Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Revista LUCEAFĂRUL


ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...



LUCEAFĂRUL de seară


Călcat


Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România despre Fraerul-revistă de la Caracal şi Claponul de la Huşi… (II)


Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România despre Fraerul-revistă de la Caracal şi Claponul de la Huşi… (I)


E lungă noaptea însetaților de amar


Stop cadru! Notre – Dame și Centrul Vechi al Botoșanilor, în refacere și restaurarea cu imprimante 3D


Iubire milenară


Petala iubirii


Știre de interes cultural. Grupul de inițiativă pentru fondarea Societății Scriitorilor Botoșăneni ,,Mihai Eminescu”


ELEMENTE DE DIAGNOZĂ SOCIALĂ. Noi identificări ale lui Marin IFRIM, buzoianul de care avem nevoie și la Botoșani


Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA


Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă


Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene


Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL


ZI ANIVERSARĂ – ION N. OPREA


Protejat: Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Edit LőRINCZI, Biblioteca Orășenească din Cristuru Secuiesc


Protejat: Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Florin T. ROMAN


Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Santuzza Paula DINESCU


JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 13-a DIN MARTIE


JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 9-a DIN MARTIE


Protejat: JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 7-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 6-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 4-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 3-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 2-a DIN MARTIE 2017


Un mărțișor pentru cititorii Revistei Luceafărul. JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE


Mai multe articole din Luceafărul de seară →

Articole scrise de Florin Bălănescu

Iluzia posterității

Iluzia posterității
Iurie Petru Sadovnic (Orheianu), cel mai important cantautor basarabean de muzică folk-rock, s-a născut la 14 decembrie 1951, în satul Jura, raionul Râbnița și a copilărit în satul Susleni, raionul Orhei, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, fiind unicul fiu al învățătoarei Fevronia Onofrei și al ofițerului militar, apoi lucrătorului de miliție Petru Tihon Sadovnic. A absolvit... 

Nebunia Logicon-ului

Revista Luceafărul
Timp de vreo 20 de ani, de pe la jumătatea anilor ’70, Programul 3 (viitorul Radio România Tineret) al Radioteleviziunii Române (pe atunci) difuza o rubrică săptămânală de probleme de perspicacitate, logică, rebus, scrabble și șah, care la început s-a numit Exerciții pentru acasă, iar, ulterior, Logicon, realizată și prezentată de Dan Ursuleanu. Atât am fost de împătimit, încât,... 

De ce-am plecat din Huşiul meu…

De ce-am plecat din Huşiul meu...
E greu să scrii despre amintirea unui om la care ai ţinut mult; reîntâlnirea aceasta virtuală, în gând, e, de fapt, o nouă despărţire: cu cât te chinui mai mult să-l readuci lângă tine, cu atât mai fără de întoarcere îţi apare plecarea lui. Pe Valeriu Penișoară, am început să mi-l apropii încă dinainte de a-l cunoaşte. Sentimentul acesta l-am avut de prin anul 1975; pe atunci,... 

Familia boierilor moldoveni Cârjă

Revista Luceafărul
„Cârjă a fost o veche familie din Moldova, astăzi stinsă, înfloritoare în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, care a numărat mai mulţi boieri însemnaţi. Cuvântul cârjă este de origine slavonă, cu sensuri diferite în limba română, dar poate fi şi o poreclă din vechime dată familiilor de obârşie românească.” (1) Pe la anul 1440, trăia un Cârjă, anagnost al mitropolitului... 

Zaraza

Revista Luceafărul
Tangoul Zaraza a fost scris (muzică și versuri) de compozitorul şi textierul argentinian Benjamín Alfonso Tagle Lara în anul 1929 și a fost interpretat în premieră în același an de Orchestra Francisco Canaro la Gran Concurso Uruguayo de Tangos del Disco Nacional (Marele Concurs de Tangouri al Discului Național din Uruguay) de la Cine Teatro Cervantes din Montevideo, unde a obținut premiul... 

Feuilles d’automne

Revista Luceafărul
Feuilles d’automne Feuilles d’automne… Souvenirs qui touchent ma mémoire Me rappelent de toi et, aussi, de moi-même, En passant dépêchées, comme un rêve dérisoire, Dans un monde éphémère où je sais que je t’aime. [Frunzele toamnei Frunzele toamnei… Amintiri ce revin Îmi vorbesc de tine și de mine însumi, Veștejindu-se-n grabă, ca un vis banal, Într-o lume trecătoare... 

