Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Revista LUCEAFĂRUL


ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...



LUCEAFĂRUL de seară


Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România despre Fraerul-revistă de la Caracal şi Claponul de la Huşi… (II)


Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România despre Fraerul-revistă de la Caracal şi Claponul de la Huşi… (I)


E lungă noaptea însetaților de amar


Stop cadru! Notre – Dame și Centrul Vechi al Botoșanilor, în refacere și restaurarea cu imprimante 3D


Regrete târzii


Iubire milenară


Petala iubirii


Știre de interes cultural. Grupul de inițiativă pentru fondarea Societății Scriitorilor Botoșăneni ,,Mihai Eminescu”


ELEMENTE DE DIAGNOZĂ SOCIALĂ. Noi identificări ale lui Marin IFRIM, buzoianul de care avem nevoie și la Botoșani


Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA


Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă


Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene


Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL


ZI ANIVERSARĂ – ION N. OPREA


Protejat: Scrisoarea Prof. Univ. D-r Constantin Burac


Protejat: Prestigioasa revistă de cultură “Luceafărul” din Botoşani.


Şfichiul zilei. Locul de joacă al copiilor din locuinţele sociale din Centrul Istoric al Botoşanilor


Dragos NICULESCU: multumiri revistei de cultura „Luceafarul”


Florin T. Roman: mesaj insotitor la editorialul Cu durere şi dragoste despre artistul contemporan


Lucia Olaru Nenati: sub semnul Binelui, Frumosului si Adevarului


Mihai Ştirbu: să vă umpleţi potirul sufletului cu împliniri


Pop Stelu: SĂRBĂTORI PASCALE BINECUVÂNTATE DE LUMINĂ ȘI IUBIRE!


Vasile Fetescu: Cu prilejul Sărbătorilor Pascale


Teona Scopos: Colectivului redacaţional


Ion N Oprea> Sărbători fericite cu Sănătate, întru Mulți ani, Hristos a înviat!


Mai multe articole din Luceafărul de seară →

Eşti aici » prima pagină » Istoria culturii

Clopote din cerul lui Hemingway

Clopote din cerul lui Hemingway
Clopote din cerul lui Hemingway Autor, Alina Cojocaru ,,Pentru a scrie despre viaţă, trebuia mai întâi să o trăieşti” remarca laconic Ernest Miller Hemingway, scriitorul care, voluntar, s-a desprins de această lume acum jumătate de secol. Aureolat de toate onorurile la care poate jindui un scriitor – premiul Nobel pentru literatură, decernat în 1954 desăvârşindu-i cariera – Ernest... 

OTTO ŞI JEAN BIELIG

OTTO ŞI JEAN BIELIG
OTTO ŞI JEAN BIELIG-PRIMII FOTOGRAFI DIN BOTOŞANI AI LUI MIHAI EMINESCU ŞI AI FAMILIEI SALE Autor, Nicolae Iosub Fotografiile cunoscute ale lui Mihai Eminescu sau cele legate de biografia sa şi familia poetului sunt în mare parte opera unui fotograf care a pus bazele acestei profesii-arte în Botoşanii de la jumătatea secolului al XIX-lea. Este vorba de fotograful Jean Bielig, de origine germană,... 

Mărturii. Constantin Noica despre manuscrisele eminesciene

Mărturii. Constantin Noica despre manuscrisele eminesciene
Dumitru Ignat   Mărturii. Constantin Noica despre manuscrisele eminesciene   În mai 1979, la sugestia doctorului Iuliu Buhociu, l-am invitat pe Constantin Noica la „Zilele Eminescu”. Medicul Buhociu îl cunoscuse pe Noica prin fratele său, etnologul Octavian Buhociu, doctor în filozofie la Sorbona, universitar la Bochum, în Germania, şi autor al unei impresionante analize a folclorului... 

