Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Revista LUCEAFĂRUL


ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...



LUCEAFĂRUL de seară


P.Lupu – nuferi galbeni, albi și roșii


Știre de interes cultural. Grupul de inițiativă pentru fondarea Societății Scriitorilor Botoșăneni ,,Mihai Eminescu”


ELEMENTE DE DIAGNOZĂ SOCIALĂ. Noi identificări ale lui Marin IFRIM, buzoianul de care avem nevoie și la Botoșani


Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA


aipiștii


Arhiva culturală. imagini dintr-un pamflet…


Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă


cârtițelor!… din fertilul lui Eminescu


Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene


Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL


ZI ANIVERSARĂ – ION N. OPREA


viața, un vis


poem neborfotit de tristan strada. în orașul din sătuc


poem borfotit de tristan strada. atac la baionetă…


Șfichiuitorul, în ianuarie 2017: Pentru salvarea satului și valorilor tradiționale


variabila constantei


Protejat: Scrisoarea Prof. Univ. D-r Constantin Burac


Protejat: Prestigioasa revistă de cultură “Luceafărul” din Botoşani.


Protejat: Luceafărul (Bt) înspre Occident


Şfichiul zilei. Locul de joacă al copiilor din locuinţele sociale din Centrul Istoric al Botoşanilor


Dragos NICULESCU: multumiri revistei de cultura „Luceafarul”


Florin T. Roman: mesaj insotitor la editorialul Cu durere şi dragoste despre artistul contemporan


Lucia Olaru Nenati: sub semnul Binelui, Frumosului si Adevarului


Mihai Ştirbu: să vă umpleţi potirul sufletului cu împliniri


Pop Stelu: SĂRBĂTORI PASCALE BINECUVÂNTATE DE LUMINĂ ȘI IUBIRE!


Mai multe articole din Luceafărul de seară →

Eşti aici » prima pagină » Comentarii

1 Octombrie – Ziua Internaţională a muzicii

Revista Luceafărul
Prin tradiţie, 1 octombrie este ziua internaţională a muzicii. Această zi constituie un prilej şi, în acelaşi timp, un minunat pretext de a ne reîntâlni cu marea muzică, valori perene ale spiritualităţii universale, tălmăcite la cele mai înalte cote valorice. De la Bach la Şostakovici, de la Alexandru Flechtenmacher la Doina Rotaru, istoria muzicii este plină de opus-uri frumoase şi... 

Elena (Lenuţa) Zbanţ

Revista Luceafărul
ELENA (LENUŢA) ZBANŢ -,,omul care pictează simţind minunile dăruite de Cel de sus” (V. Ciucă)- Pictura naivă… A fost definită în fel şi chip. Unii o consideră pierdere de vreme, alţii lipsită de valoare. La vernisajul Salonului de Artă naivă de la Piteşti, care a avut loc în ziua de 27 octombrie 2007, s-a spus răspicat: „Pictura naivă este un curent aşa cum e cubismul, futurismul,... 

Radiografia unui eveniment cultural-artistic de excepţie – Ediţia a IV-a a ,,Zilelor Teatrului” Mihai Eminescu

Revista Luceafărul
Radiografia unui eveniment cultural-artistic de excepţie – Ediţia a IV-a a ,,Zilelor Teatrului” Mihai Eminescu Dumitru Lavric în dialog cu dl. Traian Apetrei, directorul teatrului botoşănean   – Domnule director, discuţia noastră are loc la o oră foarte matinală, în prima zi a lunii octombrie, imediat după închiderea ciclului de manifestări pe care le avem în atenţie... 

„Politica, tutun si alcool”

Revista Luceafărul
„POLITICĂ, ALCOOL ŞI TUTUN” – O CARTE ÎNDRĂZNEAŢĂ ŞI ULUITOR DE SINCERĂ –  Profesiunea de jurnalist şi-a constituit azi o adevărată cultură instituţională. Există şi un cod deontologic al ziaristului din România. Sunt contabilizate 15 principii ziaristice care stau la baza moralei profesiei. Deşi îi erau suficiente, Ioan Rotundu respectându-le pe toate, a simţit nevoia... 

Cornelia Ciobanu

Revista Luceafărul
CORNELIA CIOBANU De la „răsfăţata familiei” la funcţia de Director al Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Botoşani – Stimată Doamnă Cornelia Ciobanu, care au fost principalele repere ale evoluţiei dvs. artistice, de la debut şi până în prezent? – Sunt interpretă de muzică populară de 40 de ani. Mi-am început activitatea artistică mai întâi... 