Colind

Revista Luceafărul
  Din înalturi, cern nămeţi Pe pământ, albe peceţi, Şi-n decorul auster, Cântă îngeri, lerui, ler. Ne îngroapă fulgii grei În mormane de scântei, Cad zăpezile din cer Peste lume, lerui, ler. Se întorc în suflete Zurgălăi în clinchete, Lacrimi îngheţate-n ger Ning întruna, lerui, ler. Prin puhoaie de ninsori, Amiroase-a sărbători, Timpul vieţii efemer Se opreşte, lerui,... 

Singurătate

Revista Luceafărul
Motto Vai de cel care, după ce deschide seara uşa camerei, nu are cui spune „Bună seara”. Octavian Paler În ziua aceea, pe care abia şi-o mai amintea, Colette a intrat pe poarta orfelinatului cu o gentuţă în care Bernardine, vecina bunicilor săi, îi îngrămădise câteva hăinuţe ponosite şi o păpuşă ruptă, la care ţinea cel mai mult; o primise de la Yvonne, prietena ei de joacă,... 

Fraţii Chiriac, o marcă veridică a muzicii folk

Fraţii Chiriac, o marcă veridică a muzicii folk
  Acum o jumătate de veac, frații Ion și Gelu Chiriac, aflați pe atunci în clasele primare, urcau pentru prima oară pe o scenă într-o formație de mandoline din satul natal, Ghermăneşti, comuna Drânceni, județul Vaslui. În anul 1974, au înfiinţat grupul care le va purta numele, îndrumați de regretaţii lor profesori Teodor Lemnaru şi Anton Gheorghe Ieremia, care le-au remarcat... 

Valeriu Penișoară, un simbol al autenticității în muzica folk

Valeriu Penișoară, un simbol al autenticității în muzica folk
Valeriu Penișoară s-a născut la 26 septembrie 1950, în satul Duda, comuna Duda, raionul Huși, regiunea Bârlad (astăzi, în comuna Duda-Epureni, județul Vaslui). A urmat clasele I-IV la Școala Generală din Duda (1957-1961), V-VI la Școala Populară de Artă din Iași (1961-1963) și VII-VIII la Școala Generală nr. 2 din Huși (1964-1966), iar anii I-II la Liceul Pedagogic Alexandru Vlahuță... 

Siluirea limbii române

Revista Luceafărul
De mai bine de trei decenii, asistăm impasibili la un asediu neîntrerupt și fără precedent asupra limbii române. Tot soiul de semianalfabeți și agramați notorii, de la simplul băgător de seamă până la ministru, promovați cu insistență de mass-media, sunt luați drept modele și lansează dezinvolt aberații lexicale în serie, schilodind în fiecare zi acest grai. Înseși televiziunile... 

Dan Chebac, un reper fundamental al muzicii folk

Dan Chebac, un reper fundamental al muzicii folk
Când spui „Dan Chebac” sau îl asculți, respiri istorie. Cu el și alți câțiva ca el, a prins viață Cenaclul Flacăra, creuzetul atâtor talente și supapa atâtor defulări în vremuri de cumpănă; cu alți foarte puțini ca el, dar mai ales cu el, a prins aripi protestul prin cântec. Dan nu e un simplu folkist; e o instituție a rezistenței prin muzică, de care nici măcar el, în... 

Vise-n genuni

Revista Luceafărul
Toamna dintâi coboară-n livezi Şi nu văd… Şi nu vezi… Gânduri rostite se duc peste vremi Şi te chem… Şi mă chemi… Vorbele au amuţit sub trăgaci Şi eu tac… Şi tu taci… Lanţuri ce-au fost se sfarmă-n verigi Şi te strig… Şi mă strigi… Vânturi fugare mai umblă prin duzi Şi te-aud… Şi mă-auzi… Clipele pier ca ţărâna sub roţi Şi... 

Oare mai știi…

Revista Luceafărul
  Mai ţii minte Despresuratele cuvinte Ce ţi le-am aşternut, covor, Să te mângâie, să te-alinte, Abia şoptit, tulburător… Oare mai vezi Nedezminţitele dovezi Cu care te-am împresurat, Ca pe o frunză, muguri verzi, Necontenit, neîncetat… Îţi aminteşti Neîntâmplatele poveşti Cu care te-am călăuzit Până la porţile cereşti, Nepământesc, nedesluşit… Oare... 