ANIVERSĂRI, IUNIE 2011 – N. IORGA, 140 DE ANI DE LA NAŞTERE

ANIVERSĂRI, IUNIE 2011 – N. IORGA, 140 DE ANI DE LA NAŞTERE
ANIVERSĂRI, IUNIE 2011 – N. IORGA, 140 DE ANI DE LA NAŞTERE NICOLAE IORGA, CA UN VÂRF DE MUNTE Autor, Ionel Bejenaru Născut la Botoşani, la 5/17 iunie 1871, Nicolae Iorga a devenit autodidact, înainte de a merge la şcoală -„Eu n-am învăţat a ceti şi a scrie: sunt lucruri care mi-au venit de la sine”. Şi, ne gândim la „devoratorul” cărţilor din biblioteca familiei, a rudelor,... 

Nicolae Iorga sărbătorit la Ateneul Român

Nicolae Iorga sărbătorit la Ateneul Român
Nicolae Iorga sărbătorit la Ateneul Român Autor, Gheorghe Median În anul 1921, la împlinirea vârstei de 50 de ani, Nicolae Iorga a fost sărbătorit de elita intelectualităţii bucureştene, la Ateneul Român. Festivitatea, onorată de mitropolitul Primat şi mitropolitul Moldovei, de numeroşi senatori şi deputaţi din toate partidele, printre care, Al. Vaida Voievod, dr. N. Lupu, Virgil Madgearu,... 

IN MEMORIAM – CU FĂNUŞ NEAGU PRIN BOTOŞANI

Revista Luceafărul
IN MEMORIAM CU FĂNUŞ NEAGU PRIN BOTOŞANI Autor, Ionel Bejenaru …Era înainte de căderea comunismului. Veniseră la Botoşani Marin Sorescu şi Fănuş Neagu, invitaţi ai forurilor de partid şi culturale ale judeţului. Împreună cu scriitorul Lucian Valea i-am însoţit în a participa la o întâlnire/şezătoare literară la „Electrocontact”. Traseul „Daciei” cu care... 

D o u ă p e r i o d i c e „Nicolae Iorga”

D o u ă p e r i o d i c e „Nicolae Iorga”
D o u ă    p e r i o d i c e   „Nicolae Iorga” Autor, Dan Prodan În ultimul deceniu, unele serii publicate cu articole şi studii despre viaţa şi opera complexă a lui Nicolae Iorga, cu izvoare istorice (documente, corespondenţă etc.) despre polihistorul născut cu 140 de ani în urmă, pot fi clasificate, fără a greşi sau a exagera, periodice „Nicolae Iorga”. Aceste serii editate... 

PIESĂ UNICAT DIN COLECŢIA SECŢIEI DE ETNOGRAFIE A MUZEULUI BOTOŞANI

PIESĂ UNICAT DIN COLECŢIA SECŢIEI DE ETNOGRAFIE A MUZEULUI BOTOŞANI
PIESĂ UNICAT DIN COLECŢIA SECŢIEI DE ETNOGRAFIE A MUZEULUI BOTOŞANI Autor, Steliana Băltuţă Colecţia etnografică a Muzeului Botoşani cunoscută în parte multor vizitatori, numără astăzi peste 3600 de piese, unele din ele, aflate deja în categoria tezaur, dar şi în categoria fond, ceea ce le certifică valoarea. Dar, mai sunt încă piese ce urmează a fi clasate şi care sunt valori... 

MEMORIA BOTOŞANILOR. BOTOŞANII DE LA SIRET, VĂZUŢI DE ION SIMIONESCU

MEMORIA BOTOŞANILOR. BOTOŞANII DE LA SIRET, VĂZUŢI DE ION SIMIONESCU
MEMORIA BOTOŞANILOR  BOTOŞANII DE LA SIRET, VĂZUŢI DE ION SIMIONESCU Autor, Ionel Bejenaru Publicam, nu demult („Luceafărul”, 4/2011), „Botoşanii de la Prut, văzuţi de Ion Simionescu”, personalitate de prim rang a culturii şi ştiinţei româneşti, geolog, profesor universitar, academician şi Preşedinte al Academiei Române, fiu adoptiv al judeţului Botoşani. Acum, în descrierea... 

