI - DÂNGENI
O PUBLICAŢIE DE SUCCES, ,,REVISTA ŞCOLII” Încheierea procesului de formare a statului unitar român, schimbările ce au survenit în viaţa politică, economică şi socială, în perioada interbelică, s-au manifestat şi în domeniul culturii. Noul cadru instituţional, realizarea visurilor seculare ale înaintaşilor, condiţiile existente şi cerinţele…
Citește mai departe →Autor: Mihai MATEI
125 de ani de Istorie la Liceul ,,Mihai Eminescu” din Botoşani Despre însemnătatea studierii şi însuşirii istoriei, despre valoarea sa formativă în cadrul educaţiei s-au preocupat, la vremea lor, mai întâi, cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce. Lucrările lor rămân şi astăzi mari…
Citește mai departe →Autor: Paul UNGUREANU
Paul Ungureanu „Oamenii se nasc, trăiesc şi dispar. Scrisul rămâne ca un testament al tuturor peste veacuri... Slavă acestui pământ cordărean!” În urmă cu aproape 10 ani am avut un dialog sincer, plin de substanţă cu regretatul profesor şi scriitor Mihai Munteanu. Şi-a pus inima…
Citește mai departe →Autor: Dumitru LAVRIC
Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle VI. Intrigi, intriganţi, spioni, colportori, curtezani Pe fertilul, primitorul şi ospitalierul nostru sol mioritic, postura Iago s-a multiplicat într-un număr infinit de exemplare – pe cât de diverse pe atât de rezistente şi distructive, grupate într-un…
Citește mai departe →Autor: Nicolae IOSUB
Pe urmele lui Mihai Eminescu (XVII):MIHAI EMINESCU LA PRAGA Anul trecut, s-au împlinit 140 de ani de la trecerea poetului Mihai Eminescu prin oraşul Praga, în drumul său spre Viena, locul unde şi-a făcut prima fotografie, cea cu chip de Luceafăr. Drumul lui Mihai Eminescu…
Citește mai departe →Autor: Ionel BEJENARU
Preot cărturar, folclorist, animator de frunte al vieţii culturale al Dorohoiului, Dumitru Furtună (n. 26 februarie 1890, Tocileni, jud. Botoşani, m. 15 ianuarie 1965, Dorohoi) a condus Seminarul Teologic – Ortodox, ,,Pimen Mitropolitul” din Dorohoi vreme de 9 ani (1923 - 1932). Printre absolvenţii săi…
Citește mai departe →Autor: Ionel BEJENARU
ARHIVA BOTOŞANILOR. CU C. GANE, „PRIN VIROAGE ŞI COCLAURI 1916-1917”, ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL Trăgându-se din neamul Găneştilor, neam statornic în Moldova, Constantin Gane (27 martie 1885, Botoşani – 12 aprilie 1962), scriitor, istoric, participă, sub culorile Regimentului 37 Infanterie Botoşani, atât la Campania din…
Citește mai departe →