Reîntoarcerea în sat

Revista Luceafărul
  Din depărtate zări, rătăcitor, Cu pasul rar şi mersul tot mai greu, Bătrân, pribeag şi mistuit de dor, Mă-ntorc din nou la tine, satul meu. Când te-am lăsat, era-ntr-o toamnă, Copil fiind, la alte şcoli plecam; Nici nu ştiusem bine ce înseamnă Să mă desprind, ca frunza de pe ram. Am fost şi eu umblat prin lume Şi m-am învrednicit mereu de ea; Dar, cât de mare fuse al meu... 

Cerșetorul și câinele

Revista Luceafărul
  Flămând şi peticit, în iarna grea, Fără de vârstă şi fără de nume, Un cerşetor, uitat de Dumnezeu, stătea La margine de drum, la margine de lume. Avea ani mulţi – le şi pierduse şirul, Nici cum îl mai chema nu-şi amintea; De foame şi de frig, îşi îngâna delirul: „Fie-vă milă, oameni buni, de viaţa mea…” Dar oamenii, grăbiţi, nu-l auzeau, Înapoindu-se... 

Rugă pentru Basarabia

Revista Luceafărul
Rugă pentru Basarabia Lui Grigore Vieru Iartă-mă, Doamne, dar mult prea mult am tăcut Şi prea am luat în seama mea toată vina; Nu-s vinovat că frate-meu trăieşte peste Prut, Iar soră-mea e măritată-n Bucovina. Toţi pruncii, bunii şi străbunii în viaţă Nu au vălul pe chip ca-n lumea arabă; Cum ai putut, Doamne, să scoţi Moldova la piaţă? Cum să o vinzi, ca pe ovăz, la tarabă? Cînd... 

O aşezare seculară

O aşezare seculară
  În sud-estul judeţului Vaslui, în depresiunea colinară Elan din Podişul Central al Moldovei, se află oraşul Murgeni, având acest statut din anul 2003. Săpăturile arheologice au relevat urme de civilizaţie pe aceste locuri încă din paleoliticul superior (40000-10000 î.H.). Cele dintâi menţionări scrise ale localităţii, ca fiind o comunitate de răzeşi, sunt consemnate în... 

Istorie şi credinţă

Istorie şi credinţă
  Pe teritoriul satului Cârja, oraşul Murgeni, judeţul Vaslui, au fiinţat trei biserici, dintre care în prezent mai există două: cea mai veche se afla în Cârja de Jos, în prezent demolată şi înlocuită cu alta nouă, a doua era situată în centrul satului, astăzi dispărută, iar ultima e amplasată în Cârja de Sus. Primul lăcaş de cult, cu hramul Sfântul Nicolae, a fost ridicat... 

Propăşirea şi decăderea unei străvechi aşezări

Propăşirea şi decăderea unei străvechi aşezări
  Satul Cârja, aparţinând oraşului Murgeni din judeţul Vaslui, este situat la 1 km vest de malul Prutului, la graniţa cu judeţul Galaţi. De-a lungul timpului, satul a fost alcătuit, de la nord la sud, din cinci localităţi: Bârsana (fostă Bârsăneşti), Răşcana şi Hrăniceni (sau Hârcetea) – toate formând, ulterior, Cârja de Sus, Crihana/Cârhana (fostă Crihăneşti/Cârhăneşti)... 

Satul dintre păduri

Satul dintre păduri
La 32 km est de Botoşani, se întinde o aşezare cu o istorie de veacuri; este satul Ionăşeni, aparţinând comunei Truşeşti, străjuit de apa Jijiei şi dealul Ţuguieta, de pădurea Corniş şi de dealul şi pădurea Cozancea. Cele mai vechi urme de locuire datează din secolul al IV-lea, dar prima atestare documentară a localităţii apare într-un ispisoc din anul 1598, prin care jumătate... 

Pe urmele credinţei

Pe urmele credinţei
Satul Truşeşti din comuna botoşăneană cu acelaşi nume, fiind la obârşii domnesc, a avut din cele mai vechi timpuri şi biserică – la început, din stuf şi paie, care se găseau din abundenţă pe şesul Jijiei. Mai târziu, când satul a devenit mănăstiresc, biserica a fost consolidată, fiind construită din materiale mai rezistente, respectiv din furci de lemn cu împletituri din nuiele,... 