MEMORIA TÂRGULUI HERŢA. BENJAMIN FUNDOIANU: HERŢA, CA O OBSESIE

Revista Luceafărul
MEMORIA TÂRGULUI HERŢA BENJAMIN FUNDOIANU: HERŢA, CA O OBSESIE Autor, Ionel Bejenaru Avangarda literară românească are în Benjamin Fundoianu (Benjamin Fondane – n. 14 noiembrie 1898, Iaşi – m. 2 octombrie 1944, Auschwitz – un ilustru reprezentant, într-o companie selectă, cu Max Bleher, Geo Bogza, Virgil Carianopol, Mihai Cosma, Gheorghe Dinu (Stephan Roll), Virgil Gheorghiu,... 

Căi de salvare

Căi de salvare
Căi de salvare Autor, Alina Cojocaru În societatea contemporană, omul are nevoie de un spaţiu de refugiu din calea socialului, de un eşapament al tensiunilor psihice, care se obţine numai consumând/digerând o serie de elemente din piramida trebuinţelor individuale. Diferă de la un individ la altul modul de ajungere la echilibru după o zi de consum psihic intens; unii îşi elimină tensiunile... 

EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI IORGA

EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI IORGA
                              Eminescu mentor spiritual al lui Iorga                                                      Autor, Lucia Olaru NenatiLuna iunie nu este doar arealul temporal peste care domneşte auroral simbolul eminescian. Mulţi uită, din păcate, că în iunie s-a născut  –  cu 140 de ani în... 

Iașul cultural – GAZETA DE PE GARD – Copou

Iașul cultural - GAZETA DE PE GARD - Copou
Primit pentru publicare: 02 iun. 2011 Fotoreportaj cultural Autor: Ion ISTRATE Actualizat: 30 sept. 2016 IAȘUL CULTURAL, GRĂDINA COPOU GAZETA DE PE GARD Foto,  ©Agata®  

CRONICA VIEŢII TEATRALE LA BOTOŞANI

CRONICA VIEŢII TEATRALE LA BOTOŞANI
Cronica vieţii teatrale la Botoşani  Autor, dr.șt.umanistice Lucia OLARU NENATI Nu de multă vreme s-a lansat într-un cadru solemn, în sala de marmură a Teatrului „Mihai Eminescu” Botoşani, o carte mai mult decât importantă pentru viaţa culturală a acestui oraş ce pivotează, de fapt, în jurul axului culturii. Titlul ei este Istoria teatrului la Botoşani iar autorul este istoricul,... 

Profesorul, I.D. MARIN

Revista Luceafărul
Profesorul I. D. MARIN (1912 – 1986) Autor, Profesor Mihai Matei Anul acesta, se împlinesc 25 de ani de când I. D. Marin a plecat spre spaţii selenare, la data de 7 octombrie 1986. Nu împlinise încă 75 de ani, când s-a petrecut acest lucru. Este înmormântat în cimitirul din satul său natal, Stânceşti, comuna Mihai Eminescu. Am participat la ceremonialul funebru, alături de mai mulţi... 

LA STÂNCEȘTI, PENTRU IOAN D. MARIN

LA STÂNCEȘTI, PENTRU IOAN D. MARIN
  LA STÂNCEȘTI, PENTRU IOAN D. MARIN                                 Autor, prof. Niculai Maluș  In 7 octombrie, din acest an, se vor împlini 25 de ani de la trecerea în neființă a profesorului și cercetătorului istorico-literar, Ioan D. Marin, iar în 3 ianuarie, anul următor, se împlinesc o sută de ani de la nașterea sa. Se cuvine să dăm dovadă de... 

NICOLAE IORGA ŞI ION PILLAT

Revista Luceafărul
Nicolae Iorga şi Ion Pillat   In anul 1912, la doar 21 de ani, Ion Pillat scotea primul său volum de versuri, intitulat “Visări păgâne”. Conformându-se uzanţelor, tânărul poet a trimis volumul, spre recenzare, principalilor critici literari ai vremii, neuitându-l pe Nicolae Iorga, cunoscută autoritate în domeniu şi în acelaşi timp editorul unor publicaţii literare de prestigiu.  Răspunsul... 

MEMORIA ALBEI HUDEŞTILOR. ION ISTRATI – ,,LUMEA LUMILOR MELE

Revista Luceafărul
MEMORIA ALBEI HUDEŞTILOR  ION ISTRATI – ,,LUMEA LUMILOR MELE Scriitorul Ion Istrati (n. 19 ianuarie 1921, s. Alba – c. Hudeşti, j. Botoşani – m. 25 ianuarie 1977, Iaşi) intră în literatura română cu romanul „Grâu înfrăţit” (1950), urmat de altele, şi altele, vreo 35 de cărţi, în care stă la loc de cinste lumea ţărănimii noastre, „lumea lumilor mele”,... 

ARHIVELE BOTOŞANILOR ŞI POPĂUŢILOR. MIHAIL KOGĂLNICEANU – ÎN APĂRAREA TÂRGOVEŢILOR BOTOŞĂNENI

Revista Luceafărul
ARHIVELE BOTOŞANILOR ŞI POPĂUŢILOR MIHAIL KOGĂLNICEANU – ÎN APĂRAREA TÂRGOVEŢILOR BOTOŞĂNENI  În şedinţa Camerei, din 15 februarie 1889, se introducea Proiectul de lege pentru împroprietărirea sătenilor pe moşiile Statului, pentru schimbul unor bunuri cu acele aparţinând aşezămintelor de utilitate publică şi cumpărare de domenii. A doua zi, 16 februarie 1889, în şedinţa... 

MEMORIA BOTOŞANILOR. I. GR. OPRIŞAN ŞI BOTOŞANII

Revista Luceafărul
MEMORIA BOTOŞANILOR I.GR.OPRIŞAN ŞI BOTOŞANII  Fară a putea preciza anul, oricum în perioada interbelică, publicistul şi scriitorul I.Gr.Oprişan vizita meleagurile Botoşanilor, vizita ocazionându-i un reportaj, „Meleagurile lui Eminescu”, inclus în volumul „Luminişuri” (Tipografia „Cugetarea”, Bucureşti, f.a.). Cert este, cum reiese din text, i-au fost călăuzitori Tiberiu... 

Mihai Eminescu – Veronica Micle. Dragoste şi transfigurare. 3. Departe sunt de tine…

Revista Luceafărul
Mihai Eminescu – Veronica Micle Dragoste şi transfigurare 3. Departe sunt de tine…   Perioada care urmează plecării lui Eminescu din Iaşul marilor iubiri este una în care relaţiile dintre cei doi îndrăgostiţi alternează între incandescenţa pasiunii superlative şi frigul glacial al iubirii cu semnul minus, alăturând iubirea şi ura, dăruirea şi gelozia – ceea ce transformă... 

MIHAI EMINESCU LA RĂŞINARI

Revista Luceafărul
MIHAI EMINESCU LA RĂŞINARI      După o lungă vară petrecută la Blaj, neputând să-şi dea examenele restante pentru clasa a III-a de gimnaziu şi în mare lipsă de bani, Mihai Eminescu se îndreaptă spre Sibiu, unde, fratele său Niculae îşi făcea studiile. Aceasta se întâmpla la sfârşitul lunii septembrie a anului 1866.      La Sibiu, Eminescu a fost primit ,,frăţeşte”... 

Mihai Eminescu – Veronica Micle. Dragoste şi transfigurare 2. Iaşii marilor iubiri… Aproape, mai aproape…

Revista Luceafărul
Mihai Eminescu – Veronica Micle Dragoste şi transfigurare  2. Iaşii marilor iubiri… Aproape, mai aproape…    Timpul cât Eminescu a locuit la Iaşi (august 1874-octombrie 1877) se încadrează în ceea ce unii critici literari au numit perioada veroniană. „Am venit la Iaşi – mărturiseşte Poetul într-o scrisoare – împins de dorinţa de a cunoaşte vechea capitală... 

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXIII): MIHAI EMINESCU LA BLAJ

Revista Luceafărul
Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXIII): MIHAI EMINESCU LA BLAJ  În anul 1866, după moartea profesorului său preferat, Aron Pumnul, Mihai Eminescu se lasă de şcoală şi porneşte de la Cernăuţi pe Drumul cel mare împărătesc spre capitala românismului- Blajul, cu gândul de a-şi da examenele restante pentru a absolvi clasa III-a.  Biografii lui Eminescu au cercetat această perioadă din... 

MIHAIL SADOVEANU DESPRE EUGEN NECULAU ŞI ,,PROBLEMA RIDICĂRII SATULUI ROMÂNESC

Revista Luceafărul
MIHAIL SADOVEANU DESPRE EUGEN NECULAU ŞI ,,PROBLEMA RIDICĂRII SATULUI ROMÂNESC Eugen D. Neculau (n. 29 decembrie 1900, Ungureni – Botoşani – m. 20 octombrie 1974, Iaşi) se înscrie printre reprezentanţii de seamă ai şcolii sociologice româneşti. Printre altele, a fondat la Ungureni, Căminul Cultural, în 1927, devenit Universitate Populară, în 1936, prima Universitate Populară... 

ARHIVELE SĂVENILOR. HRISOVUL DOMNESC DE ÎNFIINŢARE A TÂRGULUI SĂVENI – 7 AUGUST 1818

Revista Luceafărul
ARHIVELE SĂVENILOR HRISOVUL DOMNESC DE ÎNFIINŢARE A TÂRGULUI SĂVENI – 7 AUGUST 1818  „Cu mila lui Dumnezeu, noi Scarlat Alexandru Calimah VV, Domn Ţării Moldaviei. Pretutindene lucrarea alijverişului (n.n. afacere comercială) este o mijlocire în care stă temeiul cel mai cu deadinsul a fericirii noroadelor. De vreme ce prin aceasta, nu numai locuitorii de obştie, având chipul de a... 

ISAAC MOSCU EYAL, Enciclopedia Botoşanilor

Revista Luceafărul
Isaac Moscu Eyal Enciclopedia Botoşanilor  In urmă cu şase ani, editura ,,J.I.E.”din Tel-Aviv a scos de sub tipar cartea ,,Enciclopedia Botoşanilor” semnată de Isaac Moscu Eyal. Autorul, necunoscut pentru cei mai mulţi dintre cei care vor citi aceste rânduri, botoşănean de origine, fost ziarist la ,,Informaţia Bucureştiului” timp de aproape 15 ani, a emigrat în Izrael prin anii ‘60,... 

SPRE VIAŢA DE DINCOLO I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA ÎN LUMEA MARILOR SCRIITORI ROMÂNI

Revista Luceafărul
SPRE VIAŢA DE DINCOLO I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA ÎN LUMEA MARILOR SCRIITORI ROMÂNI  Dincolo de istoria cărţii în sine, dincolo de istoria unei cărţi anume chiar procurarea unei cărţi are istoria sa. În cazul de faţă, la sfatul prietenului Lucian Valea, totodată coleg la Muzeul Judeţean Botoşani, mi-am procurat cartea „Rotonda plopilor aprinşi” a lui Valeriu Anania, numele de mirean... 

Noi documente otomane despre relaţiile românilor cu Istanbulul în secolul XVI, descoperite şi publicate de osmanistul prof. Mihai Maxim

Revista Luceafărul
Noi documente otomane despre relaţiile românilor cu Istanbulul în secolul XVI, descoperite şi publicate de osmanistul prof. Mihai Maxim  Cu trei ani în urmă, osmanistul prof. Mihai Maxim, originar din Vorniceni-Jud. Botoşani, a publicat un nou volum cu izvoare documentare otomane, referitoare la complexele relaţii româno-otomane în secolul XVI:  Noi documente turceşti privind Ţările... 

DIMITRIE BRÂNDZĂ LA PARIS ŞI BUCUREŞTI

Revista Luceafărul
DIMITRIE BRÂNDZĂLA PARIS ŞI BUCUREŞTI  De la 18 la 23 de ani, Dimitrie Brândză a locuit de două ori în Parisul celui de-al doilea Imperiu, între 1864 şi 1869. A locuit pe rând pe rue de la Seine şi pe rue de la Sorbonne, aproape de Universitate, în Cartierul Latin.Cele două adrese de domiciliu indicate în dosarul studentului D. Brândză ne indică două mici imobile care există şi... 

FRAGMENTE DIN BIOGRAFIA LUI NICU A. STOEANOVICI (ULTIMUL BOIER DIN VLĂSINEŞTI)

Revista Luceafărul
FRAGMENTE DIN BIOGRAFIA LUI NICU A. STOEANOVICI (ULTIMUL BOIER DIN VLĂSINEŞTI) Datorăm şansa de a ne putea adresa revistei „Luceafărul” cu textul de faţă distinsei Doamne prof. Marguerite Nasta, fiica reputatului boier, în prezent rezidentă în capitala Belgiei, ale cărei amintiri tulburătoare o readuc tot mai des pe meleagul unde, sub ocrotirea caldă a părinţilor, şi-a trăit o... 

1821-2011: 190 de ani de la o revoluţie uitată

Revista Luceafărul
1821-2011 190 de ani de la o revoluţie uitată  Ignorând o clipă grija zilei de mâine şi sărbătorile religioase, pentru noi românii începutul de an stă sub semnul a două evenimente: primul, cu încărcătură spirituală – ziua lui Mihai Eminescu şi, mai nou, a Culturii Naţionale, iar al doilea, de natură istorică – Unirea Principatelor Române. În acest an însă, luna ianuarie... 

Prima medalie dedicată ,,Zilei Culturii Naţionale”

Revista Luceafărul
Prima medalie dedicată ,,Zilei Culturii Naţionale”  Pe 15 iunie 2010, cu ocazia manifestărilor organizate la Botoşani, prilejuite de împlinirea a 121 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, academicianul Eugen Simion făcea publică solicitarea sa adresată Parlamentului României prin care ziua de 15 ianuarie să devină ,,Ziua Culturii Naţionale”. Iniţiativa fostului preşedinte al Academiei... 

Cărţi poştale ilustrate dedicate „Zilei Culturii Naţionale”

Revista Luceafărul
  Cărţi poştale ilustrate dedicate „Zilei Culturii Naţionale”  Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 238/2010 prin care se declară ziua de 15 ianuarie „Ziua Culturii Naţionale” s-a creat un nou şi plăcut prilej pentru filatelişti şi cartofilişti de a edita cărţi poştale ilustrate care să ilustreze în diverse imagini această sărbătoare a românilor cu traseul ei de solemnitate. Asociaţii... 

MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE. Dragoste şi transfigurare 1. Viena, 1872, primăvara…Când te-am văzut, Verena…

Revista Luceafărul
Mihai Eminescu – Veronica Micle Dragoste şi transfigurare  1. Viena, 1872, primăvara… Când te-am văzut, Verena…  „Era o frumuseţe! O figură clasică încadrată de nişte plete mari negre: o frunte înaltă şi senină; nişte ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând şi adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt... 

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXII): CASA ÎN CARE S-A NĂSCUT MIHAI EMINESCU

Revista Luceafărul
Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXII) CASA ÎN CARE S-A NĂSCUT MIHAI EMINESCU   La 26 iunie 1840, Gheorghe Eminovici se căsătorea cu Raluca, fiica stolnicului Vasile Iuraşcu, primind ca zestre 1500 de galbeni şi mai multe lucruri printre care: trăsură acoperită, alesidă de aur, patru inele cu diamant, şapte rochii de mătase, şapte şaluri, tacâmuri şi multe altele în valoare de 576 de... 

MODELUL CULTURAL AL LUI EMINESCU

Revista Luceafărul
Modelul cultural al lui Eminescu  Eminescu este, cronologic, al patrulea vârf într-un patrulater, în care primele trei sunt ocupate de Novalis, Leopardi şi Edgar Allan Poe, acesta din urmă murind cu un an înainte de naşterea autorului „Luceafărului”. Ce au ei în comun? Se înscriu în aceeaşi paradigmă culturală: Capacitatea de a făuri o poezie majoră, credinţa în unitatea cunoaşterii,... 

UN FOCAR DE CULTURĂ – BIBLIOTECA LUI GHEORGHE EMINOVICI CĂMINARUL

Revista Luceafărul
UN FOCAR DE CULTURĂ – BIBLIOTECA LUI GHEORGHE EMINOVICI CĂMINARUL   Mijlocul secolului al XIX-lea aducea un suflu nou de cultură şi deşteptare românească, peste o generaţie făuritoare şi părtaşă, rând pe rând, a Revoluţiei paşoptiste, a Unirii, a Independenţei, trepte cruciale ale României moderne, într-o dăruire, sacrificiu şi cutezanţă exemplare, generaţie căreia căminarul... 

Profesorul Petre Irimescu şi Ipoteştii

Revista Luceafărul
Profesorul Petre Irimescu şi Ipoteştii    Numărul festiv, din luna martie 1915 al publicaţiei ,,Teatrul Eminescu”, prezenta impresiile unuia dintre vizitatorii Ipoteştilor, care deplângea starea casei copilăriei lui Mihai Eminescu, ajunsă aproape o ruină: ,,Nepăsarea şi nebăgarea în seamă a admiratorilor jertfesc această mică clădire istorică şi o lasă la voia întîmplării... 

ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE … SCOLI DIN ORASUL BOTOSANI (II)

Revista Luceafărul
ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE …  ŞCOLI ÎN ORAŞUL BOTOŞANI (II)  Elevii  vin la şcoală ,,…ca să se formeze, să-şi vadă şi să-şi îndrepte greşelile, să-şi înmulţească şi să-şi întărească calităţile … Numai asfel şi munai în acest caz, şcoala va atinge scopul său de a da oameni  folositori pentru ei, ca şi pentru societate, de a face un instrument... 

ARHIVELE TUDOREI: ASASINATUL DE LA TUDORA – 4 DECEMBRIE 1893

Revista Luceafărul
ARHIVELE TUDOREI  ASASINATUL DE LA TUDORA – 4 DECEMBRIE 1893   Comisă la 4 decembrie 1893, în Postul Crăciunului, CRIMA DE LA TUDORA se încadrează perfect între cele două mari răscoale ţărăneşti, din 1888 şi 1907. Fireşte, a făcut valuri în presa centrală şi locală a vremii. Începem cu un document oficial, anume Raportul Procurorului Tribunalului Judeţului Botoşani către... 

MEMORIA BOTOȘANILOR …ŞI UN CĂLĂTOR ROMÂN LA BOTOŞANI, RĂDUCANU ROSETTI ,,CEL TÂNĂR

Revista Luceafărul
MEMORIA BOTOȘANILOR …ŞI UN CĂLĂTOR ROMÂN LA BOTOŞANI, RĂDUCANU ROSETTI ,,CEL TÂNĂR Autor, Ionel BEJENARU După ce Botoşanii se regăsesc în scrierile a numeroşi călători străini – Johann Sommer (sec.al XVI-lea), Johann Mayer, Conrad Iacob Hiltebrant, Johann Christoph Wagner Norimbergensis (sec.al XVII-lea), abatele Boscovich, baronul de Tott, I.Haquet, Mikosha, Andreas Wolf... 

OMAGIU LUI DIMITRIE BRÂNDZĂ

Revista Luceafărul
OMAGIU LUI DIMITRIE BRÂNDZĂ  Autor, Gheorghe CIOBANU Cu peste 164 de ani în urmă, pe 10 octombrie 1846, în comuna Bivol (astăzi Viişoara, din fostul judeţ Dorohoi) se năştea Dimitrie, unul dintre cei trei fii ai familiei paharnicului Gheorghe şi Ruxanda Brândză, cel ce avea să devină cercetător, botanist, medic, profesor universitar şi director al Grădinii Botanice din Bucureşti,... 

Remember, Constantin Dracsin

Revista Luceafărul
Remember Constantin Dracsin  Autor, Lucia OLARU NENATI Îmi amintesc de o iarnă tot atât geroasă ca şi aceasta de acum, aceea a anului 1999, când am aflat că poetul, prietenul şi mai ales, confratele nostru, atât de deosebit în toate, Constantin Dracsin zace pe un pat de spital şi trage să moară. Atunci, fiind în ajunul Bobotezei, m-am gândit ce aş putea să fac ca să-i îndulcesc... 

Botoşani – leagănul Zilei Naţionale a Culturii Române

Revista Luceafărul
  Botoşani – leagănul Zilei Naţionale a Culturii Române  Autor, Lucia Olaru Nenati Iată că în acest an ziua naşterii lui Mihai Eminescu, atestată prin existenţa documentului probatoriu, mitrica de botez a Bisericii Uspenia, nu mai este doar un argument care înclină balanţa unei dispute între mai multe date calendaristice susţinute ca fiind ziua întrupării sale, ci mult mai... 

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXI):MIHAI EMINESCU LA BERLIN

Revista Luceafărul
Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXI): MIHAI EMINESCU LA BERLIN Mihai Eminescu şi-a definitivat studiile universitare la Berlin, în perioada 1873-1874, la sugestia lui Titu Maiorescu, care-i promite sprijin financiar şi o catedră la Universitatea din Iaşi, în cazul în care îşi dădea doctoratul. Perioada studiilor lui Mihai Eminescu la Berlin este mai puţin cunoscută, poate şi datorită faptului... 

ARHIVA BOTOŞANILOR. ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI

ARHIVA BOTOŞANILOR. ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI
Primit pentru publicare: 30 dec. 2010 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 31 dec. 2010 Actualizat: 24 aug.2016     ARHIVA BOTOŞANILOR ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI Era în primăvara anului 1944. La 7 aprilie 1944, Armata Sovietică „eliberatoare” intra în Botoşani, „eliberând” oraşul. La Moscova, evenimentul era marcat cu 15 salve de tun,... 

ARHIVELE BUCECEI. TÂRGUL BUCECEA – CTITORIA BOIERULUI ALECU RALET

Revista Luceafărul
ARHIVELE BUCECEI TÂRGUL BUCECEA – CTITORIA BOIERULUI ALECU RALET Moşia Bucecea a intrat în posesia boierului Alecu Ralet prin căsătorie, socrul său, bogatul negustor şi latifundiar Teodor Mustaţă, lăsându-i-o, prin testament, celei cu care s-a însurat, fata acestuia, Maria. Ca orice boier care se respectă, Alecu Ralet a şi iniţiat la Domnie demersuri în vederea întemeierii de târg... 

ARMENII BOTOŞANILOR, Goilavii şi Rânghileştii

Revista Luceafărul
ARMENII BOTOŞANILOR Goilavii şi Rânghileştii Prezenţa armenilor în ţinutul Botoşanilor este atestată documentar din primii ani ai secolului al XV-lea, din timpul domnitorului Alexandru cel Bun, prima localitate în care s-au aşezat fiind oraşul Botoşani, unde s-a constituit una dintre cele mai puternice colonii armeneşti din Moldova. Excelenţi negustori, armenii au deţinut monopolul... 

ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE … ŞCOLI ÎN ORAŞUL BOTOŞANI

Revista Luceafărul
ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE … ŞCOLI ÎN ORAŞUL BOTOŞANI ,,De vreme ne-am încredinţat Domnia mea, că la târgul Botoşani este trebuinţă ca să fie o şcoală domnească, pentru învăţătura copiilor, după cum a mai fost şi înainte, iacă dar şi Domnia mea am dat uric, ca să se facă o şcoală la târgul Botoşani, se arată în actul domnesc din 28 decembrie 1759 a lui... 

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5