Folclor fără frontiere. Perspective europene

Revista Luceafărul
IV. Perspective europene Împotriva unei anumite orientări a folcloristicii româneşti ce tinde să definească autenticul creaţiei populare doar prin prisma aşa-numitei purităţi tradiţionale, înclin să cred că folclorul s-a adaptat şi se adaptează mereu la transformările economico-sociale, interpreţii preluând din rezervorul tradiţiei mijloace expresive poetice şi muzicale cărora... 

PROFESORUL UNIV. DR. CONSTANTIN BURAC

Revista Luceafărul
PROFESORUL UNIV. DR. CONSTANTIN BURAC ISTORIC, CERCETĂTOR ÎN DOMENIUL ORGANIZĂRII ADMINISTRATIVE A MOLDOVEI ŞI PALEOGRAFIEI ROMĂNO – CHIRILICE,  AUTOR AL UNOR IMPORTANTE STUDII DE ISTORIE MEDIEVALĂ ŞI NEOBOSIT PUBLICIST;  DECAN AL FACULTĂŢII DE ARHIVISTI  „ADEVĂRUL E PRETUTINDENI, DAR NU-L RECUNOAŞTE DECÂT ACELA CARE ÎL CAUTĂ”  (N. IORGA) Pe la mijlocul deceniului... 

Revista Moldovei (V)

Revista Luceafărul
Cu perseverenţă, revista sprijină Comitetul pentru ridicarea Monumentului  Eroilor din Botoşani, publicând în paginile sale apeluri fierbinţi către populaţia judeţului, arătând ,,să nu uităm însă că moştenirea ce o stăpânim astăzi este plătită cu jertfa supremă a sute de mii de suflete de ale părinţilor, fraţilor, prietenilor noştri şi cinstirea memoriei acestora, nu se... 

Nicolae Iorga despre Botoşani şi botoşăneni

Revista Luceafărul
Pe volumul apărut în 1905 la Minerva, istoricul înscrie o emoţionantă dedicaţie (,,La toţi ai mei care au trăit şi au murit în Botoşani, oraşul naşterii mele”) iar străbunicul Manolachi este evocat ca un autentic spirit tutelar al locului: ,,Tatăl bunicului meu, Manolachi Iorga, fiul lui Iorga cupeţul zis şi Galeongiul, şi al Ecaterinei Costea, a păstrat ca efor partea din pecetea... 

TRAVERSÂND UN MARE OCEAN

Revista Luceafărul
Traversând un mare ocean Autor, Dumitru Ivan   Scriind volumul „Vâslaş în luntrea vieţii”, domnul Vasile Fetescu porneşte, mărturisit, spre realizarea unui op memorialistic, apreciind, din capul locului, că „este o încercare curajoasă şi riscantă pentru că nu poţi să prevezi cum vor primi cititorii oferta ta, în ce măsură vor aproba sau nu demersul tău, dacă îi va interesa... 

FAȚA PLUTONICĂ A LUI EMINESCU

Revista Luceafărul
   FAŢA PLUTONICĂ  A LUI EMINESCU Prof. Mihaela Paula Manole Considerând că aproape toate studiile dedicate poeziei eminesciene pornesc de la metoda teoretică şi analitică impusă de G. Călinescu, sau de la cele spuse, mai ales despre postumele aduse la lumină, de Perpessicius, I. Negoiţescu vine în critică aducând o altă „faţă” a lui Eminescu. După Negoiţescu, Eminescu... 

Folclor fără frontiere: III. Zonele Botoşani – Herţa

Revista Luceafărul
 Folclor fără frontiere III. Zonele Botoşani – Herţa         Sărbătorile de iarnă au şi capacitatea de a conserva unele jocuri tradiţionale de factură ancestrală şi arhetipală prin intermediul măştilor zoomorfe al căror alai multicolor este astfel prezentat de către etnograful Paul Petrescu: „Ursul, cerbul, capra apar şi azi în fantasticele cortegii ale celor douăsprezece... 

Destinul unui basarabean

Revista Luceafărul
Destinul unui basarabean Autor, Eugenia Vasile  Monografie (sentimentală) și, în egală masură, jurnal, putem numi cartea “Vorniceni, leagănul împlinirilor mele” (Ed. Agata, 2007, 120 p.). Deși coperta unu poartă amprentele intime ale autorului (dragostea pentru soția sa, Estera), iar în ceea ce privește textul se simt unele imperfecțiuni de natură stilistică, volumul reușește... 

Mitul casei părinteşti şi împăcarea timpurilor

Revista Luceafărul
      Mitul casei părinteşti şi împăcarea timpurilor         Autor, Georgică MANOLE         Spuneam, după ce am citit romanul „Vine trenul Principessa” (Dorin Baciu, Agata, Botoşani, 2003) că autorul a avut talentul sa ne demonstreze cu mijloacele creaţiei literare că ţăranul Câmpiei Moldovei are două vieţi: una de soare, pământ şi vite, impusă de Dumnezeu, care... 

Studiu de cercetare: Cămăşi de sărbătoare

Revista Luceafărul
Studiu de cercetare Cămaşa de sărbătoare din Colecţia Muzeală Conceşti şi Cămaşa de sărbătoare din Colecţia Muzeală Ungureni – sat Mihai Viteazu, două cărți apărute la Editura Agata, 2009. Muzeograf Eva Giosanu, Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi Cărțile de etnografie sunt adevărate cărți de povești, dar ale unor povești adevărate despre oameni de poveste:... 

Satul prunciei lui Mihai Eminescu: DURNEŞTI

Revista Luceafărul
Satul prunciei lui Mihai Eminescu: DURNEŞTI                 Satul Durneşti, Ocolul Ştefăneşti, Ţinutul Botoşani, se afla la cca. 40 de km spre dreapta, de şoseaua Botoşani-Truşeşti-Ştefăneşti. Aici, Gh. Eminovici arendează la 11 octombrie 1849, moşia Cleopatrei Caţichi, printr-un contract semnat la Iaşi şi înregistrat sub nr. 630 la Divanul Apelativ din Iaşi (Arhiva... 

Pe urmele lui Mihai Eminescu (V)

Revista Luceafărul
Pe urmele lui Mihai Eminescu (V)                  Anul 1889 a fost unul trist pentru literatura română. Trei dintre cei mai talentaţi reprezentanţi ai ei: Mihai Eminescu, Veronica Micle şi Ion Creangă se sting din viaţă, unul după altul, cei care au format în viaţă un triunghi al perfecţiunii: Creaţiei, Prieteniei şi Iubirii. După o suferinţă de şase ani de zile, cu zile... 

Mihai Eminescu – surse folclorice ale poeziei ,,Sara pe deal”

Revista Luceafărul
 Mihai Eminescu – surse folclorice ale poeziei ,,Sara pe deal”   Consideraţiile noastre preliminare privind raporturile Poetului cu folclorul şi creaţia populară pornesc în primul rînd dintr-un sentiment de nemulţumire privind felul, de cele mai multe ori didactic, în care a fost privit acest raport – caracterizat prin aprecieri generale de felul următor: „Legăturile lui Eminescu... 

Folclor fără frontiere:II Zonele Botoşani- Herţa

Revista Luceafărul
FOLCLOR FĂRĂ FRONTIERE: II. Zonele Botoşani – Herţa   Ca premise fundamentale ale prezentei cercetări s-au instituit concluziile specialiştilor români şi străini care au referit în lucrările lor – direct şi indirect – asupra geografiei, istoriei, datinilor, credinţelor şi tradiţiilor folclorice din cele două zone cercetate. Marile sinteze istorice realizate de B.P.... 

Albume etnografice. Piese de tezaur.

Revista Luceafărul
ALBUME ETNOGRAFICE. Piese de tezaur.     ,,Un nou document, o nouă dovadă a diversităţii, a frumuseţii, a eleganţei şi a cromaticii, bine alese,  şi care completează informaţiile referitoare  la portul popular de sărbătoare  pentru sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul de sec. XX  din zona etnografică Botoşani. (…) Gândindu-ne la faptul că portul popular este o componentă... 

Născută în zona credinţe- Celina Iuliana Nistor

Revista Luceafărul
NĂSCUTĂ ÎN ZODIA CREDINȚEI– Celina Iuliana Nistor  Gina POENARU   O urmăresc amintirile din copilărie (asemeni povestitorului nepereche) prin care trăieşte şi cu care va îmbătrâni frumos. Poartă pe umeri trecutul unui neam, a cărui tradiţie, prin trudă şi migală, o duce mai departe. Face semnul Crucii mai des decât oricare dintre semenii ei, pentru că Dumnezeu i-a dăruit... 

Un roman al Câmpiei Moldovei

Revista Luceafărul
    UN ROMAN AL CÂMPIEI MOLDOVEI     de Georgică Manole        „Vine trenul Principessa” (Agata, Botoşani, 2003), roman scris de Dorin Baciu, este, categoric, un roman al Câmpiei Moldovei. Şi, din acest punct de vedere, Dorin Baciu umple un gol în literatura română, fiindcă zona geografică a Văii Jijiei nu era bifată pe o hartă a abordărilor literare. Venind să completeze... 

Ion H. Ciubotaru

Revista Luceafărul
PROFESORUL UNIV. DR. ION H. CIUBOTARU, ETNOLOG ŞI ISTORIC LITERAR „Ce deosebeşte diamantul de cărbune? Nu că primeşte mai multă lumină, ci că trimite mai multă înapoi.” (N. Iorga) Cel care avea să ajungă un nume de rezonanţă în Galeria personalităţilor pe care şi le revendică judeţul nostru, s-a născut la 28 ianuarie 1940, în satul Arborea din comuna George Enescu, fiind al... 

Masoneria ca stare de spirit

Revista Luceafărul
  Recent, în Sala de Marmură a Teatrului ,,Mihai Eminescu” din Botoşani, s-a pus în circuitul public o carte de pionierat în domeniu: ,,Masoneria botoşăneană – scurt istoric”. Autorul, Ioan Rotundu – Dângeanu, pe lângă cartea amintită are şi alte iniţiative culturale. În august 1993 a lansat săptămânalul ,,Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi”, din... 

Academicianul Alexandru Zub – Icoanele din sufletul său

Revista Luceafărul
  ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB – ICOANELE DIN SUFLETUL SĂU   Pentru ca pleiada marilor personalităţi ale culturii noastre naţionale, aureolată de numele lui Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga să strălucească şi mai puternic, meleagul botoşănean l-a dăruit ţării şi pe academicianul, de-acuma, Alexandru Zub, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice a Academiei... 

„Biblioteca Vorniceni”

Revista Luceafărul
  „BIBLIOTECA VORNICENI”               Am avut privilegiul ca, timp de câteva bune decenii, să cunosc toate localităţile judeţului Botoşani – oraşe, comune, sate componente – păstrând în memorie oameni, locuri, întâmplări; ca impresie generală este aceea că o ierarhizare în funcţie de criterii pragmatice ar fi nepotrivită şi că oamenii se... 

Tripticul folcloric

Revista Luceafărul
  TRIPTIC FOLCLORIC             Dacă acceptăm că primele consemnări ale autorilor antici despre datinile şi obiceiurile populaţiei sedentarizate pe actualul teritoriu naţional fac parte dintr-o incipientă cercetare etno-folclorică, vom concluziona că interesul pentru cultura populară autohtonă este multimilenară. În acest sens, Xenofon consemnează în Anabasis dansurile... 

Cântecul lebedei

Revista Luceafărul
  CÂNTECUL LEBEDEI de Vasile Fetescu Domnul Vasile Fetescu, botoşănean prin naştere (de la Dorobanţi-Nicşeni) şi adoptat de ,,dulcele târg al Ieşilor”, fost director al Liceului ,,C. Negruzzi” şi al Liceului Pedagogic ,,Vasile Lupu”, de formaţie profesor de Pedagogie, fost elev al renumitei Şcoli Normale ,,Al. Vlahuţă”, din Şendriceni-Dorohoi (1942-1950),... 

Sub semnul „rugăciunii” eminesciene

Revista Luceafărul
În ziua de 26 februarie 2009 preotul Ioan Canciuc şi-a lansat volumul „Protopopiatul Darabani. Contribuţii monografice asupra aşezărilor, bisericilor şi învăţământului”. Actul cultural, de o deosebită importanţă pentru zona monografismului românesc, s-a consumat la Muzeul „Memorialul Ipoteşti” – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, în aula „Laurenţiu... 

Meşterul cu mâini de aur

Revista Luceafărul
S-a născut pentru că lemnul avea nevoie sa trăiască. Mâinile lui zămislesc minuni, aşa cum Dumnezeu a zămislit-o pe Eva din coasta lui Adam. El şi lemnul sunt o fiinţă. Respiră aerul proaspăt al pădurii şi se bucură de mângâierea blândă a daltei, ale cărei urme crestează adevărate opere de artă. Sunt de nedespărţit. O jumătate de secol. O viaţă sculptată în ulm,... 

O poezie a continuităţii cu sine

Revista Luceafărul
Nu ştiu alţii cum au făcut-o, însă eu, citind poezia lui Ştefan Agache, am trecut cu greu de ceea ce frecvent numesc ancorarea într-o filozofie dominantă. Versurile sale trădează un cunoscător al tuturor construcţiilor filozofice despre CURGERE, regăsindu-se cel mai bine în Plotin, Numenios şi Blaga. Pentru lămurire l-am ales pe Andrei Cornea, prefaţatorul ediţiei Plotin: „Lectura... 

Semiotica sărbătorescului în HYBERNIA MAGICA

Revista Luceafărul
Precum Roland Barthes care afirma că a pătruns în cultura japoneză prin intermediul semnelor date de ritualul ceaiului, gara din Tokio sau Teatrul No, Dumitru Lavric pătrunde cu „Hybernia Magica” (Editura Agata, Botoşani, 2007, 291 p.) în ţinutul Botoşanilor şi al Dorohoiului analizând simbolistica sărbătorilor de iarnă din zona temporală a Anului Nou, prin reprezentările folclorice... 

Încursiuni în toponimia unui sat românesc

Revista Luceafărul
 Pentru cititorii avizaţi, volumul “Tezaurul toponimic al comunei Vorniceni” (Ed.Agata, Botoşani, 2008, 163 p.), autor principal Teodor Epure, este preţios, cu atât mai mult cu cât astfel de cărţi din domeniul toponimiei satelor Moldovei de Nord sunt puţine. Zona rurală cu bogate tradiţii culturale, Vorniceni (5.000 de locuitori) are statut de comună (botoşăneană), incluzând... 

O carte aşteptată -„Judeţul Botoşani, structuri administrativ-teritoriale”

Revista Luceafărul
Profesorul Constantin Cojocariu este autorul a trei cărţi valoroase, păşind astfel pe urmele pasionatului cercetător al arhivelor şi bibliotecilor, regretatul învăţător Ştefan Ciubotaru din Suliţa (jud. Botoşani). A scrie monografii, lucrări ştiinţifice, este o muncă cu totul deosebită, uneori de-a dreptul sisifică. Acest lucru înseamnă un efort intelectual, fizic şi financiar... 

Viaţa ca o dezhumare

Revista Luceafărul
Recenta carte a domnului Mircea Oprea mi-a produs o reală bucurie. Deşi pe manşeta ataşată copertei autorul ţine să precizeze că „… mă mir în perplexitate, în extaz, de când mă ştiu şi, mărturisesc, calitatea ce mi-o preţuiesc în ascuns e tocmai cea care mă desparte de alţii”, e de apreciat transferul actului de a se mira către sine. Şi aceasta fără să apeleze, cum... 

Mihai Matei sau despre moralitatea evocatorului

Revista Luceafărul
Ce este o evocare? Nimic altceva decât, prin apelarea la mijloacele cele mai la îndemână, să aduci în conştiinţe imaginea unui lucru cunoscut, dar petrecut demult. Însă cu „Evocările” lui Mihai Matei (Ed. Quadrat, Botoşani, 2008, 180 p.) se întâmplă ceva în plus, ceva în genul celor spuse de Gabriel Liiceanu în „Declaraţia de iubire”: „…fiecare om îşi alcătuieşte... 

O poezie a evadării din vis

Revista Luceafărul
Stabilit definitiv la Hăneşti cu traiul, Georgică Manole îşi caută locul în peisajul literar botoşănean. Sacrificându-şi o parte a timpului pentru propăşirea comunei, mai drămuieşte şi pentru reflecţia poetică. Anticul Tacitus scria că „ Poezia şi versurile… nu aduc nici o demnitate celor care o practică şi nu le înmulţesc venitul, dimpotrivă le aduce o scurtă plăcere,... 

Eminescu în viziunea botoşăneanului Gheorghe Cojocaru

Revista Luceafărul
Eminescu în viziunea botoşăneanului Gheorghe Cojocaru   Actul creator, în esenţă, presupune originalitate. „A  crea” necesită imaginaţie, intuiţie, fiind „pecetea” personală clar introdusă în compoziţie. Şi „poate că arta n-ar avea nici un sens dacă n-ar duce la această stare de intuiţii şi de chintesenţe”1. Gheorghe Cojocaru2 a fost încurajat... 

O esenţă a sufletului local

Revista Luceafărul
                 Într-o  cronică pe care o făceam la volumul I al „ Monografiei comunei Vlăsineşti„, cronică reluată la pagina 3o6 al volumului pe care intenţionăm să-l supunem discuţiei acum, spuneam: „ …aş fi dorit o aplecare mai mare pe aspectul etnografic local…„. Se pare că domnul profesor Gheorghe Burac a ţinut cont, astfel că nu a trecut... 

Maieutica lui Traian Apetrei

Revista Luceafărul
Primit pentru publicare: 3 ian.2009 Autor: Georgică MANOLE Publicat: 4 ian. 2009 Actualizat: 24 aug. 2016     Maieutica lui Traian Apetrei Am citit undeva că un pictor n-ar trebui să picteze numai ce vede în faţa lui, ci şi ceea ce vede în el însuşi. De aici pleacă Traian Apetrei în dialogurile lui, de la o radiografie a interiorului său pe care îl extrapolează partenerului,... 

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5