Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Articole scrise de Florin Bălănescu

Valeriu Penișoară, un simbol al autenticității în muzica folk

Valeriu Penișoară s-a născut la 26 septembrie 1950, în satul Duda, comuna Duda, raionul Huși, regiunea Bârlad (astăzi, în comuna Duda-Epureni, județul Vaslui). A urmat clasele I-IV la Școala Generală din Duda (1957-1961), V-VI la Școala Populară de Artă din Iași (1961-1963) și VII-VIII la Școala Generală nr. 2 din Huși (1964-1966), iar anii I-II la Liceul Pedagogic Alexandru Vlahuță...

Siluirea limbii române

De mai bine de trei decenii, asistăm impasibili la un asediu neîntrerupt și fără precedent asupra limbii române. Tot soiul de semianalfabeți și agramați notorii, de la simplul băgător de seamă până la ministru, promovați cu insistență de mass-media, sunt luați drept modele și lansează dezinvolt aberații lexicale în serie, schilodind în fiecare zi acest grai. Înseși televiziunile...

Dan Chebac, un reper fundamental al muzicii folk

Dan Chebac s-a născut la 3 ianuarie 1952, în orașul Găești, raionul cu același nume, regiunea Argeș (astăzi, în județul Dâmbovița). A absolvit Facultatea de Metalurgie a Institutului Politehnic din București. Este căsătorit și are doi fii. În anul 1981, a emigrat în Germania, la Düsseldorf, iar în anul 1986 s-a stabilit în Italia, la Roma, unde locuiește și în prezent. A făcut...

Vise-n genuni

Toamna dintâi coboară-n livezi Şi nu văd… Şi nu vezi… Gânduri rostite se duc peste vremi Şi te chem… Şi mă chemi… Vorbele au amuţit sub trăgaci Şi eu tac… Şi tu taci… Lanţuri ce-au fost se sfarmă-n verigi Şi te strig… Şi mă strigi… Vânturi fugare mai umblă prin duzi Şi te-aud… Şi mă-auzi… Clipele pier ca ţărâna sub roţi Şi...

Oare mai știi…

Mai ţii minte Despresuratele cuvinte Ce ţi le-am aşternut, covor, Să te mângâie, să te-alinte, Abia şoptit, tulburător… Oare mai vezi Nedezminţitele dovezi Cu care te-am împresurat, Ca pe o frunză, muguri verzi, Necontenit, neîncetat… Îţi aminteşti Neîntâmplatele poveşti Cu care te-am călăuzit Până la porţile cereşti, Nepământesc, nedesluşit… Oare...

Reîntoarcerea în sat

Din depărtate zări, rătăcitor, Cu pasul rar şi mersul tot mai greu, Bătrân, pribeag şi mistuit de dor, Mă-ntorc din nou la tine, satul meu. Când te-am lăsat, era-ntr-o toamnă, Copil fiind, la alte şcoli plecam; Nici nu ştiusem bine ce înseamnă Să mă desprind, ca frunza de pe ram. Am fost şi eu umblat prin lume Şi m-am învrednicit mereu de ea; Dar, cât de mare fuse al meu...

Cerșetorul și câinele

Flămând şi peticit, în iarna grea, Fără de vârstă şi fără de nume, Un cerşetor, uitat de Dumnezeu, stătea La margine de drum, la margine de lume. Avea ani mulţi – le şi pierduse şirul, Nici cum îl mai chema nu-şi amintea; De foame şi de frig, îşi îngâna delirul: „Fie-vă milă, oameni buni, de viaţa mea…” Dar oamenii, grăbiţi, nu-l auzeau, Înapoindu-se...

Rugă pentru Basarabia

Rugă pentru Basarabia Lui Grigore Vieru Iartă-mă, Doamne, dar mult prea mult am tăcut Şi prea am luat în seama mea toată vina; Nu-s vinovat că frate-meu trăieşte peste Prut, Iar soră-mea e măritată-n Bucovina. Toţi pruncii, bunii şi străbunii în viaţă Nu au vălul pe chip ca-n lumea arabă; Cum ai putut, Doamne, să scoţi Moldova la piaţă? Cum să o vinzi, ca pe ovăz, la tarabă? Cînd...

O aşezare seculară

În sud-estul judeţului Vaslui, în depresiunea colinară Elan din Podişul Central al Moldovei, se află oraşul Murgeni, având acest statut din anul 2003. Săpăturile arheologice au relevat urme de civilizaţie pe aceste locuri încă din paleoliticul superior (40000-10000 î.H.). Cele dintâi menţionări scrise ale localităţii, ca fiind o comunitate de răzeşi, sunt consemnate în...

Istorie şi credinţă

Pe teritoriul satului Cârja, oraşul Murgeni, judeţul Vaslui, au fiinţat trei biserici, dintre care în prezent mai există două: cea mai veche se afla în Cârja de Jos, în prezent demolată şi înlocuită cu alta nouă, a doua era situată în centrul satului, astăzi dispărută, iar ultima e amplasată în Cârja de Sus. Primul lăcaş de cult, cu hramul Sfântul Nicolae, a fost ridicat...

Propăşirea şi decăderea unei străvechi aşezări

Satul Cârja, aparţinând oraşului Murgeni din judeţul Vaslui, este situat la 1 km vest de malul Prutului, la graniţa cu judeţul Galaţi. De-a lungul timpului, satul a fost alcătuit, de la nord la sud, din cinci localităţi: Bârsana (fostă Bârsăneşti), Răşcana şi Hrăniceni (sau Hârcetea) – toate formând, ulterior, Cârja de Sus, Crihana/Cârhana (fostă Crihăneşti/Cârhăneşti)...

Satul dintre păduri

La 32 km est de Botoşani, se întinde o aşezare cu o istorie de veacuri; este satul Ionăşeni, aparţinând comunei Truşeşti, străjuit de apa Jijiei şi dealul Ţuguieta, de pădurea Corniş şi de dealul şi pădurea Cozancea. Cele mai vechi urme de locuire datează din secolul al IV-lea, dar prima atestare documentară a localităţii apare într-un ispisoc din anul 1598, prin care jumătate...

Pe urmele credinţei

Satul Truşeşti din comuna botoşăneană cu acelaşi nume, fiind la obârşii domnesc, a avut din cele mai vechi timpuri şi biserică – la început, din stuf şi paie, care se găseau din abundenţă pe şesul Jijiei. Mai târziu, când satul a devenit mănăstiresc, biserica a fost consolidată, fiind construită din materiale mai rezistente, respectiv din furci de lemn cu împletituri din nuiele,...

Veacuri de credinţă

Satul Ionăşeni din comuna Truşeşti, judeţul Botoşani adăposteşte pe teritoriul său trei lăcaşuri de cult: biserica din livadă (de la curte), biserica din deal (din cimitir) şi biserica din centru (mare); până în anul 1959, şi Mănăstirea Cozancea (astăzi, trecută la comuna Suliţa) a aparţinut satului. Prima biserică are hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie şi a fost la origine...

Trăitori prin veac

Satul Truşeşti din comuna cu acelaşi nume este situat la 34 km sud-est de Botoşani, fiind flancat de masivul deluros Cozancea – Guranda şi despărţit de râul Jijia, care îl străbate de la nord la sud. Denumirea localităţii este legată de numele întemeietorului sau al primului stăpân al aşezării, Truş, la care a fost adăugat sufixul românesc eşti. Săpăturile arheologice...

Destine din vremuri trecute

Soţii Natalia şi Lazăr Donca s-au născut în Cârja de Sus, partea nordică şi vatra satului Cârja, plasa Manolache Kostache Epureanu, judeţul Tutova (astăzi, în orașul Murgeni, județul Vaslui). Boieri ai satului, au deţinut mai multe imobile şi terenuri agricole, rămânând în memoria locală ca modele de iniţiativă, implicare, generozitate şi omenie. Au avut 16 copii, toţi...

Un preot de odinioară

Preotul Nicolae Costinescu s-a născut la 17 martie 1859, în târgul Ştefăneşti, plasa Jijia, judeţul Botoşani. Părinţii săi au fost Sultana, fiica preotului Constantin Popovici din satul Bobuleşti, acelaşi judeţ, şi Costache Costinescu (originar din Ardeal, numele iniţial de familie fiind Costin), vătaf boieresc pe moşia lui Neculai Mavrocordat din Ştefăneşti. A urmat şcoala...

UN PREOT DE ALTĂDATĂ

Un preot de altădată Preotul iconom stavrofor Neculai Carp s-a născut la 11 august 1906, în comuna Schineni, judeţul Tutova, din părinţi agricultori. A urmat şcoala primară din satul natal între anii 1912 şi 1919, apoi Seminarul Teologic din Ismail în perioada 1919-1927 şi Facultatea de Teologie din Chişinău între anii 1929 şi 1934. În anul 1927, a fost repartizat în parohia Hrăniceni,...

Nobleţe în amurg

Am ajuns în Maxutul Iaşilor într-o după-amiază târzie de februarie de acum zece ani. La căderea serii, am urcat pe aleea ce şerpuieşte spre conac cu gândul la paşii boierilor care au străbătut-o de atâtea ori în plimbările lor de altădată. Înăuntru, mă aştepta doamna Irina Rişcuţia, descendentă directă a marilor familii aristocrate Ghika-Polizu-Micşuneşti, o femeie ...

Un boier din alte vremuri, Vasile Isăcescu

Primit pentru publicare: 17 Mart. 2022 Editor: Ion ISTRATE Copyright: © 2022 Florin Bălănescu, © 2022 luceafarul.net © 2022 by Agata Scopul publicării: promovarea și diseminarea informațiilor culturale. Este exclus scopul pentru a obține avantaj pecuniar Revistei Luceafărul sau autorilor publicați. NB Conținutul acestei publicații nu reprezintă în mod oficial opinia revistei Luceafărul.net,...

Fratele de la răscruce

Iurie Petru Sadovnic (Orheianu), cel mai important cantautor basarabean de muzică folk-rock, s-a născut la 14 decembrie 1951, în satul Jura, raionul Râbnița și a copilărit în satul Susleni, raionul Orhei, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, fiind unicul fiu al învățătoarei Fevronia Onofrei și al ofițerului militar, apoi lucrătorului de miliție Petru Tihon Sadovnic. A absolvit...

Luminile Basarabiei

M-am născut la începutul unei veri într-un sat vasluian de pe malul Prutului; se numea şi se mai numeşte încă, până se va fi strămutat cu totul în cimitir, Cârja. Era un sat binecuvântat, cu bălţi şi stufărişuri nesfârşite, dealuri cu vii şi livezi, câmpuri unduind în bătaia soarelui şi, mai ales, cu oameni harnici şi gospodari. Din curtea bunicilor, priveam peste Prut la...

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6