Veacuri de credinţă

Veacuri de credinţă
Satul Ionăşeni din comuna Truşeşti, judeţul Botoşani adăposteşte pe teritoriul său trei lăcaşuri de cult: biserica din livadă (de la curte), biserica din deal (din cimitir) şi biserica din centru (mare); până în anul 1959, şi Mănăstirea Cozancea (astăzi, trecută la comuna Suliţa) a aparţinut satului. Prima biserică are hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie şi a fost la origine... 

Trăitori prin veac

Trăitori prin veac
  Satul Truşeşti din comuna cu acelaşi nume este situat la 34 km sud-est de Botoşani, fiind flancat de masivul deluros Cozancea – Guranda şi despărţit de râul Jijia, care îl străbate de la nord la sud. Denumirea localităţii este legată de numele întemeietorului sau al primului stăpân al aşezării, Truş, la care a fost adăugat sufixul românesc eşti. Săpăturile arheologice... 

Destine din vremuri trecute

Destine din vremuri trecute
  Soţii Natalia şi Lazăr Donca s-au născut în Cârja de Sus, partea nordică şi vatra satului Cârja, plasa Manolache Kostache Epureanu, judeţul Tutova (astăzi, în orașul Murgeni, județul Vaslui). Boieri ai satului, au deţinut mai multe imobile şi terenuri agricole, rămânând în memoria locală ca modele de iniţiativă, implicare, generozitate şi omenie. Au avut 16 copii, toţi... 

Un preot de odinioară

Un preot de odinioară
  Preotul Nicolae Costinescu s-a născut la 17 martie 1859, în târgul Ştefăneşti, plasa Jijia, judeţul Botoşani. Părinţii săi au fost Sultana, fiica preotului Constantin Popovici din satul Bobuleşti, acelaşi judeţ, şi Costache Costinescu (originar din Ardeal, numele iniţial de familie fiind Costin), vătaf boieresc pe moşia lui Neculai Mavrocordat din Ştefăneşti. A urmat şcoala... 

UN PREOT DE ALTĂDATĂ

UN PREOT DE ALTĂDATĂ
Un preot de altădată Preotul iconom stavrofor Neculai Carp s-a născut la 11 august 1906, în comuna Schineni, judeţul Tutova, din părinţi agricultori. A urmat şcoala primară din satul natal între anii 1912 şi 1919, apoi Seminarul Teologic din Ismail în perioada 1919-1927 şi Facultatea de Teologie din Chişinău între anii 1929 şi 1934. În anul 1927, a fost repartizat în parohia Hrăniceni,... 

Nobleţe în amurg

Nobleţe în amurg
  Am ajuns în Maxutul Iaşilor într-o după-amiază târzie de februarie de acum zece ani. La  căderea serii, am urcat pe aleea ce şerpuieşte spre conac cu gândul la paşii boierilor care au  străbătut-o de atâtea ori în plimbările lor de altădată. Înăuntru, mă aştepta doamna Irina  Rişcuţia, descendentă directă a marilor familii aristocrate Ghika-Polizu-Micşuneşti, o femeie ... 

Un boier din alte vremuri, Vasile Isăcescu

Un boier din alte vremuri, Vasile Isăcescu
Primit pentru publicare: 17 Mart. 2022 Editor: Ion ISTRATE Copyright: © 2022 Florin Bălănescu, © 2022 luceafarul.net © 2022 by Agata Scopul publicării: promovarea și diseminarea informațiilor culturale. Este exclus scopul pentru a obține avantaj pecuniar Revistei Luceafărul sau autorilor publicați. NB Conținutul acestei publicații nu reprezintă în mod oficial opinia revistei Luceafărul.net,... 

Fratele de la răscruce

Fratele de la răscruce
Iurie Petru Sadovnic (Orheianu), cel mai important cantautor basarabean de muzică folk-rock, s-a născut la 14 decembrie 1951, în satul Jura, raionul Râbnița și a copilărit în satul Susleni, raionul Orhei, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, fiind unicul fiu al învățătoarei Fevronia Onofrei și al ofițerului militar, apoi lucrătorului de miliție Petru Tihon Sadovnic. A absolvit... 

Luminile Basarabiei

Luminile Basarabiei
M-am născut la începutul unei veri într-un sat vasluian de pe malul Prutului; se numea şi se mai numeşte încă, până se va fi strămutat cu totul în cimitir, Cârja. Era un sat binecuvântat, cu bălţi şi stufărişuri nesfârşite, dealuri cu vii şi livezi, câmpuri unduind în bătaia soarelui şi, mai ales, cu oameni harnici şi gospodari. Din curtea bunicilor, priveam peste Prut la... 

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania